Știri
Știri din categoria Diverse
Administrația Trump încearcă să nu piardă prin expirare 400 de milioane de dolari (aprox. 1,8 miliarde lei) pentru ajutor militar către Ucraina, urmând să angajeze prin contracte aproape întreaga sumă până la 30 septembrie, termenul-limită al anului fiscal american, potrivit Digi24, care citează Reuters. Miza este una operațională: banii nu trebuie cheltuiți efectiv până la această dată, dar trebuie „blocați” contractual, altfel expiră.
Până la începutul săptămânii, 307 milioane de dolari erau deja angajați, iar restul de 93 de milioane de dolari ar urma să fie prinși în contracte înainte de 30 septembrie, au declarat surse citate de Reuters, sub protecția anonimatului. Pentagonul, care supraveghează programul USAI (Inițiativa de asistență pentru securitatea Ucrainei), a refuzat să comenteze.
În logica bugetară americană, fondurile alocate prin USAI trebuie angajate oficial prin contracte până la finalul anului fiscal. Dacă nu se întâmplă acest lucru, sumele rămase necontractate expiră, chiar dacă nu era necesar să fie plătite integral până la 30 septembrie.
În ultimele luni, ritmul de implementare a fondurilor a devenit subiect de dispută între administrație și Congres. Democrații, dar și unii republicani, au criticat Pentagonul pentru viteza redusă cu care a pus în aplicare finanțarea aprobată în decembrie anul trecut.
Primele livrări din pachet au început în această lună și includ:
Restul echipamentelor ar urma să fie livrate până în octombrie 2029, potrivit surselor citate de Reuters. În același timp, mandatul lui Donald Trump la Casa Albă se încheie în ianuarie 2029, ceea ce adaugă presiune asupra modului în care sunt programate și executate contractele.
Una dintre sursele Reuters a spus că pachetul de 400 de milioane de dolari nu include rachete interceptoare pentru sistemele Patriot, deși Ucraina cere în mod repetat suplimentarea acestor muniții. Potrivit aceleiași relatări, stocurile de rachete Patriot sunt sub presiune atât din cauza războiului din Ucraina, cât și a conflictului dintre SUA și Iran.
Reuters mai notează că Pentagonul a amânat în mai multe rânduri livrările de armament către Kiev, invocând preocupări legate de nivelul stocurilor americane, iar legislatorii au criticat calendarul considerat prea lent pentru un conflict în desfășurare.
În ultimele luni, Trump a adoptat un ton mai favorabil față de Ucraina, iar administrația sa a aprobat o propunere care permite Ucrainei să obțină o licență pentru producerea de rachete interceptoare Patriot și a promulgat o lege privind sancțiunile împotriva Rusiei.
În această săptămână, Trump s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la ONU, la New York. După întâlnire, Zelenski a spus că discuțiile au vizat eforturile de a pune capăt războiului, inclusiv posibilitatea unui armistițiu bilateral privind atacurile asupra infrastructurii energetice.
Recomandate
Armata SUA își verifică capacitatea de mobilizare pentru o posibilă acțiune în Cuba în următoarele luni , potrivit Digi24 , care citează un document intern consultat de CBS News. Miza practică este una operațională: ce unități, ce sprijin logistic și ce resurse medicale pot fi puse rapid la dispoziția Comandamentului de Sud al SUA, fără ca în acest moment să existe un ordin de desfășurare. Documentul, datat cu săptămâna trecută, cere comandamentelor din subordine informații despre disponibilitatea a șase unități care ar putea fi pregătite în 90–120 de zile pentru a trece sub autoritatea Comandamentului de Sud. Potrivit materialului, solicitarea nu menționează explicit Cuba, însă mai mulți oficiali americani au spus pentru CBS că se încadrează în planificarea militară legată de insulă. Ce resurse sunt avute în vedere Conform informațiilor prezentate, Rezerva armatei SUA analizează dacă poate furniza întăriri și sprijin, inclusiv pentru forțe de poliție, personal medical și alte unități de suport. Printre capabilitățile menționate în document se află: un batalion de sprijin logistic în acțiuni de luptă, specializat în coordonarea logisticii (transporturi, mentenanță, combustibili, provizii); un batalion de geniu; crearea unei brigăzi medicale pentru comanda și coordonarea unităților medicale. Textul nu precizează efectivele necesare și nu indică faptul că vreo unitate ar fi primit ordin de desfășurare. Contextul politic: presiuni crescute asupra Cubei Apariția documentului este plasată de Digi24 într-un moment de presiuni intense ale administrației președintelui Donald Trump asupra Cubei, cu obiectivul declarat de a forța o schimbare de regim. Cel mai recent episod invocat este de la Adunarea Generală a ONU, unde delegația cubaneză a părăsit sala după ce Trump a descris Cuba drept „un stat eșuat (...) care va cădea”. Totodată, Trump a recunoscut că administrația sa „urmărește o schimbare fundamentală în Cuba”, demers despre care a spus că este condus de secretarul de stat Marco Rubio , notează Agerpres, citată de Digi24. În paralel, materialul menționează că, pe lângă embargoul comercial impus din 1962, SUA ar fi introdus o „blocadă petrolieră” care a agravat criza economică și socială din insulă, pe fondul unor amenințări repetate că Washingtonul ar putea „prelua controlul” asupra Cubei. Ce urmează și ce rămâne neclar Din informațiile prezentate nu rezultă existența unei decizii de intervenție, ci o etapă de planificare și inventariere a resurselor, cu un orizont de pregătire de 90–120 de zile. În același timp, Washingtonul și Havana ar fi avut contacte pentru a negocia o ieșire din conflict, în timp ce Cuba susține că schimbările interne pot fi decise doar de poporul cubanez și acuză SUA că pregătesc o agresiune militară. [...]
Afirmațiile atribuite ambasadoarei SUA în Grecia ridică un risc de instabilitate politică cu efecte directe asupra proiectelor energetice regionale , inclusiv asupra Coridorului Vertical de Gaze care leagă Grecia de Bulgaria și România, potrivit Digi24 , care citează un articol din The Wall Street Journal. În relatarea WSJ, Kimberly Guilfoyle ar fi sugerat, la o cină organizată în martie la Atena, că SUA ar fi fost implicate în demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan. Publicația americană citează o persoană prezentă la discuții și alte persoane cărora li s-a povestit incidentul. „Putem face asta oricărei țări dorim. Putem face asta și aici” Potrivit aceleiași relatări, discuția ar fi degenerat într-o ceartă cu ministrul Energiei din Grecia, Stavros Papastavrou, care ar fi replicat că SUA nu pot înlocui guvernul Greciei, ales de popor. Avocatul lui Guilfoyle a contestat descrierea conversației, notează WSJ. Contextul din România: căderea Guvernului Bolojan Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis la 5 mai 2026 prin moțiune de cenzură , după retragerea PSD din coaliția de guvernare și susținerea înlăturării Executivului alături de AUR și alți parlamentari. Moțiunea a fost votată de 281 de senatori și deputați, conform informațiilor prezentate. După căderea Executivului, PSD a transmis public că nu mai acceptă o formulă guvernamentală condusă de Bolojan. De ce contează pentru economie: proiectul de gaze și miza achizițiilor Digi24 arată că Guilfoyle s-a implicat puternic în promovarea Coridorului Vertical de Gaze, infrastructură regională pentru transportul gazelor din Grecia spre Bulgaria, România și mai departe către Europa Centrală și de Est. Proiectul a fost susținut inclusiv la nivel diplomatic de Statele Unite. În septembrie 2026, extinderea Coridorului Vertical către Balcanii de Vest a fost oficializată printr-un memorandum semnat la Salonic, în prezența miniștrilor Energiei, a operatorilor regionali și a ambasadoarei SUA în Grecia, potrivit articolului. WSJ mai susține că administrația Trump dorea ca aliații de la marginea estică a Europei să cumpere gaze naturale americane „în valoare de miliarde de dolari”. În același context, Digi24 notează că în România au existat rezerve privind prețul — peste cel al pieței — și oportunitatea economică a unor astfel de achiziții. Reacții politice: solicitări de explicații și respingeri Președintele USR, Dominic Fritz, a cerut explicații liderilor PSD și AUR, Sorin Grindeanu și George Simion, în legătură cu informațiile apărute despre afirmațiile atribuite ambasadoarei SUA în Grecia. Fritz a invocat o întâlnire din 31 martie și a întrebat dacă a fost discutat subiectul moțiunii. George Simion a respins ideea unor astfel de discuții și a susținut că afirmațiile relatate sunt „inventate sau scoase din context”, potrivit G4Media, citată de Digi24. Simion a mai declarat că, din postura de politician român, nu acceptă imixtiuni externe „nici chiar din partea partenerilor strategici americani”. În lipsa unor confirmări independente în materialul citat, acuzațiile rămân la nivel de relatare atribuită unor surse prezente la eveniment și contestată de avocatul persoanei vizate. [...]
Guvernul Mureșan are, deocamdată, doar 170 de voturi, iar învestirea depinde de PSD , care poate decide dacă România intră într-o nouă rundă de instabilitate politică, cu risc de alegeri anticipate , potrivit Digi24 . Premierul desemnat Siegfried Mureșan a declarat, după depunerea la Parlament a programului de guvernare și a listei miniștrilor, că un vot negativ din partea PSD ar „adânci” criza politică și ar deschide calea către alegeri anticipate. În același timp, el a susținut că social-democrații ar avea motive să sprijine Executivul, invocând inclusiv măsuri sociale incluse în program. „Testul adevărului, săptămâna viitoare, într-adevăr, îl va da PSD. Ei poartă în momentul de faţă răspunderea pentru rezolvarea crizei politice din România.” Miza votului: stabilitate guvernamentală sau escaladarea crizei Mureșan a pus presiune publică pe PSD, afirmând că, dacă partidul nu votează Guvernul, „nimeni în România nu va mai crede că este un partid pro-european”, mai ales în ipoteza în care ar vota „cu partide extremiste” împotriva învestirii. „Dacă nu vor vota acest guvern, atunci criza se va adânci, se va deschide calea alegerilor anticipate, care pot fi convocate oricând de către preşedintele României.” În argumentația sa, premierul desemnat a plasat o parte din responsabilitatea actualei situații politice în sarcina PSD, prin trimitere la moțiunea de la începutul anului, despre care spune că a fost inițiată și votată de social-democrați. Aritmetica parlamentară: 170 de voturi, pragul este 233 În forma actuală, Guvernul Mureșan se bazează pe voturile parlamentarilor PNL, USR și UDMR, totalizând 170 de voturi, insuficiente pentru învestire. Pentru trecerea prin Parlament sunt necesare 233 de voturi. Mureșan a mai spus că a discutat cu grupul minorităților naționale și că au convenit să se revadă la începutul săptămânii viitoare. În paralel, a anunțat că va purta discuții cu PSD în zilele următoare, „dând o șansă” unei colaborări parlamentare, pe care o descrie drept „respectuoasă și civilizată” dacă social-democrații aleg să sprijine Executivul. [...]
Ucraina mută accentul spre roboți de luptă și un „ecosistem” de investiții în tehnologie militară , într-o inițiativă lansată de fostul ministru al Apărării Mihailo Fedorov, care vizează reducerea expunerii soldaților în misiunile cele mai periculoase, potrivit Digi24 . Proiectul, numit „Armata Roboților”, ar urma să reunească investiții, cercetare și testare împreună cu militarii, cu obiectivul declarat de a introduce inclusiv roboți umanoizi în luptă. Anunțul a fost făcut pe 26 septembrie, atât pe rețelele sociale, cât și într-o prezentare la conferința IT Arena de la Liov. Digi24 notează că este cel mai recent proiect al lui Fedorov după demiterea sa de către președintele Volodimir Zelenski, într-un context controversat, informație relatată și de Kyiv Independent. Ce presupune „Armata Roboților”: investiții, testare și scalare rapidă Fedorov descrie inițiativa ca un „ecosistem”, nu ca o singură companie. În declarațiile citate, el indică o abordare integrată, de la finanțare până la implementare pe front: „Vom investi în companii din domeniul tehnologiei pentru apărare, vom lansa propriile proiecte tehnologice, vom dezvolta capacități de cercetare și dezvoltare, vom testa soluții împreună cu militarii și vom extinde cât mai rapid acele lucruri care funcționează cu adevărat pe câmpul de luptă.” În același registru, Fedorov afirmă că, deși nu mai este în guvern și acționează din sectorul privat, își păstrează misiunea de a dezvolta tehnologii care să ajute Ucraina „să câștige și să salveze viețile militarilor”. Totodată, el a făcut un apel către inginerii specializați în robotică să se alăture echipei. Ținte operaționale: roboți umanoizi în tranșee, în locul infanteriei Potrivit presei ucrainene care a urmărit prezentarea de la IT Arena, Fedorov a avansat obiective cu termene scurte: în șase luni, un robot umanoid ar urma „să ucidă pentru prima dată un militar inamic”, iar în 12 luni să fie realizat „primul asalt reușit” asupra unei poziții inamice fără participarea infanteriei. Digi24 punctează însă o limitare importantă a realității din teren: chiar și în cazurile în care au fost desfășurate „asalturi” exclusiv cu vehicule terestre fără pilot, un teritoriu nu este considerat cucerit până când militarii nu ajung efectiv la fața locului. Realitatea din teren: vehicule fără pilot, dar controlate de oameni și vulnerabile În Ucraina, vehiculele terestre fără pilot (UGV) sunt folosite tot mai mult de ambele tabere, mai ales pentru logistică, pe fondul riscurilor ridicate generate de dronele FPV. Aceste misiuni includ aprovizionarea și evacuarea răniților în apropierea liniei frontului, unde expunerea este „extrem de periculoasă”. În același timp, Digi24 subliniază că UGV-urile nu sunt, de regulă, autonome „în adevăratul sens al cuvântului”: ele sunt pilotate de operatori umani, de obicei prin conexiuni la internet Starlink. În plus, au limitări practice (energie și muniție finite) și necesită întreținere, reîncărcare și realimentare cu muniție de către oameni aflați pe teren, iar pierderile rămân ridicate când operează aproape de linia frontului. Publicația mai notează că majoritatea modelelor de roboți prezentate într-un videoclip generat cu inteligență artificială asociat anunțului — inclusiv roboți umanoizi, sferici sau asemănători unor câini ori păianjeni — nu sunt folosite în prezent în luptele din Ucraina. Context: după „ Armata Dronelor ”, un nou pariu pe tehnologie din sectorul privat Inițiativa este prezentată ca inspirată de succesul proiectului „Armata Dronelor”, lansat în 2022, când Fedorov era ministru al Transformării Digitale. Digi24 mai arată că, după demiterea sa, Fedorov a vorbit despre crearea unui fond pentru stimularea inovației și extinderea producției în apărare și despre intenția de a-și lansa propria companie de tehnologie pentru apărare, însă în anunțul privind „Armata Roboților” nu a precizat ce organizație se află în spatele inițiativei. [...]
Întâlnirea Lavrov–Wadephul, prima după 2022, indică o reluare punctuală a contactelor Rusia–Germania, dar în condiții strict controlate de Berlin , potrivit Digi24 . Cei doi miniștri de externe, Serghei Lavrov și Johann Wadephul, s-au întâlnit sâmbătă la sediul ONU, la New York, în ceea ce Digi24 descrie drept prima întrevedere de acest tip de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în 2022. Discuția s-a desfășurat cu ușile închise, iar tema Ucrainei „s-a aflat, fără îndoială, pe ordinea de zi”. Condițiile impuse de Germania: fără presă și fără înregistrări Partea germană a cerut ca accesul presei să fie restricționat și ca discuțiile să nu fie înregistrate, potrivit purtătoarei de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, citată de agenția rusă TASS. Aceasta a mai afirmat că inițiativa întâlnirii ar fi aparținut Berlinului. Contextul: tensiuni după acuzații privind o dronă și închiderea consulatelor Întâlnirea are loc pe fondul unei escaladări recente a tensiunilor bilaterale, după ce Germania a acuzat Moscova că a trimis o dronă încărcată cu explozibil către aeroportul din Leipzig , la începutul lunii august. În urma acestui episod, Germania și Rusia și-au închis reciproc consulatele. Ultima întâlnire a lui Lavrov cu un ministru german de externe, notează Digi24, a avut loc în ianuarie 2022, când a discutat cu Annalena Baerbock, cu mai puțin de o lună înainte de declanșarea invaziei pe scară largă în Ucraina. De ce contează Faptul că dialogul a fost reluat, chiar și într-un format discret și fără expunere publică, sugerează că Berlinul testează canale de comunicare la nivel înalt într-un moment în care relația bilaterală rămâne tensionată și marcată de măsuri reciproce, inclusiv în plan consular. În același timp, condițiile impuse de Germania indică o abordare prudentă, menită să limiteze semnalele politice și riscurile de instrumentalizare publică a întâlnirii. [...]
Serbia încearcă să-și securizeze aprovizionarea cu gaze la preț sub piață după o convorbire telefonică între președintele Aleksandar Vucic și Vladimir Putin, în condițiile în care actualul acord expiră pe 30 septembrie, potrivit Digi24 . Miza este dublă: continuitatea livrărilor și menținerea unui tarif preferențial, într-un moment în care Belgradul nu are încă un contract pe termen lung. Serbia este puternic dependentă de gazul rusesc, iar după expirarea, în vara lui 2025, a precedentului acord pe trei ani, a funcționat pe baza unor prelungiri pe termen scurt. Vucic a transmis pe Instagram că se așteaptă ca înțelegerea să fie prelungită, astfel încât țara să aibă „aprovizionări stabile cu gaze”. Diferența de preț: 318 euro vs. 868 euro pentru 1.000 mc Potrivit declarațiilor lui Vucic, Serbia ar urma să continue să plătească 318 euro (aprox. 1.590 lei) pentru 1.000 de metri cubi, față de un preț de piață indicat la 868 euro (aprox. 4.340 lei) pentru aceeași cantitate. Diferența sugerează un avantaj economic semnificativ pentru consumatori și industrie, dacă prelungirea se confirmă. Presiune suplimentară: sancțiunile SUA și cazul NIS În paralel, Belgradul se confruntă cu sancțiuni americane care vizează Petroleum Industry of Serbia (NIS) , principala companie petrolieră a țării, din cauza participației majoritare rusești. Ridicarea sancțiunilor ar necesita retragerea completă a Rusiei, iar de mai multe luni se discută vânzarea participației ruse de 56% către compania energetică ungară MOL. Ultima derogare de la sancțiunile americane expiră tot la 30 septembrie, aceeași dată-limită până la care Washingtonul a cerut finalizarea vânzării. Vucic a spus că a discutat cu Putin și despre situația NIS, „în speranța de a găsi o soluție bună pentru ambele părți”. Context politic: Vucic, aproape de demisie Convorbirea are loc cu o zi înainte ca Vucic să își anunțe demisia (27 septembrie), pentru a candida la funcția de prim-ministru în alegeri legislative anticipate, declanșate de aproape doi ani de manifestații anticorupție conduse de studenți. În acest context, termenul de 30 septembrie devine un reper critic atât pentru acordul de gaze, cât și pentru dosarul NIS. [...]
