Știri
Știri din categoria Diverse
Competiția SUA pentru minerale critice riscă să lase Europa cu mai puține opțiuni și să-i prelungească dependența de China, într-un moment în care UE are nevoie de aceste resurse atât pentru reînarmare, cât și pentru industrii precum semiconductorii și tranziția energetică, potrivit Digi24, care citează o relatare Wall Street Journal.
Miza este lanțul de aprovizionare cu „materii prime critice” (inclusiv pământuri rare), folosite în producția de avioane militare, tancuri și muniție, dar și în electronice și tehnologii verzi. În timp ce guvernele occidentale încearcă să reducă influența Beijingului, puterea de cumpărare a Statelor Unite și politica lor de stimulare a producției interne ar limita opțiunile europene de a securiza volume similare.
În ultimii cinci ani, SUA au alocat „în jur de 46 de miliarde de dolari” pentru proiecte legate de materiile prime critice, potrivit unei analize a Institutului Francez pentru Relații Internaționale, sumă descrisă ca fiind de opt ori mai mare decât cea alocată de Uniunea Europeană în aceeași perioadă.
Pe lângă bani, Washingtonul folosește un mix de instrumente pentru a-și consolida accesul la resurse: granturi, împrumuturi și scutiri de taxe pentru creșterea producției interne, plus acorduri preferențiale cu state care dețin zăcăminte relevante.
Articolul menționează că SUA au semnat un acord preferențial cu Republica Democrată Congo, cel mai mare producător de cobalt, și cu Ucraina, pentru acces la mineralele extrase de acolo.
În paralel, apar episoade în care europenii ajung prea târziu la negocieri. Un exemplu citat: înaintea unei vizite a comisarului european pentru industrie în Brazilia, acesta ar fi aflat că americanii încheiaseră deja un acord cu doar trei zile mai devreme. Comisarul a descris situația astfel:
„Ni s-a spus că au venit americanii, au pus banii pe masă și au cumpărat toată producția până în 2030.”
Din perspectiva economică și operațională, competiția pentru aceleași resurse poate însemna pentru Europa costuri mai mari și acces mai greu la materiale esențiale pentru:
În acest context, unii actori din industrie avertizează că realinierea lanțurilor de aprovizionare, finanțată masiv de SUA, creează tensiuni între aliați. Paul Atherley, președinte și fondator al companiei miniere Pensana, este citat spunând:
„Pentru alte țări occidentale, este aproape ca un fratricid.”
Oficialii americani susțin că vor să lucreze cu aliații pentru a contracara dominația Chinei, însă în scenariul în care proviziile se strâng, prioritatea ar putea deveni acoperirea nevoilor interne ale SUA, potrivit declarațiilor citate în articol. Pentru UE, presiunea rămâne să securizeze rapid contracte și surse alternative, altfel riscul este ca dependența de China să se mențină sau chiar să se adâncească.
Recomandate
Reluarea negocierilor trilaterale SUA–Ucraina–Rusia ar putea muta costul politic al eșecului de la Washington către Kiev și Moscova , potrivit unei analize publicate de Digi24 , după vizita la Kiev a trimisului lui Donald Trump, Steve Witkoff , însoțit de Jared Kushner . Miza imediată a formatului „trilateral”, discutat public la Kiev, nu este neapărat obținerea rapidă a păcii, ci crearea unui cadru în care SUA să poată revendica rolul de mediator, reducând în același timp responsabilitatea directă pentru lipsa unui rezultat, notează analiza, care citează European Pravda. Ce au urmărit emisarii lui Trump la Kiev În cadrul unei conferințe de presă la Kiev, Witkoff și Kushner au insistat pe ideea reluării negocierilor trilaterale între Statele Unite, Ucraina și Rusia, iar Kushner a vorbit despre planuri de reluare a acestui mecanism. Totodată, Witkoff a recunoscut că un astfel de format ar permite Washingtonului să transfere o parte din responsabilitate către Kiev și Moscova, ceea ce ar „scuti” SUA, într-o anumită măsură, de costul politic al unui eventual blocaj. Analiza mai notează că Witkoff a ajuns în Ucraina după ce, potrivit propriilor declarații, a zburat la Moscova de cel puțin opt ori. De ce Kievul ar accepta formatul trilateral, chiar fără garanția păcii Surse citate de European Pravda susțin că revenirea la formatul trilateral ar fi în interesul Ucrainei, pentru că, deși SUA ar ceda o parte din responsabilitate, „nu ar lăsa Kievul pe cont propriu”. „Va fi eficient formatul trilateral? Cu siguranță va fi mai eficient decât negocierile bilaterale. Va duce la o pace reală? Probabil nu până la sfârșitul iernii, dar trebuie să profităm de fiecare oportunitate” În logica Kievului, trecerea la negocieri active ar putea deschide spațiu pentru acorduri tactice, inclusiv: schimburi de prizonieri la scară largă, care în trecut au fost convenite în astfel de întâlniri; „măsuri de dezescaladare”, precum reducerea intensității bombardamentelor; eventuale discuții despre navigația în Marea Neagră, dacă Moscova ar ajunge sub presiunea unor parteneri. De ce Putin ar „simula” negocierile: fereastra legată de sancțiuni Analiza avertizează că Rusia ar putea avea un interes tactic să mimeze disponibilitatea pentru un nou format de negocieri „cel puțin două săptămâni – până pe 18 septembrie”. Motivul invocat: după această dată, Congresul SUA intră în vacanță electorală, iar „amenințarea adoptării proiectului de lege privind sancțiunile Graham-Blumenthal va dispărea”. În acest interval, ar urma „zece zile de lupte intense” în jurul proiectului de lege privind sancțiunile, iar un rezultat notat drept pozitiv al discuțiilor este „revenirea Europei” în proces, prin prezența reprezentanților din Germania, Franța și Regatul Unit. Ce urmează Din datele prezentate în analiză nu reiese un calendar ferm pentru reluarea negocierilor și nici o probabilitate ridicată a unei păci rapide. În schimb, accentul cade pe utilitatea operațională a formatului trilateral: mai multă presiune procedurală pentru discuții și mai multă flexibilitate pentru acorduri punctuale, în paralel cu o competiție politică la Washington pe tema sancțiunilor. [...]
Administrația SUA ia în calcul o schimbare de echipă în negocierile pentru Ucraina , cu directorul CIA, John Ratcliffe, împins într-un rol mai vizibil, în timp ce Casa Albă neagă că o astfel de repoziționare ar fi în desfășurare, potrivit Digi24 . Miza este una operațională: cine conduce efectiv canalul de discuții cu Moscova și Kievul, într-un moment în care Vladimir Putin își înăsprește condițiile, iar eforturile diplomatice recente nu au produs progrese decisive. Informația pornește de la surse citate de Financial Times , care susțin că Ratcliffe ar urma să joace un rol mai important în discuțiile conduse de SUA cu Rusia și Ucraina, ceea ce ar reduce implicarea emisarilor Steve Witkoff și Jared Kushner. CIA a refuzat să comenteze, iar aceleași surse afirmă că Donald Trump „nu a luat încă o decizie finală”. Casa Albă a respins însă relatarea, calificând-o drept „știri complet false” și susținând că Witkoff și Kushner „continuă să depună eforturi” și au „încrederea deplină” a președintelui pentru a conduce negocierile. De ce ar conta o mutare către CIA Potrivit FT, administrația americană ar fi luat în considerare schimbarea echipei după încercările anterioare de a media o încetare a războiului la finalul lunii februarie. În scenariul descris de surse, Witkoff și-ar putea păstra portofoliul mai larg de trimis special (inclusiv dosare din Orientul Mijlociu), rămânând totuși implicat pe Ucraina alături de Ratcliffe. Sursele mai vorbesc despre dezacorduri interne privind împărțirea responsabilităților. FT notează și percepții divergente ale părților: Ucraina ar considera că Witkoff nu a făcut suficiente eforturi pentru a-l presa pe Putin să-și modifice condițiile, în timp ce Rusia ar pune pe seama lui o parte din lipsa unui progres „decisiv” după întâlnirea Putin–Trump din Alaska, din 15 august 2025. Vizita la Moscova și semnalele din teren Ratcliffe a făcut, potrivit materialului, o vizită la Moscova în urmă cu două săptămâni, prima de la preluarea mandatului. Kremlinul a confirmat ulterior că acesta a discutat cu oficiali de rang înalt ai serviciilor de informații ruse, fără o întâlnire cu Vladimir Putin. Șeful serviciilor de informații externe ale Rusiei, Serghei Narîșkin, a confirmat la rândul său întâlnirea, descriind-o drept una „la nivel de lucru”. În paralel, mai multe publicații au relatat despre posibile mesaje transmise Moscovei înainte și în timpul vizitei, inclusiv avertismente legate de un eventual atac asupra unui stat NATO și de sprijinul Rusiei pentru Iran. Aceste elemente sunt prezentate în articol ca relatări media, iar Trump a minimalizat importanța vizitei, descriind-o drept „semi-rutină”, afirmând totodată că administrația sa depune eforturi pentru a opri războiul. Context: condițiile Rusiei și lipsa de progres Articolul plasează discuția despre schimbarea echipei pe fondul lipsei de progrese și al menținerii condițiilor „esențiale” de către Putin. Este amintită și o relatare Bloomberg din iulie, potrivit căreia Kremlinul nu ar mai intenționa să restituie teritorii ucrainene ocupate într-un viitor acord de pace și ar urmări păstrarea unor zone ocupate ca „zone tampon”, plus eforturi pentru controlul întregii regiuni Donețk. Între timp, Witkoff și Kushner au făcut vizite succesive la Moscova și Kiev la începutul lui septembrie, discutând atât cu Putin (peste trei ore, urmate de o cină de lucru), cât și cu Volodimir Zelenski, într-un format care a inclus și consilieri de securitate națională din Regatul Unit, Franța și Germania. Deși întâlnirile au fost descrise ca „substanțiale și productive”, intensificarea atacurilor rusești în Ucraina a alimentat îndoieli privind capacitatea negocierilor de a livra rezultate rapide. [...]
Serviciile de ambulanță și UPU riscă să rămână fără finanțare până la finalul anului , în lipsa unei rectificări bugetare care nu poate fi adoptată de un guvern interimar, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila (UDMR), spune că este nevoie „rapid” de un executiv cu puteri depline pentru a putea realoca cheltuielile statului și a acoperi costurile din sănătate. Cseke Attila a declarat, la Iași, că rectificările bugetare au loc de regulă în iulie și august sau cel târziu în septembrie, însă la 9 septembrie România nu are încă o rectificare. În opinia sa, instalarea unui nou guvern este condiția pentru această procedură, deoarece guvernul interimar are atribuții limitate. Ce lipsește din bugetul pe 2026, potrivit ministrului interimar Ministrul afirmă că, în bugetul pe 2026, nu sunt acoperite toate cheltuielile necesare funcționării până la finalul anului pentru: serviciile de ambulanță județene; Unitățile de Primiri Urgențe (UPU). „Pot să vă spun că avem nevoie de rectificare bugetară pentru a asigura cheltuielile necesare funcţionării până la finalul anului pentru serviciile de ambulanţă judeţene şi a Unităţilor de Primiri Urgenţe. În bugetul 2026 nu sunt acoperite toate cheltuielile.” Miza politică: guvern cu majoritate vs. interimat Cseke Attila a mai susținut că interesul României este să existe cât mai repede un guvern cu puteri depline, avertizând că, în caz contrar, „se vor contura în perioada următoare majorități conjuncturale în Parlament” care ar putea promova diverse proiecte. Totodată, el a spus că un guvern care obține o majoritate la învestire, dar apoi rămâne fără susținere parlamentară, va avea probleme, însă „este tot mai bine decât interimatul de azi”. În acest moment, mesajul central al ministrului este că fără un executiv cu mandat deplin rectificarea bugetară nu poate fi adoptată, iar presiunea financiară riscă să se transfere direct în funcționarea serviciilor de urgență. [...]
Doar 24,49% dintre proiectele PNRR au fost finalizate la închiderea programului, iar Guvernul a schimbat din mers regulile de recepție pentru a limita pierderea banilor , potrivit unei analize Digi24 . Miza economică este directă: recepții accelerate și „finalizări” în acte au fost folosite ca soluție de avarie pentru decontarea cheltuielilor înainte de termenul-limită, în condițiile în care mii de lucrări rămăseseră în urmă. La 1 septembrie, imediat după închiderea PNRR, din totalul de 24.847 de proiecte, doar 6.084 figurau ca finalizate (24,49%), iar 18.670 erau în diverse stadii de implementare, suspendate ori anulate, conform datelor oficiale de pe site-ul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene citate de publicație. O parte importantă sunt proiecte mici – de la locuințe pentru tineri la reabilitări energetice pentru instituții publice, școli și grădinițe. Schimbarea de reguli: recepție fără finalizare completă Cu câteva luni înainte de închiderea programului, autoritățile au modificat în luna iulie cadrul legal astfel încât lucrările să poată fi recepționate chiar dacă nu sunt complet finalizate, dar cu condiții. Mecanismul descris în material presupune: recepționarea „lucrărilor esențiale”, dacă sunt realizate în proporție de minimum 95%; după 31 august să rămână doar „lucrări auxiliare”, precum retușuri sau racordări la utilități; accelerarea recepțiilor de către primării și alți beneficiari, „pe bandă rulantă”, în ultimele săptămâni. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , justifică abordarea prin nevoia de a deconta plățile certificate până la finalul perioadei eligibile. „Negocierea pe care am avut-o și care a fost ușor inedită, pentru că am venit cu o abordare extrem de creativă în interesul României, (...) este să putem deconta tot ce plătim până la data de 31, plăți certificate (...) până la data de 31 august?!” Ce arată exemplele din teren: „gata” în acte, lucrări în șantier Analiza dă exemple în care diferența dintre raportările oficiale și situația din teren ridică semne de întrebare. În orașul Pogoanele (județul Buzău), unul dintre proiectele PNRR vizează construcția de locuințe pentru tineri. Conform datelor de pe site-ul ministerului, la 1 septembrie progresul fizic era de 65%. Reprezentantul primăriei spune că recepția a fost făcută în termen, invocând lipsa branșamentului electric, însă echipa Digi24 descrie lucrări încă în desfășurare pe șantier (montaj de căzi, lucrări la scări exterioare, montaj de gresie). În Lehliu Gară (județul Călărași), primăria a accesat fonduri pentru reabilitare termică la mai multe clădiri publice (primărie, liceu, școală gimnazială, spital, casă de cultură). Pe site-ul ministerului, lucrările apar cu grad de execuție fizică între 32% și 43%, dar administratorul public al orașului susține că „este doar o eroare” și că lucrările au fost recepționate, rămânând doar retușuri. Materialul notează însă că la liceul „Alexandru Odobescu” se lucra încă la tencuirea unei fațade și la dărâmarea unei structuri de beton, deși în acte lucrarea era la 97,05%. „Este posibil ca dumneavoastră când ați trecut pe acolo să nu fi făcut ei curat în jur.” De ce contează: risc de eficiență scăzută și presiune pe controlul cheltuirii banilor Din perspectiva impactului economic și operațional, schimbarea de reguli a urmărit să evite pierderea finanțării prin decontarea rapidă a cheltuielilor eligibile. În același timp, exemplele prezentate sugerează un risc de „finalizare” administrativă înainte ca lucrările esențiale să fie efectiv terminate, ceea ce mută presiunea pe verificarea recepțiilor, pe calitatea execuției și pe capacitatea autorităților de a închide proiectele fără costuri suplimentare sau întârzieri ulterioare. Materialul Digi24 indică faptul că multe proiecte au rămas în implementare, au fost suspendate sau anulate, iar soluția de avarie a fost aplicată pe final de program, într-un interval de câteva săptămâni, pentru a limita pierderile de fonduri. [...]
Scumpirea zahărului riscă să împingă în sus prețurile la dulciuri și băuturi , pe fondul unui salt puternic al cotațiilor globale și al dependenței României de importuri, potrivit Digi24 . Prețul global al zahărului a crescut cu 21,5% în luna august, cea mai mare scumpire lunară din octombrie 2010 încoace. Economiștii citați de publicație avertizează că efectul se va transmite în lanț în industria alimentară, iar majorările ar putea ajunge până la 20%. Efectul la raft: presiune pe cofetării și băuturi răcoritoare Feliciu Paraschiv, vicepreședinte al Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România , estimează că prețul zahărului ar putea urca cu aproximativ 20%, ceea ce ar însemna „4,50 lei, poate, kilogramul”, cu impact în special în: băuturi răcoritoare; produse de cofetărie și patiserie. În cofetării, scumpirile sunt deja anticipate. Marilena Adam, proprietara unei cofetării din București, spune că furnizorii au anunțat o posibilă majorare de 15–20% după 20 septembrie. De ce e România vulnerabilă: producție internă mică și secetă Digi24 notează că în România mai există doar doi producători de zahăr, care acoperă „nici un sfert din cerere”, iar aceștia sunt afectați de secetă. Un fermier din județul Arad, Mihai Nagy Juhasz, descrie pagube importante la cultura de sfeclă de zahăr, indicând un nivel de afectare de 80%. Pe partea de producție, jurnalistul Digi24 Iulia Gurguță arată că producția de zahăr din sfeclă a scăzut în 2024 față de 2021 cu 26%, de la aproape 114 mii de tone la 84 de mii de tone. În acest context, România importă: anul trecut, „un sfert de milion de tone” au venit din Germania, Polonia, Franța și Cehia. Ce urmează și cât de mult se va simți în consum Deși consumul de zahăr a rămas stabil în ultimii ani, la 8 kilograme de persoană pe an, scumpirea materiei prime poate ridica costurile pentru o gamă mai largă de produse, nu doar pentru zahărul vândut ca atare. Ritmul și amplitudinea transferului în prețurile finale depind de contractele comerciale și de stocurile existente, însă semnalele din comerț și din cofetării indică majorări așteptate în perioada următoare. [...]
Ucraina caută în Canada sprijin pentru apărarea antirachetă , într-o vizită de trei zile care pune pe masă și cooperarea în economie și energie, pe fondul intensificării atacurilor rusești cu rachete cu rază lungă și drone, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și prima-doamnă Olena Zelenska au ajuns miercuri seară în Canada, iar agenda vizitei este centrată pe consolidarea cooperării în domeniul apărării. Un punct explicit: dezvoltarea capacităților de apărare împotriva rachetelor balistice, în condițiile în care Rusia continuă atacurile, notează Kyiv Post , citat de publicație. Până pe 11 septembrie, Zelenski urmează să viziteze Calgary, Toronto și North Bay și este așteptat să se adreseze unor membri ai guvernului canadian, conform biroului premierului Canadei, Mark Carney. Discuțiile vizează extinderea cooperării în apărare, economie și energie și includ și tema „costului uman” al războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, potrivit aceleiași surse. Context: discuții succesive pe apărare aeriană și pregătirea pentru iarnă Vizita în Canada vine după o deplasare a lui Zelenski în Norvegia, unde a participat la funeraliile regelui Harald al V-lea și s-a întâlnit cu premierul Jonas Gahr Støre pentru discuții despre apărarea aeriană și pregătirile pentru iarna care urmează. Støre a declarat ulterior că avionul lui Zelenski „a evitat la limită” o dronă în timp ce decola din Republica Moldova către Norvegia, mai arată materialul. Separat, pe 9 septembrie, Zelenski s-a întâlnit cu ministrul islandez de Externe, Þorgerður Katrín Gunnarsdóttir, iar discuțiile au vizat tot consolidarea apărării aeriene a Ucrainei și pregătirile pentru iarnă. [...]
