Știri
Știri din categoria Diverse
Parlamentul European a votat un mecanism de sprijin care poate acoperi până la 80% din scumpirea îngrășămintelor, o măsură cu impact direct asupra costurilor din agricultură și, indirect, asupra prețurilor alimentelor, potrivit Digi24.
Pachetul adoptat marți urmărește să reducă efectele creșterii prețurilor la îngrășăminte asupra fermierilor din UE. Noile reguli permit acordarea unor avansuri mai mari din plățile directe și introduc posibilitatea unui sprijin financiar care poate acoperi până la 80% din costurile suplimentare suportate pentru achiziția îngrășămintelor.
Eurodeputații au aprobat, în procedură accelerată, modificările propuse de Comisia Europeană la Politica Agricolă Comună (PAC), astfel încât fermierii să poată primi sprijin înaintea următorului sezon agricol. Propunerea a trecut cu 576 de voturi pentru, 62 împotrivă și 15 abțineri.
Concret, măsurile prevăd:
Miza economică, potrivit Parlamentului European, este evitarea reducerii producției agricole și a deteriorării calității alimentelor, dar și limitarea efectelor în lanț asupra prețurilor plătite de consumatori.
Parlamentul European indică faptul că prețul îngrășămintelor are un impact direct asupra producției alimentare, acestea reprezentând până la 16% din costurile de producție suportate de fermieri.
În plus, UE importă aproximativ 30% din îngrășămintele pe bază de azot și 70% din îngrășămintele fosfatice folosite în agricultură, iar producția europeană depinde în mare măsură de gazele naturale. Creșterea prețurilor la îngrășăminte și energie este pusă pe seama evoluțiilor geopolitice din ultimii ani, inclusiv războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și, mai recent, tensiunile din Orientul Mijlociu, în special cele legate de închiderea Strâmtorii Hormuz.
Pentru a se aplica, textul votat de Parlamentul European trebuie aprobat oficial și de Consiliul Uniunii Europene, după care va fi publicat în Jurnalul Oficial al UE. Noile prevederi ar urma să intre în vigoare în ziua următoare publicării.
Recomandate
Un plan de „zonă umanitară” lângă Rafah ar introduce un mecanism de control al accesului civililor în Gaza , cu o forță internațională de stabilizare și un comitet de tehnocrați palestinieni în rol administrativ, potrivit informațiilor publicate de Digi24 . Inițiativa este analizată de „Consiliul Păcii”, fondat de președintele american Donald Trump , și ar viza primirea a zeci de mii de palestinieni, după un „control prealabil”. Proiectul ar urma să fie implementat în sudul Fâșiei Gaza, în apropierea orașului Rafah, și ar fi asigurat de Forța internațională de stabilizare (ISF), o structură aflată în curs de constituire sub egida „Consiliului Păcii”. Un responsabil al consiliului a declarat pentru France Presse, sub rezerva anonimatului, că zona ar putea funcționa ca un „punct de plecare” pentru activarea Comitetului Național pentru administrarea Gazei (NCAG), un organism format din tehnocrați palestinieni. Cum ar urma să funcționeze „zona umanitară” Conform descrierii din articol, NCAG ar urma să se ocupe de „filtrarea” civililor neînarmați, singurii care ar fi autorizați să intre în zonă, cu sprijinul ISF. Responsabilul citat susține că rezidenții ar putea intra și ieși liber, însă ideea unor zone umanitare închise, discutată „sub diferite forme” de mai multe luni, a generat rezerve în rândul comunității umanitare. ISF ar gestiona și o „zonă tampon”, cu scopul de a împiedica accesul persoanelor înarmate și al combatanților. Același responsabil afirmă că misiunea nu ar fi asigurată de armata israeliană și că aceasta „nu va avea niciun contact cu populația civilă” și „nu va juca niciun rol” în separarea acestor zone de restul Gazei. Context: armistițiul rămâne blocat, iar controlul Israelului s-a extins Punerea în aplicare a planului de încetare a focului din octombrie 2025 este descrisă ca fiind „în impas” de câteva luni, Israelul și gruparea islamistă palestiniană acuzându-se reciproc de încălcarea armistițiului. În acest interval, armata israeliană și-a extins controlul asupra teritoriului palestinian, pe care îl controlează, potrivit articolului, în proporție de 60%. Rafah, la frontiera cu Egiptul, este prezentat ca fiind în mare parte distrus și rămas sub control israelian. Cine ar urma să participe și ce se știe despre finanțare În privința componenței ISF, secretarul de stat Marco Rubio a declarat în octombrie 2025 că „multe țări” s-au oferit să participe. Responsabilul citat de AFP a indicat că militari marocani au sosit în Israel la jumătatea lunii iunie pentru a se alătura forței, iar celelalte țări menționate sunt Kosovo, Albania și Kazahstan. Acesta a adăugat că, dacă Indonezia se alătură, „cu atât mai bine”, iar în caz contrar „alte țări” ar putea contribui. Contingentele ar urma să fie desfășurate la o bază din apropiere de Kerem Shalom , punct de trecere între Israel și Gaza, un amplasament descris ca fiind „aproape finalizat”. Pe partea de buget, responsabilul a spus că fondurile actuale sunt suficiente, dar că se lucrează la strângerea de fonduri pentru implementarea proiectului și extinderea lui „la alte sectoare”. În acest stadiu, proiectul este prezentat ca fiind „luat în considerare”, iar detaliile depind de evoluția armistițiului și de constituirea efectivă a forței internaționale menționate. [...]
PNL spune că va contesta în instanță suspendarea hotărârilor Congresului , iar până la o decizie definitivă își va desfășura activitatea după statutul adoptat în iulie 2025, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațională: ce reguli interne și ce structură de conducere sunt valabile „din punct de vedere juridic” până la judecarea pe fond. Într-un comunicat emis miercuri seară, PNL afirmă că hotărârea Tribunalului București este „provizorie” și că partidul își va exercita dreptul de apel. Formațiunea susține că instanța „nu a dat dreptate contestatarilor”, ci a decis temporar suspendarea unor hotărâri și decizii până la soluționarea cauzei pe fond. Ce se schimbă, practic, până la soluția definitivă Conform deciziei Tribunalului București, citată de Digi24, au fost suspendate temporar deciziile adoptate la Congresul de la finalul lunii iunie, inclusiv: schimbarea statutului partidului; schimbarea conducerii. În consecință, conducerea PNL „ar trebui să revină, cel puțin din punct de vedere juridic”, la formula de dinainte de Congres, cu nume precum Adrian Veștea sau Nicoleta Pauliuc menționate ca exemple. Decizia este executorie, dar poate fi atacată. Poziția PNL: apel și revenire temporară la statutul din 2025 PNL spune că va folosi „toate căile legale” pentru a apăra votul Congresului Extraordinar din 21 iunie și consideră că procedura de organizare a Congresului a respectat prevederile statutare. Până la soluționarea definitivă a dosarelor, partidul afirmă că activitatea se va desfășura conform statutului adoptat la Congresul din 12 iulie 2025. În același comunicat, PNL califică demersurile din instanță drept acțiuni ale „unui grup restrâns” care ar încerca să blocheze „procesul de reconstrucție” al partidului. Reacție din tabăra anti-Bolojan: „Nu este o victorie a unei tabere” Alina Gorghiu, deputat PNL, a declarat la Digi24 că „instanța n-a făcut altceva decât să dea dreptate echipei care a atacat” și a susținut că reacția din partid a fost una „cu calm” și „fără ton triumfalist”. „Toți colegii am privit această decizie cu foarte mult calm, cu responsabilitate, nu avem niciun ton triumfalist, pentru că nu este o victorie a unei tabere împotriva celeilalte.” Gorghiu a mai spus că, dacă liberalii vor împărți partidul între „unii care vor răul” și „alții binele”, „PNL va avea de suferit”. Ce urmează depinde de apel și de judecarea pe fond a speței; până atunci, partidul indică drept cadru de funcționare statutul din iulie 2025, în timp ce efectele deciziei Tribunalului București produc o revenire temporară la vechea formulă de conducere, cel puțin juridic. [...]
Airbus și MTU Aero Engines pregătesc o companie comună care ar urma să accelereze certificarea și comercializarea unui sistem de propulsie complet electric pe bază de celule de combustie cu hidrogen , un pas cu impact direct asupra calendarului și costurilor de industrializare pentru aviația „fără emisii” – dacă va trece de aprobările de reglementare. Informațiile apar în Interesting Engineering , care notează că înțelegerea a fost anunțată pe 7 iulie 2026. Parteneriatul pornește de la un Memorandum de Înțelegere semnat la Paris Air Show în iunie 2025 și vizează dezvoltarea și comercializarea „primului motor de avion complet electric” bazat pe celule de combustie cu hidrogen, care ar putea, în timp, să înlocuiască turbinele cu reacție în anumite aplicații. Noua entitate este programată să înceapă operațiunile în 2027, însă calendarul depinde de aprobările autorităților și de finalizarea „proceselor sociale” în Europa, potrivit publicației. De ce contează: certificarea devine miza principală, nu doar prototipul Dincolo de dezvoltarea tehnică, proiectul este construit explicit în jurul întregului ciclu de viață al produsului – de la inginerie și testare până la certificare și comercializare. În aviație, certificarea este una dintre cele mai costisitoare și lente etape, iar o structură comună dedicată poate reduce fricțiunile operaționale dintre producătorul de aeronave și producătorul de motoare. Airbus ar urma să aducă în proiect experiența în avioane comerciale și tehnologii pentru hidrogen lichid, iar MTU – proiectarea de motoare, dezvoltarea de celule de combustie, certificare și mentenanță, conform aceleiași surse. Ce tehnologie urmăresc: propulsie electrică alimentată de hidrogen Sistemul vizat este unul „complet electric”, în care energia este produsă de celule de combustie (fuel cells) printr-o reacție electrochimică între hidrogen și oxigen. Rezultatul este electricitate, iar produsul secundar principal este apa, nu emisiile rezultate din ardere. Publicația precizează că ambiția Airbus, prin programul ZEROe, este dezvoltarea unui avion comercial cu hidrogen până în 2035, cu obiectivul de a elimina emisiile în zbor de dioxid de carbon (CO2) și oxizi de azot (NOx), producând doar vapori de apă. Următorul obstacol: infrastructură și reguli pentru „ecosistemul” hidrogenului Materialul subliniază că dezvoltarea motorului nu este suficientă pentru intrarea în serviciu a avioanelor pe hidrogen. Airbus și MTU spun că vor susține și dezvoltarea ecosistemului necesar – inclusiv cadrul de reglementare pentru certificarea și operarea aeronavelor comerciale alimentate cu hidrogen. Pentru industrie, asta mută discuția dinspre „demonstrații tehnologice” către întrebări practice: ce standarde se aplică, cum arată procedurile de certificare și ce condiții trebuie îndeplinite pentru operare la scară comercială. [...]
Chiriile industriale mici din București țin România pe radarul investițiilor logistice , într-un moment în care companiile caută să-și reducă costurile operaționale și să-și consolideze rețelele regionale, potrivit Digi24 . Un raport Cushman & Wakefield plasează Capitala pe locul patru în Europa între marile piețe analizate, cu o chirie medie de 4,8 euro/mp/lună (aprox. 24 lei). Raportul „Waypoint: Global Industrial Dynamics 2026”, realizat de Cushman & Wakefield și citat de Agerpres, analizează 135 de piețe logistice și industriale la nivel mondial și arată că, deși creșterea chiriilor s-a temperat în multe piețe mature, cererea rămâne ridicată, alimentată în special de comerțul online, distribuția de retail și producție. De ce contează: costul total de ocupare rămâne principalul avantaj Nivelul chiriilor din București este semnificativ sub cel din marile huburi logistice din Europa de Vest (Londra, Amsterdam, Frankfurt) și, totodată, sub piețe concurente din regiune, precum Varșovia sau Praga. În combinație cu accesul la coridoare comerciale europene, acest profil de cost menține Bucureștiul pe lista scurtă a companiilor care își optimizează rețelele logistice regionale. La finalul lui 2025, România a consemnat o creștere anuală a chiriilor industriale de aproximativ 2%, apropiată de media globală de 2,2%, un semnal de stabilitate într-o perioadă de „normalizare” după scumpirile accelerate din anii anteriori. Forța de muncă ajută, energia complică ecuația Raportul indică și un avantaj pe partea de costuri salariale: Bucureștiul se află în partea inferioară a clasamentului european pentru logistică și producție, ceea ce susține competitivitatea în atragerea investițiilor. În același timp, salariile din aceste sectoare au avut una dintre cele mai dinamice creșteri din Europa Centrală și de Est, cu un avans de 7%–12% în ultimele 12 luni, conform datelor Economic Research Institute citate în raport. Pe de altă parte, energia devine un criteriu tot mai important în deciziile de amplasare. România este menționată între piețele europene cu costuri ridicate ale energiei electrice pentru utilizatorii industriali și cu una dintre cele mai mari creșteri anuale ale tarifelor în 2025. Totuși, raportul notează că ponderea energiei în costul total de ocupare rămâne mai mică decât cea a chiriei și a costurilor salariale, astfel că avantajul net al pieței locale se menține. În consecință, companiile se uită tot mai atent la eficiența energetică a clădirilor, accesul la surse regenerabile și capacitatea spațiilor logistice de a integra automatizări și tehnologii care reduc costurile pe termen lung (de la certificări verzi la panouri fotovoltaice și stocare de energie la fața locului). Ce urmează: presiune pe disponibilitatea spațiilor, dar fereastră pentru București La nivel european, piața logistică este descrisă ca fiind în prezent favorabilă chiriașilor, însă Cushman & Wakefield estimează o reducere graduală a disponibilității spațiilor în următorii ani, pe fondul stabilizării sau scăderii ratelor de neocupare și al unui ritm mai moderat de dezvoltare a proiectelor noi. În acest context, orașe precum Bucureștiul sunt bine poziționate să beneficieze de strategiile de diversificare și regionalizare ale companiilor, mizând pe un echilibru între costuri, forță de muncă și acces la piețele europene. [...]
Dacia a lansat Striker, un crossover de segment C cu preț de intrare sub 25.000 de euro , poziționat peste Bigster ca dimensiuni și produs la uzina Renault din Bursa, Turcia, potrivit Libertatea . Primele unități sunt așteptate în showroom-uri în decembrie 2026, ceea ce mută discuția din zona de concept în cea de planificare comercială și de piață. Modelul este prezentat ca fiind mai mare decât SUV-ul Bigster fabricat la Mioveni, iar pragul de preț îl plasează în partea superioară a gamei Dacia. În articol sunt oferite repere de preț pentru restul gamei: Duster pornește de la 17.100 euro (fără Rabla ), Bigster de la 20.490 euro, iar Jogger (produs în Maroc) de la 16.650 euro. Poziționare: între break și SUV, cu accent pe spațiu Conform producătorului, Striker combină „dinamismul și eficiența unei berline” cu „eleganța unui break” și „verticalitatea unui SUV”. Din datele prezentate: lungime: 4,62 m gardă la sol: 20 cm în versiunea 4×4 și 19 cm în 4×2 înălțime: 1,53 m portbagaj: 600 litri jante: 17 sau 18 inchi, cu opțiune de 19 inchi La interior, planșa de bord este descrisă ca similară celorlalte modele Dacia, cu ecran de 10,1 inchi, hărți actualizate timp de 8 ani și sistem audio Arkamys 3D Sound System cu 6 difuzoare. Trei motorizări electrificate și versiune 4×4 Libertatea notează că mașina are 1.400 kg la gol și vine cu trei variante „electrificate” (adică include forme de hibridizare, nu este prezentată ca electrică pură): Striker mild hybrid-G 140 : motor 1,2 litri, 3 cilindri, mild-hibrid pe benzină și GPL; baterie 0,8 kW; cutie manuală sau automată în 6 trepte Striker hybrid 155 : motor pe benzină de 109 CP plus două motoare electrice (49 CP și unul cu rol de demaror/generator); baterie 1,4 kW; cutie automată Striker hybrid 150 4×4 : motor hibrid 1,2 litri și 140 CP pe puntea față, cutie automată cu dublu ambreiaj și 6 trepte; pe spate motor electric de 31 CP, cu cutie în două trepte, decuplabilă Producătorul indică un preț de pornire „puțin sub 25.000 de euro” (aprox. 125.000 lei), fără a detalia în material nivelurile de echipare sau prețurile pe versiuni. [...]
NATO își reafirmă angajamentul de apărare colectivă , iar mesajul transmis public către Moscova ridică miza de securitate în regiune, cu efect direct asupra riscului geopolitic pe care îl prețuiesc piețele și companiile, potrivit Libertatea . Secretarul general al Alianței, Mark Rutte , a declarat înaintea Summitului NATO de la Ankara că NATO „va apăra fiecare centimetru” al teritoriului său și a avertizat Rusia: „Nu vă puneți cu noi, nu vă jucați cu noi”. Rutte a argumentat că NATO „servește intereselor Statelor Unite” inclusiv prin prevenirea apropierii submarinelor nucleare ruse de coastele americane și a legat securitatea SUA de un „Atlantic, o Europă și o regiune arctică sigure”. În acest context, el a vorbit despre „un angajament deplin față de NATO”. „Mesajul meu este că această alianță, formată din un miliard de oameni care trăiesc în Europa, în Canada și în Statele Unite, va apăra fiecare centimetru al teritoriului nostru.” Mesajul către Rusia: descurajare, nu escaladare În declarațiile citate, Rutte a insistat că NATO este „o alianță defensivă” și că nu va ataca „niciodată pe nimeni”, dar își va apăra „modul de viață, democrațiile și teritoriul”. În același pasaj a transmis avertismentul direct către Rusia condusă de Vladimir Putin. „Nu puteți învinge NATO. Suntem o alianță defensivă și nu vom ataca niciodată pe nimeni. Dar ne vom apăra modul de viață, democrațiile și teritoriul. Așa că nu vă puneți cu noi, nu vă jucați cu noi.” Contextul summitului: Ucraina și reacția Moscovei Declarațiile au fost făcute înaintea Summitului NATO de la Ankara, unde, potrivit articolului, printre priorități se află războiul din Ucraina și sprijinul pentru țara condusă de Volodimir Zelenski. În paralel, Moscova a transmis că urmărește „cu atenție” ce se întâmplă la Ankara și că solicitările Ucrainei pentru armament suplimentar nu vor împiedica Rusia să își atingă obiectivele „operațiunii militare speciale”. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a afirmat că războiul s-ar opri imediat dacă Ucraina „dă dovadă de bunăvoință” și este pregătită să ia „deciziile importante” pe care „trebuie să le ia”. Tensiuni politice în interiorul alianței Libertatea amintește și o declarație a președintelui american Donald Trump, care s-a spus „foarte dezamăgit” de atitudinea NATO în războiul pe care SUA l-a lansat alături de Israel împotriva Iranului pe 28 februarie. Trump a afirmat că, dacă summitul nu ar fi avut loc în Turcia, „este posibil să nu fi venit”, declarație făcută în prezența președintelui turc Recep Tayyip Erdogan. [...]
