Știri
Știri din categoria Diverse

Competiția SUA pentru minerale critice riscă să lase Europa cu mai puține opțiuni și să-i prelungească dependența de China, într-un moment în care UE are nevoie de aceste resurse atât pentru reînarmare, cât și pentru industrii precum semiconductorii și tranziția energetică, potrivit Digi24, care citează o relatare Wall Street Journal.
Miza este lanțul de aprovizionare cu „materii prime critice” (inclusiv pământuri rare), folosite în producția de avioane militare, tancuri și muniție, dar și în electronice și tehnologii verzi. În timp ce guvernele occidentale încearcă să reducă influența Beijingului, puterea de cumpărare a Statelor Unite și politica lor de stimulare a producției interne ar limita opțiunile europene de a securiza volume similare.
În ultimii cinci ani, SUA au alocat „în jur de 46 de miliarde de dolari” pentru proiecte legate de materiile prime critice, potrivit unei analize a Institutului Francez pentru Relații Internaționale, sumă descrisă ca fiind de opt ori mai mare decât cea alocată de Uniunea Europeană în aceeași perioadă.
Pe lângă bani, Washingtonul folosește un mix de instrumente pentru a-și consolida accesul la resurse: granturi, împrumuturi și scutiri de taxe pentru creșterea producției interne, plus acorduri preferențiale cu state care dețin zăcăminte relevante.
Articolul menționează că SUA au semnat un acord preferențial cu Republica Democrată Congo, cel mai mare producător de cobalt, și cu Ucraina, pentru acces la mineralele extrase de acolo.
În paralel, apar episoade în care europenii ajung prea târziu la negocieri. Un exemplu citat: înaintea unei vizite a comisarului european pentru industrie în Brazilia, acesta ar fi aflat că americanii încheiaseră deja un acord cu doar trei zile mai devreme. Comisarul a descris situația astfel:
„Ni s-a spus că au venit americanii, au pus banii pe masă și au cumpărat toată producția până în 2030.”
Din perspectiva economică și operațională, competiția pentru aceleași resurse poate însemna pentru Europa costuri mai mari și acces mai greu la materiale esențiale pentru:
În acest context, unii actori din industrie avertizează că realinierea lanțurilor de aprovizionare, finanțată masiv de SUA, creează tensiuni între aliați. Paul Atherley, președinte și fondator al companiei miniere Pensana, este citat spunând:
„Pentru alte țări occidentale, este aproape ca un fratricid.”
Oficialii americani susțin că vor să lucreze cu aliații pentru a contracara dominația Chinei, însă în scenariul în care proviziile se strâng, prioritatea ar putea deveni acoperirea nevoilor interne ale SUA, potrivit declarațiilor citate în articol. Pentru UE, presiunea rămâne să securizeze rapid contracte și surse alternative, altfel riscul este ca dependența de China să se mențină sau chiar să se adâncească.
Recomandate

Kremlinul încearcă să mute negocierile de pace într-un format care implică direct Europa , pe fondul discuțiilor despre reluarea tratativelor în noiembrie, potrivit Digi24 . Mesajul vine de la consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov, care susține că „nu este suficient” ca Rusia să discute doar cu Kievul. Ușakov a declarat că Europa ar trebui inclusă în discuțiile privind un acord de pace în Ucraina, argumentând că poziția sa „ar putea fi crucială”, în condițiile în care statele europene susțin Ucraina. Declarațiile au fost relatate de Reuters, potrivit Agerpres, conform aceleiași surse. În același interviu, consilierul de la Kremlin a afirmat că SUA nu au reușit să exercite presiuni asupra Kievului pentru a accepta un acord de pace. El a făcut referire la o întâlnire din 2025, la Anchorage, între președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin, susținând că așteptările privind capacitatea Washingtonului de a „dicta” o soluție nu s-au confirmat. Ce format de negocieri indică Moscova și ce calendar apare în declarații Ușakov a mai spus că Rusia este pregătită să reia discuțiile de pace în format trilateral – Rusia, Ucraina și SUA – după Ziua Unității Naționale a Rusiei, sărbătorită pe 4 noiembrie. Declarația este prezentată ca o continuare a comentariilor recente ale Kremlinului privind disponibilitatea lui Putin de a relua discuțiile cu Ucraina, mediate de SUA, „chiar de luna viitoare”. Separat, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că negociatorii de pace din Ucraina, Rusia și SUA au convenit să se întâlnească „la nivel tehnic” în prima jumătate a lunii noiembrie, la Abu Dhabi , exprimându-și speranța că ulterior ar putea avea loc și o întâlnire la nivel de lideri. Context: rolul UE și discuțiile despre întâlniri la vârf După ce, inițial, UE a lăsat în seama lui Trump încercarea de a media o încetare a războiului, liderii Marii Britanii, Germaniei și Franței au declarat că susțin o propunere privind discuții între Zelenski și Putin, iar Europa „ar urma să joace un rol” în acest proces, mai notează sursa. Ușakov a menționat și o posibilă întâlnire între Putin, președintele chinez Xi Jinping și Donald Trump, precizând că pregătirile au început și că întrevederea ar urma să aibă loc în marja summitului APEC din China (18–19 noiembrie). În schimb, o întâlnire separată Putin–Trump, la Shenzhen, „nu a fost stabilită”, potrivit declarațiilor sale. [...]

Premierul britanic Andy Burnham redeschide discuția despre libera circulație , sugerând că Regatul Unit ar putea reveni la regulile Uniunii Europene, pe fondul schimbărilor din profilul imigrației după Brexit, potrivit Digi24 , care citează Sunday Times. Miza este una de reglementare, cu efecte directe asupra pieței muncii și asupra relației Londrei cu UE. Burnham susține că imigrația în Regatul Unit a devenit „diferită” după Brexit, în sensul că mai mulți străini se stabilesc definitiv, în loc să vină temporar și să se întoarcă în țările de origine. În acest context, el cere o „dezbatere sinceră”, „obiectivă” și „bazată pe dovezi concrete” despre libera circulație. „Cred că trebuie să avem o dezbatere foarte obiectivă, bazată pe dovezi concrete, cu privire la acest subiect.” De ce revine tema liberei circulații în agenda politică Libera circulație a fost una dintre temele centrale ale referendumului din 2016, fiind intens contestată și considerată un factor important în votul pentru ieșirea din UE. Burnham spune că, deși libera circulație a adus „provocări foarte semnificative”, tipul de migrație de atunci era mai degrabă unul „de tip «ușă rotativă»”, cu oameni care veneau pentru câțiva ani și apoi plecau. „Migrația de tip «ușă rotativă», în care oamenii veneau și apoi se întorceau, este diferită.” Indicatorul care apasă pe decizie: migrația netă În material sunt menționate două repere care conturează schimbarea de după Brexit: migrația netă anuală înainte de votul din 2016: 330.000 de persoane ; după ieșirea din UE (ianuarie 2020): nivel record de peste 900.000 . Burnham argumentează că ușurința cu care funcționa libera circulație era „benefică și pentru britanici”, nu doar pentru cetățenii UE. Apropierea de UE și accesul la Eurodac , parte din pachet Prim-ministrul spune că ia în calcul diferite „opțiuni” pentru a apropia Regatul Unit de UE, poziție prezentată la conferința Partidului Laburist de luna trecută, fără a indica însă o variantă preferată. În același timp, Burnham invocă și pierderi operaționale asociate renunțării la libera circulație, inclusiv ieșirea din Eurodac – baza de date biometrică a UE folosită pentru gestionarea cererilor de azil și controlul la frontieră – la care Regatul Unit a pierdut accesul după Brexit. „Gândiți-vă la ce am pierdut, și anume capacitatea de a face parte din Eurodac și de a colabora în privința datelor referitoare la migrație.” Burnham afirmă că o strângere a legăturilor cu Europa ar putea sprijini economia și ar întări controlul asupra migrației, susținând că acest lucru „va contribui la creșterea PIB-ului britanic”, fără a oferi în articol o estimare numerică sau un calendar pentru o eventuală schimbare de politică. [...]

Germania își extinde contribuția operațională la sprijinul pentru Ucraina , trimițând aeronave de alimentare în zbor și personal la primul exercițiu militar al „Coaliției de Voință”, programat în noiembrie în Polonia, în spațiul aerian al României și în vestul Mării Negre, potrivit Stirile Pro TV . Berlinul va participa cu zece ofițeri, două aeronave A400M pentru alimentare în zbor (care vor opera din Germania) și sprijin logistic, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării pentru dpa, informație preluată de Agerpres. Totodată, militarii aliați ar urma să primească asistență pentru deplasările pe teritoriul german. Exercițiul, denumit în poloneză „Koalicja 2026”, este prezentat ca un „semn de unitate” cu partenerii, potrivit aceleiași declarații. Miza practică este testarea pregătirii operaționale a forței multinaționale formate de aliații Ucrainei, sub conducerea Franței și a Regatului Unit, în perspectiva susținerii unui viitor acord de pace cu Rusia. Ce înseamnă pentru România: activitate militară aliată în spațiul aerian și la Marea Neagră Faptul că exercițiul include spațiul aerian al României și vestul Mării Negre indică o componentă operațională care depășește nivelul de planificare și coordonare: implică zboruri, realimentare în aer și suport logistic pentru forțe aliate în proximitatea flancului estic. În material nu sunt oferite detalii despre calendarul exact al secvențelor desfășurate în România sau despre tipul complet de capabilități participante, dincolo de contribuția germană. Dimensiunea coaliției și necunoscutele privind amploarea exercițiului „Coaliția de Voință” a fost convenită în decembrie anul trecut la un summit pentru Ucraina la Berlin și ar include circa 35 de state. În iulie, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că forța militară aliată este operațională, iar primele exerciții sunt programate în 2026 în țări vecine cu Ucraina. Amploarea efectivelor din manevrele din noiembrie nu este confirmată oficial, potrivit informațiilor citate: ministrul britanic al apărării, Wes Sterling, a vorbit despre „mii” de soldați, iar The Times a scris recent despre un total de 1.500 de militari francezi, britanici și germani, cifră menționată ca neconfirmată oficial. [...]

Ilie Bolojan spune că nominalizarea sa ca premier a depins de acceptarea unui pachet de măsuri pentru reducerea deficitului , după ce, inițial, atât liderii politici, cât și președintele Nicușor Dan au respins propunerile, potrivit Digi24 . Liderul PNL a relatat, într-un interviu pentru Profit.ro, că a renunțat într-o primă etapă la ideea de a prelua funcția, după ce măsurile prezentate nu au fost acceptate. În acest context, el susține că, după ce au fost verificate și alte variante pentru Palatul Victoria , s-a ajuns la concluzia că nici ceilalți potențiali candidați nu aveau soluții „foarte diferite”. În final, programul său de guvernare ar fi fost acceptat „de toată lumea”, iar el a fost propus premier, pe baza propunerilor inițiale, conform relatării sale. „Și am făcut niște propuneri. Într-o primă etapă n-au fost acceptate acele propuneri. A fost foarte bine, am spus: «Nominalizați pe cine doriți!» Între timp, verificându-se soluțiile, probabil că și cei care au fost contactați n-aveau soluții foarte diferite, și la final s-a acceptat, adică am fost propus eu, acceptându-mi-se propunerile.” Din perspectiva guvernării, mesajul indică faptul că negocierile pentru formarea executivului au fost legate direct de conținutul măsurilor fiscale și bugetare, nu doar de numele premierului, iar acceptarea programului a venit după epuizarea alternativelor discutate. Digi24 nu oferă, în materialul citat, detalii despre măsurile concrete propuse pentru reducerea deficitului. [...]

Iranul transmite că nu-și schimbă linia de negociere, iar riscul de escaladare în Strâmtoarea Ormuz rămâne un factor major de presiune asupra fluxurilor de energie , pe fondul impasului dintre Teheran și Washington, potrivit Digi24 . Șeful diplomației iraniene, Abbas Araghchi , a declarat duminică dimineață că o eventuală reluare a ostilităților cu Israelul și Statele Unite „nu ar schimba politica Iranului”, în condițiile în care negocierile dintre Teheran și Washington sunt în continuare blocate. Mesajul vine după ce SUA și Israelul au intensificat, în ultimele zile, amenințările cu atacuri împotriva Republicii Islamice. „Indiferent dacă va fi război sau nu, politica noastră va rămâne aceeași.” Miza economică: sancțiuni, fonduri înghețate și o rută critică pentru petrol Iranul cere revenirea la un protocol de acord care ar include, potrivit materialului, deblocarea fondurilor iraniene înghețate și ridicarea sancțiunilor americane , despre care Teheranul afirmă că „sufocă economia” țării. În paralel, tensiunile se mută și pe mare: continuă atacurile în Strâmtoarea Ormuz și în zonele din jur, într-un punct considerat strategic pentru transportul global de hidrocarburi. Digi24 notează că Iranul revendică controlul asupra acestei rute maritime, pe unde tranzita aproximativ o cincime din hidrocarburile mondiale înainte de războiul din Orientul Mijlociu. În același timp, Washingtonul impune un blocaj asupra porturilor iraniene. Ce se vede în teren: atacuri asupra navelor și semnalul către piețe În Strâmtoarea Ormuz, atacurile împotriva navelor „s-au înmulțit” în ultimele zile. Potrivit analiștilor citați în articol, Teheranul ar urmări să arate că își păstrează capacitatea de a perturba traficul maritim, chiar și după armistițiul din aprilie și memorandum-ul de înțelegere semnat în iunie între Iran și SUA, care au redus în mare măsură luptele declanșate la finalul lui februarie. În acest context, președintele american Donald Trump a sugerat vineri că SUA ar putea relua operațiunile militare împotriva Iranului, fără să ofere detalii despre calendar. Araghchi a comentat, la rândul său, că eventuale acțiuni repetate ar produce „rezultate” similare celor din trecut, amintind că Iranul fusese ținta unor atacuri israeliene și americane și în iunie 2025. Pentru mediul economic, combinația dintre impas diplomatic , amenințări militare și incidente în Ormuz menține un risc ridicat de volatilitate pe lanțul de aprovizionare cu energie, chiar dacă articolul nu oferă estimări privind impactul imediat asupra prețurilor. [...]

Escaladarea retoricii Moscovei ridică riscuri suplimentare de securitate și impredictibilitate în regiune , după ce Dmitri Medvedev , vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a sugerat ca Statele Unite să-l asasineze pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit Digi24 . În material este redat un mesaj atribuit lui Medvedev, preluat de Nexta, în care acesta i se adresează președintelui american Donald Trump și indică implicarea conducerii Pentagonului și a CIA. Declarația este formulată explicit ca îndemn la eliminarea liderului de la Kiev: „Ce ar trebui să facă Trump cu acest fiu de câine? Trebuie doar să convoace ministrul Apărării și directorul CIA și să le ceară să rezolve această neplăcută problemă”, susține Medvedev, potrivit Nexta. Context: un tipar de amenințări și retorică agresivă Digi24 notează că Medvedev este cunoscut pentru retorica sa agresivă, inclusiv amenințări legate de conflict nuclear sau de un posibil Al Treilea Război Mondial. În trecut, el a susținut că interesele Rusiei pot fi asigurate doar prin „demonstrarea forței” și prin crearea unei „frici instinctive a Europei” față de un posibil „masacru de proporții” pe continent. În același registru, Medvedev a afirmat că Germania și alte state europene s-ar pregăti să repete împotriva Rusiei invazia trupelor celui de-al Treilea Reich în URSS („Barbarossa 2.0”) și că un astfel de scenariu ar putea fi oprit doar prin „formarea unei înțelegeri a inevitabilității suferirii (…) a unor pagube inacceptabile”. De ce contează: semnal de radicalizare și creșterea riscului de incidente Dincolo de dimensiunea propagandistică, astfel de declarații împing discursul oficial rus spre normalizarea ideii de asasinat politic ca instrument de politică externă. În practică, acest tip de mesaj poate amplifica tensiunile diplomatice și riscul de interpretări greșite, într-un context în care securitatea regională rămâne fragilă. Reacțiile lui Medvedev sunt plasate de Digi24 și în contextul în care Germania, în prima sa strategie de apărare de după cel de-al Doilea Război Mondial , a numit Moscova principala amenințare pentru sine și pentru NATO și a început să pregătească infrastructura civilă pentru a fi utilizată într-un conflict armat. [...]