Știri
Știri din categoria Diverse
Rusia caută benzină din India după ce atacurile cu drone au scos din funcțiune o parte importantă din rafinării, iar companiile petroliere ruse au cerut rafinăriilor indiene să crească livrările, potrivit Digi24. Miza este una operațională și economică: scăderea capacității de rafinare împinge Moscova să caute rapid surse externe de combustibil, inclusiv prin intermediari.
Informația este relatată de Reuters, care citează două surse familiarizate cu situația. Cel puțin un transport de benzină din India este deja în drum spre Rusia și ar urma să fie urmat de altele, însă necesarul ar fi mai mare, pe fondul pierderii a aproximativ 40% din capacitatea de rafinare, potrivit acelorași surse.
Conform surselor Reuters, „Rosneft” și „Gazprom Neft” au contactat omologii indieni. Rosneft ar fi pierdut în iulie rafinăriile din Syzran și Saratov, care și-au oprit producția după atacuri cu drone. Gazprom Neft ar fi pierdut în iunie rafinăria din Moscova și ar fi fost nevoită să oprească și rafinăria din Omsk, descrisă ca fiind cea mai mare din Rusia.
Companiile ruse au apelat atât la rafinării private, cât și la rafinării de stat din India, însă acestea ar fi transmis că nu au volume suplimentare pentru export. Totuși, Reuters notează că livrări suplimentare ar putea fi realizate prin intermediari, care ar transborda combustibilul de la un tanc petrolier la altul pe mare.
Rusia ar putea solicita și motorină din India, potrivit surselor Reuters. Producția ar fi scăzut cu 40% în plină campanie de recoltare, iar autoritățile ar fi ajuns să distribuie manual volumele disponibile pentru aprovizionarea magazinelor cu produse. În prezent, producția internă ar acoperi cererea, însă sursele avertizează că noi atacuri ar putea scoate din funcțiune și mai multe capacități, iar repornirea nu s-ar putea face rapid: restabilirea producției ar dura cel puțin două luni, cu condiția să nu mai aibă loc noi atacuri.
Potrivit estimărilor EA Analytics, volumele de rafinare a petrolului în Rusia au coborât în iulie la 3,91 milioane de barili pe zi, cel mai scăzut nivel din 2005, în scădere cu 27% față de iulie anul trecut și cu 30% față de iulie 2021 (înainte de război).
Analiștii de la Energy Intelligence estimează un nivel și mai redus, de 3,58 milioane de barili pe zi, care ar putea fi cel mai scăzut cel puțin din 2002. Aceeași sursă indică faptul că 3,1 milioane de barili pe zi capacitate sunt oprite, iar deficitul de produse petroliere ar ajunge la 400.000–600.000 de tone pe lună; livrările din Belarus și Kazahstan ar putea acoperi doar jumătate din acest deficit.
Recomandate
Aprovizionarea globală cu motorină rămâne tensionată până la începutul lui 2027 , pe fondul unui deficit de capacități de rafinare și al unor șocuri de ofertă care împing prețurile și marjele la niveluri ridicate, potrivit Digi24 , care citează declarații ale unor directori din industria petrolieră preluate de Reuters . Problema, spun executivii, este că piața produselor rafinate (în special motorina) este mai vulnerabilă decât cea a țițeiului: există mai puțină capacitate disponibilă de procesare, iar întreruperile de producție și restricțiile comerciale se traduc rapid în lipsuri și scumpiri, mai ales înaintea vârfului de cerere din sezonul rece. De ce se strânge oferta: rafinare insuficientă și exporturi blocate Printre factorii care mențin presiunea pe piață se numără lipsa capacităților de rafinare care să compenseze deficitul, decizia Rusiei de a interzice exporturile de motorină și apropierea iernii, când consumul crește. Rafinăriile din Rusia și Orientul Mijlociu au fost afectate de războaiele din Ucraina și Iran, iar marjele la motorină au urcat la niveluri record în Europa și SUA, în paralel cu reducerea livrărilor de țiței către Asia, potrivit informațiilor citate. Directorul general al traderului de petrol Vitol , Russell Hardy, a indicat un deficit de produse petroliere, invocând lipsa a două milioane de barili pe zi din Rusia și aproape două milioane de barili pe zi din Orientul Mijlociu. „Încă nu avem suficiente capacităţi de rafinare pentru a contracara aceste lipsuri. Continuăm să consumăm din surplusul existent în întreaga lume şi suntem practic la sfârşitul stocurilor noastre.” Hardy a mai spus că aprovizionarea cu țiței stă mai bine decât cea cu produse rafinate, deoarece Orientul Mijlociu exportă zilnic aproximativ nouă milioane de barili de țiței și doar un milion de barili de produse rafinate. Efectul în piață: marje record și risc de cerere mai mică În SUA, majoritatea rafinăriilor funcționează deja la capacitate maximă, a declarat Mark Senn, vicepreședinte la Phillips 66, care avertizează că tensiunile pot continua dacă stocurile de motorină intră în iarnă la niveluri scăzute. Publicația notează că prețurile motorinei au atins un nivel record în SUA la sfârșitul săptămânii trecute, iar „spread-urile” la motorină (diferențe de preț folosite ca indicator al profitabilității rafinăriilor) au ajuns la un record de 108,02 dolari pe baril miercuri (aprox. 497 lei, la un curs estimativ de 4,6 lei/dolar). Pe acest fundal, Russell Hardy anticipează că prețurile ridicate și lipsa livrărilor disponibile de combustibili ar urma să reducă cererea globală de petrol cu aproximativ 1,5 milioane de barili pe zi în 2026 față de 2025. Ce urmează: presiune până trece iarna Mesajul executivilor este că piața motorinei intră în sezonul rece cu stocuri subțiri și cu puține „supape” rapide de creștere a ofertei, ceea ce poate prelungi tensiunile până la începutul anului viitor. În același timp, Hardy se așteaptă ca diferența dintre importurile de țiței ale Chinei din 2025 și 2026 (de cinci până la șase milioane de barili pe zi) să se reducă spre final de an, astfel încât China să aibă suficient combustibil pentru iarnă. [...]
Un presupus plan de pace vehiculat în presa rusă ar îngheța războiul din Ucraina și ar împinge Kievul spre neutralitate constituțională și limitări militare, potrivit Digi24 , care citează relatări preluate de portalul ucrainean Glavcom și de publicația germană focus.de. Informațiile sunt prezentate ca „presupuse”, iar detaliile nu sunt confirmate oficial. Miza practică a unui astfel de pachet, așa cum este descris, ar fi trecerea rapidă de la lupte la un armistițiu supravegheat internațional, înaintea unei soluții politice, ceea ce ar schimba parametrii de securitate din regiune și ar repoziționa negocierile în jurul „realităților de pe teren”. Ce ar conține „planul” atribuit echipei lui Trump Conform relatărilor citate, proiectul ar include următoarele puncte principale: încetarea completă a focului; referendum și alegeri anticipate în Ucraina; restricționarea forțelor armate ucrainene; renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO; retragerea parțială a trupelor ucrainene din anumite părți ale Donbasului și din anumite părți ale regiunii Zaporojie, unde ar urma să fie staționat un contingent al ONU. Publicația notează că ar fi vorba despre un cadru general menit să „înghețe” conflictul, idee menționată și de voennoedelo.com. Zone tampon sub egida ONU și retrageri din Donbas/Zaporojie Una dintre măsurile descrise ar presupune ca forțele ucrainene să părăsească partea din Donbas aflată încă sub controlul lor, iar Rusia să se angajeze să nu-și desfășoare trupele în acea zonă. Planul ar putea viza, potrivit materialului, aglomerarea Slaviansk–Hramatorsk. Separarea ar urma să fie făcută printr-o zonă tampon supravegheată de un contingent al ONU. Un mecanism similar este menționat și pentru o parte din regiunea Zaporojie, cu precizarea că jurisdicția ucraineană asupra teritoriului ar rămâne în vigoare. Neutralitate în Constituție, apoi referendum și alegeri O condiție majoră ar ține de politica externă a Ucrainei: oficializarea nealinierii și renunțarea la aderarea la NATO la nivel constituțional. Ulterior, ar urma să aibă loc un referendum și alegeri, iar noile autorități ar semna un acord de pace complet cu Rusia, care ar fi ratificat printr-o procedură specială ce implică Organizația Națiunilor Unite , potrivit relatării atribuite Voiennoie Obojreniie. În același timp, presa ucraineană a relatat că Kievul ar fi perceput termenii propuși drept „un ultimatum dur”, mai notează Digi24. Reacții: „greu de pus în practică” și apel la „realitățile de pe teren” Digi24 consemnează că Moscova a reacționat rezervat. Consilierul prezidențial rus Anton Kobiakov a spus că este greu de înțeles cadrul propus pentru comunitatea internațională și și mai greu de aplicat. Vice-ministrul rus de Externe Serghei Riabkov a susținut că Washingtonul ar trebui să țină cont de „realitățile de pe teren” când lucrează la o soluție. Trump este citat cu ideea că administrația sa are propriile propuneri pentru încheierea conflictului și că „ideea de bază” nu este nouă, iar Steve Witkoff a scris pe X că „s-au înregistrat progrese substanțiale”, inclusiv privind programarea unor discuții trilaterale suplimentare. „La indicația președintelui Trump, negociatorii Statelor Unite s-au deplasat atât la Moscova, cât și la Kiev, pentru a facilita continuarea dialogului în vederea încheierii războiului dintre Rusia și Ucraina. (...) S-au înregistrat progrese substanțiale, inclusiv în ceea ce privește programarea unor discuții trilaterale suplimentare.” În lipsa unei confirmări oficiale a documentului descris de presa rusă, rămâne de urmărit dacă elementele vehiculate vor fi asumate public într-un format de negociere și dacă Ucraina și aliații săi ar accepta condiții precum neutralitatea constituțională și limitările militare. [...]
Rusia susține că Putin i-a indicat lui Trump ce ar putea face SUA pentru o oprire rapidă a războiului din Ucraina , într-o convorbire telefonică de o oră, pe fondul unei noi inițiative diplomatice americane care ar putea influența inclusiv reluarea legăturilor economice dintre Washington și Moscova, potrivit Digi24 . Informația a fost transmisă de agenția rusă TASS , care îl citează pe consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov. Acesta a afirmat că Vladimir Putin „și-a împărtășit opinia despre ce ar putea face partea americană în mod realist pentru a pune capăt rapid operațiunilor militare din Ucraina” și că liderul rus a prezentat „o analiză obiectivă” a situației din zona de conflict și a perspectivelor. Miza: încetarea războiului, cu efecte directe asupra relațiilor economice SUA–Rusia Potrivit lui Ușakov, Donald Trump ar fi „promovat ideea unei încheieri rapide a conflictului ucrainean”. În relatarea preluată de BBC , Putin i-ar fi explicat în detaliu viziunea sa asupra stării de fapt din război. Consilierul de la Kremlin a legat explicit o eventuală încheiere a conflictului de relansarea relațiilor bilaterale, inclusiv pe componenta economică, susținând că Trump ar fi spus că oprirea războiului ar deschide perspective pentru restabilirea legăturilor dintre Rusia și SUA, cu „beneficii enorme” pentru ambele țări. „Donald Trump a pledat în mod clar pentru o încetare rapidă a conflictului, ceea ce ar deschide imediat perspective impresionante și de anvergură pentru o restabilire completă a relațiilor americano-ruse. În opinia sa, acest lucru ar avea un impact deosebit asupra legăturilor comerciale și economice, care promit beneficii colosale pentru ambele țări.” Context: emisarii lui Trump, discuții la Moscova și Kiev, fără rezultate anunțate Ușakov a mai spus că cei doi lideri au discutat rezultatele vizitei la Moscova și Kiev, din weekendul precedent, a reprezentanților lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner. Kremlinul a descris convorbirea drept „deschisă și constructivă”, iar potrivit TVPWorld , emisarii s-au întâlnit cu Putin la Moscova și ulterior au mers la Kiev pentru discuții cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Nu a fost anunțată „nicio realizare semnificativă”, însă Zelenski a declarat că emisarii ar fi prezentat câteva „idei bune” pentru a avansa negocierile, conform aceleiași relatări. Ce se știe și ce rămâne neclar Din informațiile prezentate, nu sunt detaliate public „măsurile realiste” pe care Putin ar fi spus că le poate lua partea americană. De asemenea, relatarea se bazează pe declarațiile Kremlinului și pe preluări din presa internațională citată, fără o confirmare independentă a conținutului discuției. Convorbirea a avut loc la câteva ore după reluarea atacurilor rusești asupra Kievului, după o pauză de trei zile legată de vizita emisarilor americani; autoritățile ucrainene au anunțat trei morți și 19 răniți, potrivit Digi24. [...]
Kelemen Hunor cere o lege a lobby-ului după controversa zborului privat București–Mykonos , susținând că lipsa de reguli lasă loc unor situații „legal” discutabile, dar problematice moral, potrivit Digi24 . Președintele UDMR a declarat la Parlament că senatorul UDMR István-Loránt Antal „nu a avut niciun mandat” din partea partidului să se afle în avionul pe ruta București–Mykonos și că „nu avea ce căuta” acolo, în calitate de senator și președinte de comisie. Declarațiile sunt atribuite de Digi24 agenției Agerpres. Controversa a pornit după ce, potrivit presei centrale, un zbor cu un avion privat pe ruta București–Mykonos a atras atenția mediului politic, pe lista pasagerilor fiind menționați un judecător al Curții Constituționale, foști miniștri, parlamentari și oameni de afaceri, între care și senatorul UDMR. Digi24 a relatat anterior despre lista pasagerilor într-un material separat, disponibil aici . Miza: reguli mai stricte pentru interacțiunea politicienilor cu mediul de afaceri În acest context, Kelemen Hunor a reluat ideea adoptării unei legi a lobby-ului (reglementarea activității de influențare a deciziilor publice), argumentând că, în lipsa unui cadru legal, pot apărea situații în care cineva să invoce că „legal n-am făcut nimic rău”, deși rămân probleme de moralitate și „incompatibilități nescrise”. „România ar trebui să aibă o lege a lobby-ului. (...) Dacă ceva nu este reglementat (...) poți să spui că «legal n-am făcut nimic rău», dar există și moralitate, există și incompatibilități nescrise.” Ce transmite UDMR despre cazul Antal Kelemen Hunor a spus că senatorul i-a trimis un mesaj despre situație, dar că nu au discutat mai mult. Liderul UDMR a insistat că prezența lui Antal în acel avion a fost „o greșeală” și a adăugat că, în acea componență, deplasarea „n-avea niciun sens politic”. Totodată, el a evitat să comenteze „calitatea și prezența altor persoane” și a punctat că „electoratul va sancționa pe noi, pe fiecare, pentru ceea ce face”. [...]
PNL și USR cer declanșarea unei anchete interne la CCR după apariția informațiilor despre deplasările judecătorului constituțional Cristian Deliorga cu avioane private, un demers care pune presiune instituțională pe Curtea Constituțională și deschide o nouă dispută pe tema integrității și a potențialelor conflicte de interese, potrivit Digi24 . Cele două partide anunță că sesizează CCR și solicită o verificare internă privind deplasările lui Deliorga cu zboruri private către Mykonos, invocând „posibilele efecte ale relațiilor sale cu politicieni și oameni de afaceri asupra imparțialității deciziilor sale”. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Bogdan, citat de News.ro. Ce solicită PNL și USR și de ce contează instituțional Pe lângă ancheta internă la CCR, PNL spune că va cere Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să analizeze prezența președintelui Tribunalului Constanța, Marius Cătălin Croitoru, în deplasarea descrisă drept „de lux”, menționând că aceasta ar fi fost „plătită de o entitate privată”. Totodată, PNL anunță că va solicita Camerei de Comerț și Industrie a României explicații privind: costurile suportate, criteriile de selectare a participanților, beneficiile concrete obținute în urma deplasării. USR, prin lidera deputaților Diana Stoica, afirmă că PNL și USR vor depune și o cerere pentru înființarea unei comisii parlamentare de anchetă „care să facă lumină în acest caz”. Contextul zborurilor menționate Conform informațiilor prezentate, judecătorul CCR Cristian Deliorga, fostul prim-ministru Victor Ponta, fostul ministru al Muncii Florin Manole, un senator UDMR (István-Loránt Antal), președintele Camerei de Comerț și Industrie, precum și „oameni de afaceri controversați” ar fi zburat cu un avion privat către Mykonos în luna iulie. O parte dintre ei, inclusiv Deliorga și președintele Camerei de Comerț și Industrie, ar fi zburat și la Nisa, cu câteva zile înainte, tot cu un avion privat. Ce urmează Din informațiile disponibile, pașii anunțați sunt sesizarea CCR pentru o anchetă internă, solicitarea către CSM de a analiza participarea președintelui Tribunalului Constanța și inițierea unei comisii parlamentare de anchetă. Nu sunt prezentate, în acest stadiu, concluzii ale unor verificări oficiale sau un calendar al procedurilor. [...]
Google a demonstrat pe Pixel 11 o traducere în timp real a limbajului semnelor , o funcție care, dacă ajunge în produsul final, poate schimba concret modul în care utilizatorii cu deficiențe de auz comunică în situații de zi cu zi, potrivit Android Headlines . Informația disponibilă în materialul sursă este însă limitată în acest moment: textul extras din articol este trunchiat și nu include detalii despre cum funcționează efectiv demonstrația (de exemplu, ce limbaj al semnelor a fost folosit, dacă traducerea este bidirecțională, dacă rulează pe dispozitiv sau în cloud ori ce aplicație o oferă). De ce contează: impact operațional, nu doar „o funcție nouă” O traducere „în timp real” a limbajului semnelor, demonstrată în direct, indică faptul că Google împinge capabilitățile de recunoaștere vizuală și interpretare a gesturilor spre utilizare practică, nu doar spre scenarii de laborator. În termeni operaționali, o astfel de funcție ar putea reduce dependența de interpret uman în interacțiuni scurte și repetitive (de exemplu, la ghișee, în retail sau în conversații rapide), dacă acuratețea și latența (întârzierea) sunt suficient de bune. Ce știm și ce nu știm, din sursa disponibilă Din informația accesibilă reiese doar că: este vorba despre seria Google Pixel 11; funcția de traducere a limbajului semnelor a fost „demonstrată în timp real”. Nu apar în textul extras elemente esențiale pentru evaluarea utilității și a limitărilor, precum disponibilitatea pe piețe, limbile suportate, condițiile de utilizare (lumină, unghi, distanță), cerințe de conectivitate sau calendarul de lansare. Ce urmează Pentru ca demonstrația să se transforme într-un avantaj competitiv real, rămâne de văzut dacă Google va integra funcția în software-ul comercial al Pixel 11 și în ce formă (aplicație dedicată, componentă a sistemului de operare sau parte dintr-un pachet de servicii). Până la apariția unor detalii complete, informația trebuie tratată ca o prezentare punctuală, nu ca o confirmare a unei funcții livrate utilizatorilor. [...]
