Știri
Știri din categoria Diverse
Competiția SUA pentru minerale critice riscă să lase Europa cu mai puține opțiuni și să-i prelungească dependența de China, într-un moment în care UE are nevoie de aceste resurse atât pentru reînarmare, cât și pentru industrii precum semiconductorii și tranziția energetică, potrivit Digi24, care citează o relatare Wall Street Journal.
Miza este lanțul de aprovizionare cu „materii prime critice” (inclusiv pământuri rare), folosite în producția de avioane militare, tancuri și muniție, dar și în electronice și tehnologii verzi. În timp ce guvernele occidentale încearcă să reducă influența Beijingului, puterea de cumpărare a Statelor Unite și politica lor de stimulare a producției interne ar limita opțiunile europene de a securiza volume similare.
În ultimii cinci ani, SUA au alocat „în jur de 46 de miliarde de dolari” pentru proiecte legate de materiile prime critice, potrivit unei analize a Institutului Francez pentru Relații Internaționale, sumă descrisă ca fiind de opt ori mai mare decât cea alocată de Uniunea Europeană în aceeași perioadă.
Pe lângă bani, Washingtonul folosește un mix de instrumente pentru a-și consolida accesul la resurse: granturi, împrumuturi și scutiri de taxe pentru creșterea producției interne, plus acorduri preferențiale cu state care dețin zăcăminte relevante.
Articolul menționează că SUA au semnat un acord preferențial cu Republica Democrată Congo, cel mai mare producător de cobalt, și cu Ucraina, pentru acces la mineralele extrase de acolo.
În paralel, apar episoade în care europenii ajung prea târziu la negocieri. Un exemplu citat: înaintea unei vizite a comisarului european pentru industrie în Brazilia, acesta ar fi aflat că americanii încheiaseră deja un acord cu doar trei zile mai devreme. Comisarul a descris situația astfel:
„Ni s-a spus că au venit americanii, au pus banii pe masă și au cumpărat toată producția până în 2030.”
Din perspectiva economică și operațională, competiția pentru aceleași resurse poate însemna pentru Europa costuri mai mari și acces mai greu la materiale esențiale pentru:
În acest context, unii actori din industrie avertizează că realinierea lanțurilor de aprovizionare, finanțată masiv de SUA, creează tensiuni între aliați. Paul Atherley, președinte și fondator al companiei miniere Pensana, este citat spunând:
„Pentru alte țări occidentale, este aproape ca un fratricid.”
Oficialii americani susțin că vor să lucreze cu aliații pentru a contracara dominația Chinei, însă în scenariul în care proviziile se strâng, prioritatea ar putea deveni acoperirea nevoilor interne ale SUA, potrivit declarațiilor citate în articol. Pentru UE, presiunea rămâne să securizeze rapid contracte și surse alternative, altfel riscul este ca dependența de China să se mențină sau chiar să se adâncească.
Recomandate
Volodimir Zelenski ia în calcul demiterea comandantului-șef Oleksandr Sîrski , într-o încercare de a limita o criză internă care riscă să afecteze funcționarea armatei ucrainene în plin război, potrivit Libertatea . Miza imediată este una operațională: o schimbare la vârful forțelor armate ar trebui să fie făcută fără să destabilizeze defensiva pe front. Informația apare pe fondul unor proteste în mai multe orașe din Ucraina, după demiterea ministrului civil al Apărării, Mykhailo Fedorov , decizie care a scos la suprafață tensiuni vechi între conducerea politică și cea militară. Libertatea relatează că Financial Times a scris despre intenția lui Zelenski de a-l schimba pe Sîrski pentru a „detensiona revolta publică și militară” din ultimele zile. Ruptura din vârful Apărării și efectul în lanț Potrivit articolului, relația dintre Fedorov (35 de ani) și generalul Sîrski se degradase până la blocaj, cei doi refuzând să comunice direct, iar Zelenski fiind nevoit să intervină ca mediator. Punctul de inflexiune ar fi venit în această săptămână, când Sîrski i-a prezentat președintelui un ultimatum pentru îndepărtarea ministrului. Zelenski l-a demis pe Fedorov, însă decizia s-a întors rapid împotriva conducerii armatei, alimentând o reacție publică și militară care, conform relatării, a crescut presiunea pentru schimbarea comandantului-șef. Două doctrine militare, un conflict deschis Libertatea descrie conflictul ca o confruntare între două viziuni: Fedorov ar fi promovat o strategie „asimetrică”, bazată pe digitalizare, automatizare și utilizarea masivă a dronelor, susținută de parteneri occidentali și oficiali NATO pentru reforme considerate transparente. Sîrski ar fi rămas atașat unei abordări tradiționale, cu accent pe artilerie și asalturi masive de infanterie. În text este redată și o declarație a lui Fedorov, care îl acuză pe Sîrski că blochează modernizarea și „facilitează corupția”: „Dacă vrem să învingem inamicul în mod asimetric, cu pierderi minime, trebuie să schimbăm comandantul-șef și șeful statului major general.” Presiune din stradă și din armată Demiterea lui Fedorov a declanșat proteste „fără precedent pe timp de război”, cu mii de manifestanți în Kiev (Piața Ivan Franko, în fața biroului prezidențial) și în orașe precum Lviv și Odesa, scandând „Sîrski afară!”. Mișcarea ar fi fost coordonată online, inclusiv de veterani, și ar cere demiterea generalului și reinstalarea lui Fedorov. Ce urmează: evaluări de urgență și condiția unei tranziții „line” Pentru a gestiona impasul, Zelenski ar urma să reunească în acest weekend comandanții militari, cu două obiective menționate în articol: evaluarea situației de pe linia frontului de 1.200 de kilometri și intervievarea unor potențiali candidați la conducerea armatei. Conform unor surse din administrația prezidențială citate în material, Zelenski ar fi hotărât să îl schimbe pe Sîrski, dar doar dacă găsește un lider care să asigure o tranziție fără șocuri, astfel încât apărarea să nu fie slăbită în fața presiunii rusești. În paralel, președintele Ucrainei ar încerca să rezolve și numirea unui nou ambasador la Washington, într-un context diplomatic sensibil. [...]
O eroare de identificare în noul sistem biometric EES poate genera blocaje și costuri operaționale în punctele de frontieră , după ce o britanică a fost oprită și interogată pe aeroportul din Cluj-Napoca, fiind confundată cu sora ei geamănă identică, potrivit Digi24 . Incidentul, relatat inițial de POLITICO , a avut loc la sfârșitul lunii mai, când femeia încerca să se întoarcă în Regatul Unit din Cluj-Napoca. Autoritățile române i-au spus că ieșirea ei din spațiul Schengen nu fusese înregistrată după o presupusă vizită la Amsterdam, în aprilie 2026, deși ea nu călătorise acolo; în schimb, sora ei geamănă identică fusese în Olanda. Femeia a fost interogată aproximativ 15 minute și, după ce a explicat că are o soră geamănă, polițiștii de frontieră au suspectat inițial că și-ar fi împrumutat pașaportul, acuzație pe care aceasta a negat-o. Ce arată cazul despre aplicarea EES la frontieră Niovi Vavoula, expert în politici de securitate cibernetică la Universitatea din Luxemburg, a spus că incidentul ar putea fi rezultatul a două erori: o înregistrare greșită a ieșirii surorii din Amsterdam și o verificare necorespunzătoare făcută la Cluj. Potrivit acesteia, regulamentul EES prevede că identificarea nu trebuie făcută doar pe baza imaginii faciale, ci și prin verificarea amprentelor și a datelor din pașaport, care în cazul celor două surori erau diferite. „Din relatarea pe care mi-ați trimis-o, reiese că autoritățile nu sunt suficient de bine instruite și se bazează pe imaginile faciale ca unică metodă de identificare”, a declarat Vavoula pentru POLITICO. Experta a mai invocat „biasul de ancorare” (tendința de a rămâne la primul indiciu și de a ignora restul informațiilor), în contextul în care sistemul este nou și pot apărea probleme. Reacția autorităților și responsabilitatea pentru date După apariția articolului, Poliția de Frontieră Română a anunțat că a făcut o analiză internă și susține că EES a funcționat corespunzător, dar datele au trebuit „corectate” de personalul de frontieră, care nu ar fi respectat „procedurile operaționale aplicabile”. Instituția spune că a organizat instruiri suplimentare și că este vorba despre un incident izolat. Comisia Europeană a transmis că nu comentează cazuri individuale, dar a precizat că statele membre sunt responsabile pentru datele introduse în EES, iar Executivul european nu are acces la acestea. Totodată, Comisia reamintește că, la prima intrare în Schengen, călătorii trebuie să furnizeze atât date biometrice, cât și datele din pașaport, pentru identificare separată. În cazul în care o persoană consideră că datele i-au fost prelucrate incorect, poate cere rectificarea și completarea informațiilor personale, adresându-se autorităților competente ale statului membru, fie la frontieră, fie ulterior. De ce contează pentru fluxurile de călători și transport EES se aplică vizitatorilor din afara UE și a spațiului Schengen, iar Digi24 notează că impactul este deosebit pentru britanici: în 2024, cetățenii Regatului Unit au făcut peste 63 de milioane de călătorii către statele UE. Situația este complicată și de controalele comune de frontieră desfășurate pe teritoriul britanic, inclusiv la gara St Pancras din Londra și la terminalul Tunelului Canalului Mânecii, unde pasagerii trec prin controlul pașapoartelor UE înainte de îmbarcare. În acest context, ministrul britanic al Transporturilor, Heidi Alexander, s-a întâlnit marți cu comisarul european pentru Transporturi, Apostolos Tzitzikostas, pentru a discuta funcționarea sistemului înaintea sezonului estival și pentru a semnala îngrijorări privind posibile perturbări. Guvernul britanic a anunțat și o finanțare de 30,5 milioane de lire sterline pentru creșterea capacității în porturi și gări internaționale, în contextul lansării EES. EES a fost lansat pe 10 aprilie și înlocuiește ștampilele din pașapoarte cu o bază de date biometrică la nivelul UE. De la introducerea sa, călătorii s-au confruntat cu timpi mai mari de așteptare la frontiere, iar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a recunoscut recent că sistemul are încă „probleme tehnice” și că este nevoie de „destul de multă muncă” pentru remedierea lor. [...]
Marile companii din UE nu mai au voie să distrugă haine și încălțăminte nevândute din 19 iulie , o schimbare de reglementare care obligă retailerii și producătorii să-și regândească gestionarea stocurilor și a retururilor, potrivit Stirile Pro TV . Interdicția vizează articolele de îmbrăcăminte, încălțămintea și accesoriile vestimentare nevândute și se aplică, în primă etapă, marilor întreprinderi din sectorul textil și al confecțiilor. Companiile pot distruge astfel de produse doar în anumite situații, „de exemplu, din motive de siguranță sau în cazul deteriorării produsului”, conform informațiilor atribuite AFP. Ce obligații noi apar pentru companii Pe lângă interdicția propriu-zisă, firmele trebuie să declare volumele de bunuri de consum nevândute pe care le elimină, într-un format standardizat începând din februarie 2027. Comisia Europeană încurajează, ca alternative, revânzarea, recondiționarea, donațiile sau reutilizarea, potrivit unui comunicat citat în material. Extinderea obligațiilor către întreprinderile mici și mijlocii (IMM) este prevăzută într-o etapă ulterioară, din iulie 2030. De ce contează: ținta este reducerea deșeurilor și a emisiilor Argumentul Bruxelles-ului este reducerea deșeurilor și a impactului climatic. Comisia Europeană estimează că, anual, în Europa, între 4% și 9% din articolele textile nevândute sunt distruse înainte de a fi purtate, iar risipa ar genera aproximativ 5,6 milioane de tone de emisii de CO₂, un nivel comparat în articol cu emisiile nete totale ale Suediei în 2021. Materialul indică și exemple naționale: în Franța există deja interdicția de a arunca produse nealimentare noi nevândute, acestea trebuind reutilizate sau donate. Comisia mai arată că fenomenul este alimentat și de „ultra fast-fashion”, iar în Germania „aproape 20 de milioane de articole returnate sunt aruncate în fiecare an”. Implicații pentru România: documentație, raportări și „ultima instanță” În contextul pieței românești, articolul arată că măsura completează Regulamentul (UE) 2024/1781 privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile (ESPR) și că regula se aplică de la 19 iulie pentru companiile mari, iar pentru întreprinderile mijlocii din 2030. În paralel, firmele trebuie să raporteze volumele de produse distruse și motivele distrugerii, iar din februarie 2027 raportarea va fi standardizată la nivel european, potrivit unui document publicat pe site-ul Agenției pentru Dezvoltare Regională București-Ilfov, citat de Știrile Pro TV. Documentul menționat mai prevede că distrugerea ar trebui să rămână soluția de ultimă instanță, reciclarea fiind preferată eliminării sau valorificării energetice. Pentru derogări, operatorii economici trebuie să păstreze documentație justificativă timp de cinci ani (inclusiv rapoarte de inspecție, teste tehnice, evaluări de calitate, dovezi ale ofertelor de donație sau documente privind drepturile de proprietate intelectuală) și să comunice motivul distrugerii către operatorii de tratare a deșeurilor, pentru o sortare și valorificare mai eficientă a materialelor. [...]
Declarațiile lui Kadîrov ridică miza de securitate pentru statele NATO care susțin Ucraina , pe fondul angajamentelor financiare și militare asumate de Alianță, potrivit Digi24 . Liderul cecen Ramzan Kadîrov a cerut public ca Rusia să lanseze o „operațiune militară” împotriva țărilor NATO care furnizează arme și sprijin de informații Ucrainei. Kadîrov a transmis mesajul pe canalul său de Telegram, într-un limbaj agresiv, susținând că statele NATO „înțeleg doar limbajul forței” și că Moscova ar trebui să renunțe la ceea ce el numește „operațiuni militare cu impact redus”. El a mai afirmat că forțele speciale cecene ar fi pregătite să se deplaseze „în orice direcție” indicată de Vladimir Putin. „E timpul să deschidem focul, și gata!” Context: angajamentele NATO și sprijinul SUA pentru Ucraina În articol se arată că, la summitul NATO din iulie, organizat la Ankara, statele membre s-au angajat să acorde Ucrainei 70 de miliarde de euro sub formă de ajutor militar în 2026 și „cel puțin la fel de mult” în 2027. În declarația comună finală, aliații au reafirmat „sprijinul neclintit” pentru Ucraina, subliniind rolul acesteia în securitatea transatlantică. Separat, președintele SUA, Donald Trump, a declarat că Washingtonul va furniza Kievului tehnologia necesară pentru producerea sistemelor de apărare aeriană Patriot, capabile să intercepteze rachete balistice. Publicația notează și informații atribuite Financial Times , potrivit cărora SUA ar furniza Ucrainei date de recunoaștere pentru lovituri asupra rafinăriilor de petrol rusești; Trump a spus că astfel de atacuri ar putea grăbi încheierea războiului. Dimensiunea financiară a sprijinului pentru Ucraina Digi24 citează date ale Institutului de Economie Mondială din Kiel: de la începutul invaziei ruse din 2022 și până în ianuarie 2026, Statele Unite ar fi acordat Ucrainei aproximativ 114,6 miliarde de euro sub formă de ajutor, iar țările europene aproximativ 270 de miliarde de euro. În material nu sunt prezentate reacții oficiale ale Moscovei sau ale NATO la declarațiile lui Kadîrov, iar impactul lor imediat rămâne, deocamdată, la nivel de retorică publică. [...]
Demiterea lui Mihailo Fedorov riscă să perturbe lanțul de achiziții și colaborarea cu industria dronelor , într-un moment în care Ucraina își bazează tot mai mult efortul de război pe aceste sisteme, potrivit Digi24 , care citează o analiză New York Times . Fedorov, în vârstă de 35 de ani, a fost scos din guvern de președintele Volodimir Zelenski, iar analiștii citați avertizează că schimbarea poate afecta inclusiv legăturile pe care fostul ministru le construise între armată și industria dronelor. Decizia vine pe fondul unei dispute strategice: Fedorov împingea o reorientare accelerată către drone și sisteme robotice, în timp ce comandantul forțelor armate, generalul Oleksandr Sîrski, insista că muniția de artilerie rămâne esențială pentru luptele din tranșee din est. Un punct de fricțiune major a fost politica de achiziții. În material se arată că demiterea a urmat după ce Fedorov ar fi blocat achizițiile de muniție de artilerie în favoarea dronelor, iar el a recunoscut că a anulat sau a redeschis licitații pentru obuze de artilerie NATO de 155 mm și că a suspendat achizițiile variantelor cu rază scurtă de acțiune. Fedorov a susținut că a economisit 100 de milioane de dolari (aprox. 460 milioane lei) prin aceste măsuri și că Ucraina urma să continue cumpărarea proiectilelor cu rază mai mare. În paralel, un director din industria de apărare citat în articol afirmă că, în ultimele luni, consilierii lui Fedorov ar fi transmis furnizorilor că Ministerul Apărării nu va mai achiziționa muniție de artilerie „de niciun fel”, urmând să se bazeze pe stocuri și pe drone. Această abordare a amplificat tensiunile instituționale, în condițiile în care prioritățile de achiziții sunt stabilite de Statul Major General, condus de Sîrski, nu de minister, mai notează analiza. Miza operațională: dronele nu pot înlocui complet artileria Deși programul de drone a coincis, potrivit articolului, cu stabilizarea frontului și cu o campanie care a distrus aproximativ un sfert din capacitatea de rafinare a petrolului a Rusiei, materialul subliniază limitele tehnologice și tactice. Dronele care explodează ar provoca în prezent aproximativ patru cincimi din totalul victimelor de ambele părți, însă performează mai slab pe vreme cu ceață sau vânt, când artileria rămâne eficientă. Criticii din armată au catalogat unele idei despre „războiul cu roboți” drept fanteziste, în timp ce realitatea de pe front rămâne dominată de lupte de uzură, cu soldați care se apără în poziții fortificate, potrivit textului. Efecte politice și de guvernanță: achiziții, interese comerciale, rivalități În plan intern, demiterea a stârnit confuzie și nemulțumire, iar „mii” de ucraineni au ieșit în stradă cerând repunerea lui Fedorov în funcție, conform articolului. Mikola Davidiuk, parlamentar al partidului de opoziție Holos, este citat spunând că popularitatea dronelor a devenit o problemă politică și că Fedorov ajunsese „o problemă și un pericol” pentru Zelenski. Fedorov a legat conflictul și de interese comerciale din industria armamentului, afirmând că reforma achizițiilor publice, orientată către drone, ar fi pus în pericol „strategia de afaceri” a unor companii. În același timp, el a declarat că generalul Sîrski i-ar fi prezentat un ultimatum lui Zelenski, ceea ce a alimentat dezbaterea din Ucraina despre dacă dependența de drone a mers prea departe. Un consilier al președintelui ucrainean a spus că se discută atribuirea unui nou post guvernamental pentru Fedorov. Fostul ministru a afirmat, la rândul său, că a refuzat oferte de angajare din partea unor companii din Silicon Valley după demitere, potrivit materialului. [...]
O hartă națională nouă poate schimba modul în care sunt prioritizate intervențiile pe drumuri și în zone turistice expuse la căderi de roci, după ce cercetătorii au identificat aproximativ 1.500 km² din România ca având risc ridicat, în special în Carpați, potrivit Stirile Pro TV . Harta a fost realizată în urma unei cercetări coordonate de universități din București și Iași, împreună cu Academia Română, și a fost publicată în jurnalul „Scientific Reports”, din portofoliul „Nature”. Studiul a analizat peste 1.700 de locuri în care s-au produs astfel de incidente, iar zonele cu risc sunt evidențiate pe hartă cu roșu. Ce înseamnă operațional: unde ar putea apărea măsuri Conform materialului, cercetarea urmează să ajungă și la Ministerul Transporturilor „pentru eventuale măsuri” în zonele de risc. Relevanța practică este directă pentru infrastructura de transport și pentru zonele cu trafic turistic, unde căderile de roci pot genera restricții, lucrări de protecție sau intervenții mai frecvente. Cercetătorii arată că cele mai predispuse sunt: suprafețele abrupte; sectoarele de defilee și chei străbătute de infrastructura de transport; siturile geoturistice care atrag mulți turiști. Cum a fost făcută harta și ce factori cresc riscul Pentru a estima probabilitatea de căderi de roci, echipa a analizat relieful, tipul de rocă, vegetația și condițiile meteo. Unul dintre autorii citați indică și sezonalitatea: declanșarea ar fi mai frecventă în perioadele de tranziție, dar poate apărea și vara. „Dacă roca e acoperită de depozite sau de vegetație, probabilitatea să apară alunecări e mai redusă. Declanșarea este mai frecventă în perioadele de tranziție, dar se pot întâmpla și vara.” Zone menționate cu risc ridicat Printre zonele unde este recomandată prudența, cercetătorii enumeră Cheile Bicazului, Defileul Oltului, Valea Prahovei și Transfăgărășanul, alături de mai multe masive din Carpați. „Zonele turistice aflate în proximitatea acestor versanți sunt, practic, cele mai predispuse.” Cercetarea a fost realizată în ultimii trei ani și a fost finanțată prin PNRR , iar următorul pas indicat în material este transmiterea concluziilor către Ministerul Transporturilor, pentru decizii privind gestionarea riscului în teren. [...]
