Știri
Știri din categoria Diverse
UE a deblocat un nou „cluster” de negocieri pentru Ucraina și R. Moldova, dar ritmul rămâne politic, nu tehnic, după ce cele 27 de state membre au convenit în unanimitate deschiderea unei noi faze a discuțiilor, potrivit Digi24.
Acordul a fost luat vineri după-amiază, când ambasadorii statelor UE au aprobat o poziție comună pentru deblocarea celui de-al șaselea cluster de negocieri, care acoperă relațiile externe. Informația este prezentată de Euronews și, conform articolului, a fost confirmată de Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE.
Ceremoniile oficiale pentru acest pas sunt programate separat, pe 14 iulie, la Bruxelles.
În procesul de aderare, un „cluster” este un grup de capitole tematice de negociere. Odată deblocat un cluster, statul candidat începe să negocieze individual capitolele din acel pachet.
Deși Comisia Europeană consideră că atât Ucraina, cât și Republica Moldova sunt pregătite din punct de vedere tehnic să deschidă toate clusterele rămase, articolul indică faptul că următorii pași depind de decizia politică a statelor membre.
Decizia de acum vine pe fondul unui impuls atribuit schimbării guvernului din Ungaria, care ar fi pus capăt unei perioade de doi ani de obstrucționare a procesului de aderare al Ucrainei. Noul prim-ministru ungar, Péter Magyar, a ridicat veto-ul la începutul lunii iunie, ceea ce a permis inițierea primului cluster, dedicat aspectelor fundamentale.
Totuși, Ungaria și-a exprimat rezerve față de avansarea într-un ritm rapid, argumentând că ar echivala cu o „aderare accelerată” și ar afecta discuțiile de aderare cu statele din Balcanii de Vest, care așteaptă de mai mult timp.
Potrivit informațiilor din articol, după deblocarea clusterului șase, mai rămân patru clustere neatinse:
Kievul a cerut public avansarea tuturor etapelor înainte de vacanța de vară, obiectiv susținut de Comisie și de majoritatea statelor membre. Cu toate acestea, articolul notează că este „practic garantat” că ținta din iulie nu va fi atinsă, iar clusterele rămase ar urma să fie abordate unul câte unul începând din septembrie.
Recomandate
Distincția acordată Maiei Sandu la Kiev consolidează mesajul de aliniere politică și de securitate dintre Chișinău și Ucraina , într-un moment în care Republica Moldova joacă un rol practic în sprijinirea vecinului său – de la coridoare de tranzit până la asistență energetică, potrivit Digi24 . Președinta Republicii Moldova a primit la Kiev, de Ziua Independenței Ucrainei, Ordinul Cneaghinei Olga (gradul I), una dintre cele mai înalte distincții de stat ale Ucrainei. Decorația i-a fost înmânată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în cadrul evenimentelor dedicate împlinirii a 35 de ani de la proclamarea independenței Ucrainei. Distincția a fost acordată pentru „merite personale deosebite” în consolidarea cooperării între state și pentru sprijinirea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei. Maia Sandu a spus că primește ordinul „în numele oamenilor din Republica Moldova”, amintind de sprijinul oferit refugiaților ucraineni în primele zile ale războiului, potrivit Radio Chișinău . Contextul: sprijin logistic și energetic, plus coordonare diplomatică Ordinul Cneaghinei Olga, instituit în 1997, este acordat femeilor pentru merite deosebite în activitatea de stat, civică, științifică, educațională, culturală, caritabilă și în alte domenii ale vieții publice. În același context, Digi24 notează că, de la începutul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, Republica Moldova: a oferit refugiu ucrainenilor care au fugit din calea războiului; a asigurat coridoare de tranzit pentru exporturile ucrainene; a acordat sprijin umanitar și energetic. Publicația menționează și dimensiunea de securitate a relației: Republica Moldova are o frontieră comună cu Ucraina de 1.222 de kilometri și este prezentată ca „partener de securitate de încredere” pentru Ucraina și pentru restul Europei. Schimb de distincții și semnal politic reciproc Digi24 mai arată că Ordinul Cneaghinei Olga este a doua distincție conferită Maiei Sandu de Volodimir Zelenski, după Ordinul „Prințul Iaroslav cel Înțelept”, clasa I , acordat la 23 august 2021. La rândul ei, Maia Sandu i-a conferit luni lui Zelenski „Ordinul Republicii”, cea mai înaltă distincție de stat a Republicii Moldova, pentru contribuția la apărarea păcii și a libertății pe continentul european și ca semn de recunoștință față de curajul poporului ucrainean. Prim-ministrul Vasile Tofan a transmis, la rândul său, un mesaj în care a spus că Republica Moldova „este și va rămâne un vecin de încredere și un partener ferm” al Ucrainei. [...]
Discuția despre alegeri în Ucraina se mută pe terenul „cum se votează în război” , iar problema nu este tehnologia, ci legitimitatea și securitatea procesului, potrivit Digi24 , care citează RBC-Ucraina și un interviu al lui Kirilo Budanov pentru La Stampa. Budanov, prezentat ca șef al Oficiului Președintelui, pune sub semnul întrebării fezabilitatea organizării votului în condiții de război, invocând situații concrete: votul militarilor aflați pe front „sub amenințarea dronelor”, votul persoanelor din teritoriile ocupate și funcționarea secțiilor de votare în orașe precum Harkov, unde alarmele aeriene sunt frecvente. În același timp, el ridică miza asupra recunoașterii rezultatului. „Cum poate vota un soldat care se află pe front, sub amenințarea dronelor? Cum pot vota sute de mii de oameni care trăiesc pe teritoriile ocupate? Cum funcționează secția de votare din Harkov, unde de trei ori pe zi se aude alarma aeriană? Cine garantează că rezultatul va fi recunoscut de toți?” De ce contează: votul electronic nu rezolvă automat problema încrederii În declarațiile citate, Budanov admite că, tehnic, ar putea fi organizate „cele mai moderne alegeri din lume” inclusiv prin intermediul unui smartphone, rapid și cu o interfață „elegantă”. Dar insistă că votul nu este doar o soluție tehnologică, ci „o chestiune de încredere în transparența procedurii” — adică în reguli, verificare și acceptarea rezultatului de către actorii politici și societate. Contextul politic: apelul lui Fedorov și reacția administrației prezidențiale Potrivit materialului, Mihail Fedorov a cerut recent organizarea alegerilor în Ucraina și identificarea unui mecanism care să permită desfășurarea lor în condiții de război, argumentând că toți ucrainenii trebuie să poată vota. Inițiativa a reaprins dezbaterea politică, iar Oficiul Prezidențial a calificat planurile drept nerealiste pe fondul atacurilor rusești. În același timp, președintele Volodimir Zelenski a spus că ar susține alegeri în timpul stării de urgență doar cu două condiții: asigurarea securității necesare și adoptarea modificărilor legislative corespunzătoare. El a avertizat, totodată, că alegerile în plin război pot crea riscuri serioase și că, în prezent, nu există condiții sigure pentru vot. [...]
România își leagă sprijinul pentru Ucraina de securizarea Mării Negre și a rutelor comerciale , iar tema a fost reluată la nivel politic în cadrul „ Coaliției de Voință ”, potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan spune că România va continua să sprijine Ucraina și să mențină presiunea asupra Rusiei până la obținerea unei „păci juste și durabile”, într-un context în care sunt invocate riscuri directe la granițele NATO și în bazinul Mării Negre. Ce s-a discutat: garanții de securitate și riscuri la granițele NATO În mesajul publicat pe rețeaua X, Nicușor Dan a precizat că reuniunea a avut loc de Ziua Independenței Ucrainei și a fost „constructivă”, fiind folosită pentru reafirmarea sprijinului pentru Kiev și pentru continuarea discuțiilor privind „finalizarea unui cadru solid de garanții de securitate”. Totodată, președintele a indicat două teme de securitate cu potențial impact operațional în regiune: „numărul tot mai mare de incidente cu drone la granițele NATO”; „alte activități hibride desfășurate de Rusia”. De ce contează pentru economie: navigația și rutele comerciale din Marea Neagră Dincolo de dimensiunea politică, mesajul pune accent pe „necesitatea de a securiza navigația și rutele comerciale din Marea Neagră” – un punct sensibil pentru fluxurile de transport și comerț din regiune, inclusiv pentru România, ca stat riveran și nod logistic. În același mesaj, Nicușor Dan afirmă că participanții au rămas hotărâți să mențină presiunea asupra Rusiei pentru a se ajunge la o pace „durabilă și justă” și că au condamnat „cu fermitate” atacurile recente împotriva populației civile ucrainene. „Rămânem hotărâți să menținem presiunea asupra Rusiei, astfel încât să se poată ajunge la o pace durabilă și justă.” [...]
Cehia condiționează orice „normalizare” cu Rusia de oprirea războiului, ceea ce prelungește presiunea economică în UE , potrivit Digi24 . Ministrul ceh de Externe, Petr Macinka , spune că Praga nu poate reveni la relații normale cu Moscova atât timp cât Rusia continuă războiul împotriva Ucrainei și susține menținerea instrumentelor de presiune economică . Declarațiile au fost făcute la reuniunea șefilor misiunilor diplomatice ale Republicii Cehe în străinătate, iar atribuirea este făcută de agenția Ukrinform , citată în articol. „Rusia a afectat fundamental securitatea europeană prin invazia sa în Ucraina. Revenirea la relații normale cu Rusia este imposibilă atât timp cât această agresiune continuă.” Presiunea economică rămâne pe masă Macinka afirmă că, atât timp cât războiul continuă, „nu există motive” pentru renunțarea la instrumentele de presiune economică asupra Rusiei și că Republica Cehă, împreună cu aliații săi, va continua să le folosească acolo unde se dovedesc eficiente. Mesajul are relevanță directă pentru dezbaterea europeană despre durata și intensitatea sancțiunilor și a altor măsuri economice, în condițiile în care unele state discută scenarii de recalibrare a relației cu Moscova. „Războiul Rusiei în Ucraina reprezintă o problemă fundamentală de securitate europeană (...)” Politica externă: războiul, dar nu doar războiul Ministrul ceh avertizează, totodată, că politica externă și de securitate a Cehiei nu trebuie să se concentreze exclusiv pe Ucraina, pentru ca „o singură amenințare” să nu le eclipseze pe celelalte. El enumeră printre riscurile de securitate migrația în masă necontrolată, dependența energetică și decalajul tehnologic. În acest cadru, Macinka indică trei principii pentru politica externă a noului guvern: realismul, reciprocitatea și diversificarea, în contextul în care statele europene continuă discuțiile despre viitorul relațiilor cu Rusia și despre menținerea presiunii economice atât timp cât războiul din Ucraina continuă. [...]
Kremlinul avertizează că sprijinul tehnic promis de Londra pentru rachetele Scalp poate escalada conflictul , după ce Marea Britanie a anunțat că va furniza Ucrainei informații clasificate despre componente britanice folosite la fabricarea acestor rachete, potrivit Digi24 . Reacția Moscovei, transmisă prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov , indică o miză operațională: Rusia tratează sprijinul occidental nu doar ca livrări de armament, ci ca transfer de know-how (informații tehnice) care ar putea accelera producția internă ucraineană de rachete cu rază lungă. Kremlinul susține că o astfel de decizie „toarnă gaz pe foc” și este percepută „într-un mod extrem de negativ”, relatează Reuters. Ce a anunțat Marea Britanie și de ce irită Moscova În contextul primei sale vizite externe de la preluarea mandatului, premierul britanic Andy Burnham a ajuns luni la Kiev și urma să anunțe sprijin pentru îmbunătățirea producției interne ucrainene de rachete cu rază lungă de acțiune. Elementul sensibil, potrivit informațiilor citate, este furnizarea către Ucraina a unor date clasificate privind componente de fabricație britanică utilizate la rachetele de croazieră Scalp. Pentru Rusia, diferența față de un ajutor militar „clasic” este că informațiile despre componente și fabricație pot avea efect direct asupra capacității Ucrainei de a produce și adapta armament pe termen mai lung, nu doar de a folosi stocuri existente. Mesajul Kremlinului: blocarea păcii și ținte pentru infrastructura de producție Întrebat despre vizită și sprijin, Peskov a acuzat Marea Britanie că încearcă să împiedice orice progres către un posibil acord de pace și că alimentează conflictul. „Marea Britanie este implicată în acest război de partea regimului de la Kiev. Marea Britanie alimentează în mod metodic și regulat conflictul și pune la cale, tot în mod metodic și regulat, scheme menite să împiedice chiar și cel mai mic progres în procesul de soluționare pașnică.” Tot Peskov a afirmat că armata rusă colectează „în mod sistematic” date pentru a identifica locațiile unor eventuale unități de producție a rachetelor, cu scopul de a le distruge ulterior. Afirmația indică faptul că Moscova leagă explicit sprijinul tehnic de riscul unor lovituri asupra infrastructurii industriale asociate. Context: avertismentul anterior privind dronele Săptămâna trecută, Moscova a avertizat Londra asupra unor „consecințe” nespecificate dacă va furniza drone către Kiev, acuzând o intensificare a implicării britanice, după un raport potrivit căruia drone de fabricație britanică ar fi fost folosite pentru atacuri la distanță mare împotriva Rusiei. În acel context, Andy Burnham a spus că Londra se angajează să sprijine Ucraina „100%” împotriva „acestui război ilegal”. Din informațiile disponibile în material, nu reiese ce formă concretă ar lua „consecințele” invocate de Moscova și nici calendarul exact al transferului de informații către Ucraina. [...]
Prăbușirea unui avion militar Gripen în centrul Ungariei readuce în prim-plan riscurile operaționale ale zborurilor de antrenament și presiunea pe procedurile de siguranță , după ce un aparat al armatei maghiare a căzut luni dimineață lângă Szolnok, potrivit Digi24 . Pilotul s-a catapultat și este în stare stabilă, fiind transportat cu elicopterul la spital. Conform informațiilor inițiale, nu au fost înregistrate victime și nu s-au produs pagube la infrastructura civilă. Cauzele incidentului nu sunt, deocamdată, cunoscute. Premierul Péter Magyar a anunțat că ministrul apărării va oferi informații „în scurt timp”. Potrivit ministrului ungar al apărării, pilotul ar fi reușit să dirijeze aeronava spre o zonă militară înainte de prăbușire, iar la sol nu au existat victime, relatează agenția maghiară MTI, citată de News.ro. [...]
