Știri
Știri din categoria Diverse
Un raport IISS indică vulnerabilități în apărarea antiaeriană europeană, după ce Rusia ar fi desfășurat timp de 18 luni o campanie de supraveghere cu drone deasupra a peste 12 state NATO, fără să fie oprită, potrivit Știrile Pro TV.
Analiza aparține Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS) din Londra și a examinat 144 de incidente în 13 țări, între august 2024 și februarie 2026. Autorii notează că este puțin probabil ca fiecare incident să fi avut originea la Moscova, însă susțin că se conturează un tipar. Deocamdată, guvernele occidentale nu au confirmat public concluziile.
Conform raportului citat, misiunile de recunoaștere ar fi avut și rolul de a testa nivelul de pregătire și capacitatea de reacție a statelor NATO. În același timp, ar fi scos la iveală vulnerabilități ale sistemelor europene de apărare antiaeriană, descrise ca fiind încă orientate în mare parte către amenințări convenționale.
IISS leagă intensificarea utilizării dronelor de către Rusia de perioada de după invazia pe scară largă în Ucraina, începută în urmă cu mai bine de patru ani, pe fondul limitării rețelelor tradiționale de spionaj după expulzarea unui număr mare de diplomați ruși din Europa.
Germania ar fi fost cea mai afectată țară, cu 58 de incidente, inclusiv șase deasupra bazei Forțelor Aeriene ale SUA din Ramstein și la bazele forțelor armate germane din Manching și Neuburg an der Donau. Belgia ar fi fost pe locul al doilea, cu 25 de incidente, inclusiv în apropierea bazei aeriene Kleine Brogel, unde „se crede” că sunt depozitate arme nucleare americane.
Distribuția incidentelor, conform datelor din analiză:
Materialul este atribuit de Știrile Pro TV agenției Agerpres.
Recomandate
Liderii NATO vor reconfirma Articolul 5 la Ankara , iar asta reduce riscul de incertitudine strategică pentru Europa , într-un moment în care Donald Trump a pus public sub semnul întrebării utilitatea alianței și „reciprocitatea” relației transatlantice, potrivit Știrile Pro TV . Textul declarației summitului NATO de la Ankara (7–8 iulie), aprobat vineri de ambasadorii celor 32 de state membre și analizat de Reuters, include formularea „angajament de neclintit” față de apărarea colectivă în temeiul Articolului 5. Pentru statele de pe flancul estic, inclusiv România, menținerea acestei garanții este un element-cheie de predictibilitate în plan de securitate, cu efecte directe asupra planificării militare și a deciziilor de investiții în apărare. „Noi... ne-am reunit la Ankara pentru a ne reafirma angajamentul de neclintit faţă de apărarea noastră colectivă în temeiul articolului 5 din Tratatul de la Washington şi faţă de legătura transatlantică. Un atac asupra unuia dintre noi este un atac asupra tuturor.” Sprijin financiar pentru Ucraina și mesajul despre Rusia În același document, aliații ar urma să se angajeze la 70 de miliarde de euro (aprox. 350 miliarde lei) asistență militară pentru Ucraina în 2026 și la „niveluri cel puțin echivalente” în 2027, însă declarația mai are nevoie de aprobarea finală a liderilor la summit. Textul descrie Rusia drept „o amenințare pe termen lung” la adresa securității și stabilității euro-atlantice și notează că aliații europeni și Canada își respectă angajamentul asumat la summitul de anul trecut de la Haga privind creșterea cheltuielilor pentru apărare. De ce contează: semnal de continuitate după criticile lui Trump Trump a criticat frecvent NATO și statele membre, acuzându-le că nu cheltuiesc suficient pentru apărare și că se bazează pe SUA pentru protejarea Europei. Potrivit materialului, după tensiunile cu liderii europeni pe tema războiului americano-israelian împotriva Iranului, președintele american a pus la îndoială angajamentul SUA față de pactul de apărare reciprocă și a spus că ia în considerare ieșirea din alianță. Aprobarea textului de către ambasadorii tuturor statelor membre, inclusiv SUA, sugerează însă că Washingtonul este dispus să renunțe la această linie, cel puțin temporar, iar declarația include și o prevedere privind Iranul: aliații reiterează că Iranul „nu trebuie să dețină niciodată o armă nucleară” și cer respectarea libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz. Context: presiune pentru creșterea bugetelor de apărare Sub presiunea președintelui american, cele 32 de state NATO s-au angajat anul trecut, la Haga, să aloce până în 2035 cel puțin 5% din PIB pentru cheltuieli de securitate. Trump insistă și ca Europa să-și asume un rol de lider în apărare, iar SUA au luat deja măsuri pentru a-și reduce angajamentele în Europa, mai notează sursa. Ce urmează: declarația aprobată la nivel de ambasadori trebuie validată de lideri la summitul din 7–8 iulie, iar formulările finale vor indica dacă „angajamentul de neclintit” pentru Articolul 5 rămâne neschimbat și în versiunea politică asumată la vârf. [...]
Planul Pentagonului de a reduce suplimentar trupele SUA din Europa a fost blocat intern , după ce secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, ar fi vrut să-l anunțe la Bruxelles, în cadrul unei reuniuni NATO, dar propunerea a fost respinsă când a ajuns pe masa lui Marco Rubio, consilier pentru securitate națională al președintelui Donald Trump, potrivit Digi24 , care citează The Wall Street Journal . Miza pentru aliați – inclusiv pentru flancul estic – este că episodul indică o linie încă neclară la Washington privind „ritmul și amploarea” unei eventuale retrageri de efective din Europa. În locul anunțului, Hegseth a spus că SUA vor face o revizuire a prezenței militare în Europa, proces care ar putea dura până la șase luni. Ce ar fi urmat să includă anunțul și de ce contează Potrivit surselor citate de WSJ, Hegseth intenționa să declare reduceri suplimentare ale forțelor americane din Europa, dincolo de două decizii deja cunoscute: anularea desfășurării unei brigăzi blindate în Polonia; retragerea anterioară a unei brigăzi de infanterie din România (context prezentat de Digi24 aici ). Propunerea ar fi fost „respinsă” după ce a fost prezentată lui Marco Rubio și altor oficiali de rang înalt. Casa Albă a redirecționat întrebările către Departamentul Apărării, iar purtătorul de cuvânt-șef al Pentagonului, Sean Parnell, a transmis că Hegseth a urmărit ca mesajul să fie aliniat cu agenda președintelui și să nu-i limiteze acestuia marja de decizie. Summitul NATO de la Ankara și presiunea pe bugete Digi24 notează că tema numărului de trupe americane și a cheltuielilor de apărare ale aliaților ar urma să fie centrală la întâlnirea pe care Trump o va avea cu liderii NATO la Ankara, săptămâna viitoare. În paralel, oficiali NATO se tem că tensiunile cu Trump ar putea umbri summitul și iau în calcul renunțarea la planurile pentru un summit anul viitor în Albania, o evoluție raportată anterior de Reuters. Trump a reluat public ideea că SUA suportă disproporționat costurile alianței, afirmând într-o postare pe rețelele sociale: „Statele Unite cheltuiesc, de departe, mai mulți bani pentru NATO decât orice altă țară, pentru a le proteja, fără a obține însă niciun beneficiu din asta”. Context: pivotarea strategică și pragul de 76.000 de militari În strategia de apărare publicată în ianuarie, Pentagonul a indicat că SUA își vor reduce prezența militară în Europa, cu o reorientare către Pacificul de Vest și emisfera vestică, urmând ca europenii să preia „responsabilitatea principală” pentru apărarea convențională a continentului. Pe fondul îngrijorărilor din Congres, legislatori republicani și democrați au introdus prevederi într-un proiect de lege privind cheltuielile militare care ar interzice reducerea efectivelor americane din Europa sub 76.000 fără o evaluare a riscurilor și fără o certificare din partea lui Hegseth, potrivit articolului. Hegseth a insistat că analiza anunțată va fi una substanțială și orientată spre transferul de responsabilitate către Europa: „Să nu existe nicio îndoială — aceasta va fi o revizuire reală. Ea va fi concepută pentru a asigura că NATO avansează rapid și ireversibil spre momentul în care Europa își va asuma responsabilitatea principală pentru apărarea continentului”. Ce urmează Pe termen scurt, semnalul transmis aliaților este că, deși un anunț de reduceri „imediat” a fost blocat, perspectiva unor noi tăieri de efective „continuă să planeze”, iar decizia finală ar putea depinde de revizuirea promisă de Pentagon și de negocierile politice din jurul summitului NATO de la Ankara. [...]
NATO pregătește la Ankara un nou angajament de apărare colectivă, cu implicații directe pentru bugetele de securitate ale statelor membre , în condițiile în care declarația summitului reafirmă Articolul 5 și reconfirmă ținte ridicate de cheltuieli militare, potrivit Libertatea , care citează un text analizat de Reuters. Summitul este programat pe 7 și 8 iulie, la Ankara , iar textul declarației a fost aprobat vineri de ambasadori înainte de reuniune. Documentul susține explicit principiul apărării colective: „Un atac împotriva unuia dintre noi este un atac împotriva tuturor”. Presiune pe cheltuielile de apărare și pe planificarea bugetară Dincolo de mesajul politic, declarația menține direcția de creștere a cheltuielilor de securitate, după angajamentul luat anul trecut la Haga: cele 32 de țări membre NATO s-au angajat să aloce până în 2035 cel puțin 5% din PIB pentru cheltuieli de securitate. Pentru guverne, asta înseamnă presiune pe bugete și, implicit, pe prioritizarea investițiilor publice în următorul deceniu. Textul mai arată că membrii europeni din NATO și Canada își asumă „o responsabilitate mai mare” pentru apărarea Alianței, în colaborare cu Statele Unite, pe fondul semnalelor că Pentagonul a luat deja măsuri pentru a-și reduce angajamentele în Europa. Ucraina: angajamente financiare pentru 2026 și 2027 Statele membre NATO urmează să se angajeze la 70 de miliarde de euro (aprox. 350 de miliarde de lei) sub formă de asistență militară pentru Ucraina în 2026 și la „niveluri cel puțin echivalente” în 2027, conform declarației, care mai are nevoie de aprobarea finală a liderilor de stat. În același document, Rusia este descrisă ca „o amenințare pe termen lung” la adresa „securității și stabilității euro-atlantice”. Semnal politic către piețe: SUA rămâne, deocamdată, în linia Articolului 5 În context, textul sugerează o temperare a pozițiilor lui Donald Trump, care a criticat frecvent aliații pentru nivelul cheltuielilor de apărare și a pus anterior sub semnul întrebării angajamentul SUA față de pactul de apărare reciprocă, inclusiv prin amenințări privind ieșirea din NATO. Declarația summitului include și o poziție privind Iranul: aliații „reiterează” că „Iranul nu trebuie să dețină niciodată o armă nucleară” și cer respectarea libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz. Potrivit Comandantului Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), generalul american Alexus G. Grynkewich, aliații europeni au acoperit în mare măsură golurile lăsate de Statele Unite în planurile de apărare ale Alianței, mai notează materialul. [...]
MApN spune că a economisit aproape 8 milioane de lei prin reducerea costurilor de deplasare externă , după ce cheltuielile totale pe această linie au scăzut cu aproximativ 25% în prima parte a lui 2026 față de aceeași perioadă din 2025, potrivit Digi24 . Mesajul vine de la ministrul Apărării, Radu Miruță , și pune accent pe o schimbare de practică în cheltuirea banului public, fără reducerea misiunilor. Ministrul a afirmat că, în ultimele șase luni, la Ministerul Apărării Naționale „este analizată cu atenție fiecare cheltuială”, iar economiile ar proveni dintr-un control mai strict al costurilor asociate deplasărilor externe. Ce s-a schimbat în practică Radu Miruță susține că reducerea cheltuielilor nu a venit din tăierea activității externe, ci din optimizarea costurilor: nu au fost tăiate misiuni și nu a fost redusă reprezentarea României în NATO sau în relația cu partenerii; fiecare deplasare externă a fost analizată „atent”; pentru cazare, transport și închirieri auto au fost căutate soluții „mai eficiente”, fără a afecta activitatea ministerului. De ce contează: economii bugetare fără reducerea prezenței externe În termeni bugetari, reducerea cu aproximativ 25% a cheltuielilor pentru deplasări externe și economisirea „aproape 8 milioane de lei” indică un potențial de eficientizare pe o zonă de costuri recurente, fără a schimba obiectivele operaționale invocate (misiuni și reprezentare). În postarea citată de Digi24, Miruță a rezumat abordarea astfel: „Nu am tăiat misiuni, nu am redus reprezentarea României în NATO, sau în relaţia cu partenerii noştri. Am schimbat însă modul în care cheltuim.” Ministrul a mai spus că banii economisiți „pot merge acolo unde Armata are cu adevărat nevoie”, fără a detalia în material destinațiile concrete ale sumelor. [...]
Rusia a dat pedepse de până la 20 de ani de închisoare într-un dosar care vizează o tentativă eșuată de asasinare din 2023 împotriva Margaritei Simonian, redactorul-șef al postului de stat Russia Today (RT), un caz folosit de autorități pentru a susține narativul privind „operațiuni ucrainene” pe teritoriul rus, potrivit Digi24 . Un grup de 12 persoane a fost condamnat vineri la pedepse cuprinse între 6 și 20 de ani de închisoare. Conform unui comunicat al Comitetului de Investigații al Rusiei , Mihail Balașov, descris drept organizatorul grupului, a primit 20 de ani de detenție, iar un alt membru al grupului a fost condamnat la 18 ani. Autoritățile ruse susțin că tentativa de asasinat a fost dejucată de Serviciul Federal de Securitate (FSB) și că mai mulți membri ai grupului ar fi fost recrutați „pe bani” de serviciile secrete ucrainene, informație relatată de AFP și preluată de Agerpres. Proces cu ușile închise, pe fondul implicării unor minori O parte dintre cei 12 inculpați erau minori la momentul faptelor, motiv pentru care procesul s-a desfășurat cu ușile închise, potrivit aceleiași surse. Context: Simonian, pe liste de sancțiuni în UE și SUA Margarita Simonian conduce RT și un conglomerat media de stat care include agenția RIA Novosti. Ea se află pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene pentru susținerea invaziei ruse în Ucraina. În septembrie 2024, Simonian și alți jurnaliști ai RT au fost sancționați și de SUA, administrația de la Washington invocând atunci tentative de interferență în alegerile prezidențiale americane. De ce contează Cazul arată cum dosarele de securitate internă sunt încadrate și comunicate public în Rusia în cheia războiului cu Ucraina, inclusiv prin acuzații de recrutare și finanțare externă. În același timp, condamnările vin într-un context în care, de la începutul războiului (februarie 2022), mai mulți generali și susținători ai Kremlinului au fost uciși în atentate cu bombă în Rusia sau pe teritoriul ucrainean, în operațiuni atribuite Ucrainei, care a revendicat unele dintre asasinate. [...]
Închiderea de către Rusia a unor puncte feroviare la granița cu Estonia și Letonia este văzută de liderii baltici mai degrabă ca un semnal economic decât ca un risc imediat de escaladare , potrivit Digi24 . Mesajul comun: măsura ar avea utilitate practică redusă și ar indica faptul că presiunea europeană asupra economiei ruse începe să producă efecte. Premierul Estoniei, Kristen Michal, a declarat la Berlin, într-o conferință de presă alături de președinții Lituaniei și Letoniei și de cancelarul german, că „în acest moment, nu există o amenințare imediată nici pentru statele baltice, nici pentru NATO ”. Informațiile sunt relatate de Agerpres, care citează EFE. De ce contează: semnal de izolare economică, nu de pregătire militară Închiderea punctelor feroviare pentru persoane, vehicule, bunuri și mărfuri a fost decretată începând cu 1 iulie. Michal a susținut că legăturile vizate aveau deja „o utilitate limitată” și a descris decizia ca pe un instrument de „presiune psihologică”, în timp ce statele europene ar continua să mențină presiunea asupra Moscovei. Tot Michal a apreciat că obiectivul ar fi „întreruperea liniilor de aprovizionare” și „izolarea economică” a Rusiei, menționând că aceasta s-ar confrunta deja cu probleme de aprovizionare cu combustibil și cu penurii inclusiv în marile orașe. Ce spun Lituania și Letonia despre motivația deciziei Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a subliniat că țara sa nu se numără printre statele afectate de întreruperea legăturilor feroviare. Explicația oferită: Rusia ar depinde de menținerea unui tranzit „relativ ridicat și fluid” către exclava Kaliningrad , posibil în principal prin traversarea teritoriului lituanian. Nauseda a adăugat că există rute maritime alternative, dar „posibilitățile sunt limitate”, iar Rusia ar avea „dificultăți majore” în utilizarea sau extinderea lor. La rândul său, președintele Letoniei, Edgars Rinkevics, a spus că închiderea unei legături feroviare cu Estonia ar ține „în principal” de motive economice și ar avea o importanță politică limitată, precizând că linia închisă era cea cu „cel mai mic volum de trafic”. Context operațional: și Finlanda era deja într-un regim similar În cazul Finlandei, punctele feroviare menționate nu mai funcționau ca urmare a unei decizii anterioare a autorităților de la Helsinki, conform informațiilor din articol. Per ansamblu, liderii baltici au transmis că nu ar trebui trase „concluzii exagerate” privind intențiile Rusiei, interpretând decizia mai degrabă ca una tehnică și economică decât ca un pas către o nouă escaladare. [...]
