Demisia lui Aleksandar Vucic din funcția de președinte mută centrul de putere spre viitorul guvern, într-un moment în care Serbia intră în campanie pentru alegerile parlamentare din 25 octombrie, potrivit Libertatea. Miza este ca Vucic să rămână la conducere ca prim-ministru, într-o repoziționare care, conform relatării, amintește de strategia folosită în trecut de Vladimir Putin.

Ana Brnabic, șefa Parlamentului și aliată a lui Vucic, ar urma să preia rolul de președinte interimar. Schimbarea vine după doi ani de proteste antiguvernamentale și pe fondul unui scrutin în care o mișcare a studenților a devenit un actor politic relevant.

De ce contează: controlul executivului, nu al președinției

Planul descris în articol presupune ca Partidul Progresist să câștige alegerile, ceea ce i-ar permite lui Vucic să își prelungească influența politică pe care o exercită, potrivit sursei, din 2012. În această logică, funcția de prim-ministru devine pivotul puterii executive, iar demisia din președinție este un pas tactic pentru a rămâne în fruntea deciziei guvernamentale după vot.

Libertatea notează că această mutare este comparată cu modelul aplicat de Putin, care a petrecut patru ani ca prim-ministru (2008–2012) pentru a evita limitele de mandat prezidențial, limite eliminate ulterior în Rusia.

Context electoral: „Lista Studenților”, adversarul-cheie

Pentru ca tranziția să funcționeze politic, Partidul Progresist trebuie să învingă „Lista Studenților”, prezentată ca unul dintre cei mai puternici adversari ai momentului. Potrivit articolului, formațiunea promite să reducă „controlul total” al președintelui asupra instituțiilor publice, inclusiv asupra justiției și mass-mediei, și să asigure acces la locuințe și asistență medicală.

Mișcarea studențească s-a coagulat din protestele începute în 2024, după prăbușirea unei copertine la o gară recent renovată din Novi Sad, incident soldat cu 16 morți. Tragedia a alimentat indignarea publică pe fondul acuzațiilor de corupție în atribuirea contractelor și de incompetență guvernamentală, conform sursei.

Semnale externe: discuția cu Putin și dosarul UE

În același context, Kremlinul susține, într-un comunicat citat în articol, că Vucic a discutat sâmbătă cu Vladimir Putin și l-a informat despre pregătirile pentru alegeri.

Pe plan extern, Serbia și-a păstrat statutul de candidată la aderarea la Uniunea Europeană, însă procesul este descris ca fiind în impas, în paralel cu menținerea unor „relații de prietenie” cu Moscova. Articolul mai arată că Vucic a încercat să poziționeze Serbia drept o „poartă-cheie” pentru intrarea Chinei în Europa, dar nu a reușit să restabilească legăturile cu Kosovo, condiție-cheie pentru aderarea la UE.

Vucic a respins acuzațiile privind intimidarea alegătorilor, manipularea urnelor și alte nereguli invocate de adversari în legătură cu alegerile precedente, mai notează sursa.