Știri
Știri din categoria Diverse
România a încasat peste 301 milioane de euro din PNRR, bani care intră direct în ecuația de finanțare a deficitului și a lichidităților statului, potrivit Digi24. Suma provine din Cererea de plată numărul 3, iar ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că fondurile fuseseră suspendate de Comisia Europeană și au fost deblocate după dialog și îndeplinirea angajamentelor asumate.
Cea mai mare parte a banilor, 298,6 milioane de euro, reprezintă granturi nerambursabile. Nazare a indicat că încasarea contribuie la finanțarea deficitului bugetar și la administrarea lichidităților Trezoreriei Statului.
Prin această plată, România ajunge la aproximativ 13,27 miliarde de euro încasate prin PNRR, conform informațiilor prezentate de ministru.
Nazare avertizează că discuția despre PNRR intră într-o etapă în care accentul ar trebui să se mute de la „câți bani intră” la „ce rezultate produc” proiectele și reformele finanțate. El cere o evaluare „investiție cu investiție”, inclusiv din perspectiva impactului economic și social, și susține că nu este suficient ca reformele să fie îndeplinite formal pentru a debloca tranșe.
În același timp, clarificarea situației PNRR este legată direct de pregătirea bugetului: bugetul curent a fost construit pe ipoteza că România va încasa integral fondurile programate pentru 2026 și va face cheltuielile prevăzute pentru investiții și reforme.
Ministrul interimar al Finanțelor a cerut Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și ordonatorilor de credite să actualizeze și să centralizeze informațiile despre:
Aceste date ar urma să stea la baza deciziilor privind rectificarea bugetară din acest an și a stabilirii necesarului de finanțare și a priorităților din bugetul pe 2027. Nazare mai spune că succesul PNRR ar trebui măsurat în reforme structurale aplicate și investiții care cresc potențialul economic, nu doar în sumele încasate.
Recomandate
România conduce UE la ponderea călătoriilor interne, un semnal că banii din turism rămân în țară, dar la valori mai mici decât în deplasările externe , potrivit datelor Eurostat prezentate de Știrile Pro TV . La nivelul Uniunii Europene, în 2025 au fost consemnate 1,20 miliarde de călătorii în interes personal și de afaceri, în creștere cu 1,4% (17 milioane de călătorii) față de 2024. Din total, 848 de milioane au fost călătorii interne (70%), iar 264 de milioane (22%) au fost călătorii în străinătate, dar în interiorul UE. Per ansamblu, 92% din călătoriile rezidenților UE au avut loc în interiorul blocului comunitar, conform Agerpres . România: 89% din călătorii, în interiorul țării România a avut cea mai mare pondere a călătoriilor interne în totalul deplasărilor, cu 89%. Urmează Spania (87%), apoi Grecia, Franța și Portugalia (fiecare cu 85%). La polul opus, Luxemburg a raportat o pondere de 5%, urmat de Belgia (29%) și Malta (32%). Pentru România, Eurostat indică o scădere ușoară a ponderii călătoriilor interne, de la 90% în 2024 la 89% în 2025. Unde se duc cheltuielile: mai puține călătorii externe, dar mai mulți bani Deși numărul călătoriilor interne a fost mai mare, cheltuielile totale au fost mai ridicate pentru călătoriile în străinătate. În 2025, rezidenții UE au cheltuit: 266,2 miliarde de euro (aprox. 1.331 miliarde lei) pentru călătorii interne; 379,4 miliarde de euro (aprox. 1.897 miliarde lei) pentru călătoriile în străinătate. Structura cheltuielilor arată că, la călătoriile interne, cazarea și transportul au depășit împreună jumătate din total: 34% (90,3 miliarde euro) pentru cazare și 21% (56 miliarde euro) pentru transport. La călătoriile în străinătate, cele mai mari sume au mers tot către cazare (35% sau 131,3 miliarde euro) și transport (32% sau 121,5 miliarde euro). [...]
ANM avertizează că România intră într-o răcire bruscă, cu ploi consistente și posibile ninsori la munte , după un weekend cu temperaturi de vară în sud, potrivit Digi24 . Schimbarea de regim meteo contează mai ales prin efectele operaționale: scăderea rapidă a temperaturilor, precipitațiile însemnate și riscul de iarnă în zonele montane, într-un context de secetă pedologică prelungită. Elena Mateescu , directorul general al Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), a spus că în weekend vremea rămâne mai caldă decât normalul perioadei, în special în sud și sud-est. Pentru ziua de vineri sunt așteptate maxime de până la 30 de grade în sud și în centrul Munteniei, cu 28–29 de grade în București, în timp ce în nord-est și în Maramureș valorile rămân mult mai joase (în jur de 17 grade). Răcirea se generalizează de la începutul săptămânii viitoare Potrivit ANM, răcirea devine vizibilă din ziua următoare în cea mai mare parte a țării, mai ales în nord-vest, nord și centru. Sudul și sud-estul mai păstrează temporar valori ridicate, cu maxime de până la 28–29 de grade în sudul Olteniei și aproximativ 26 de grade în București. De la începutul săptămânii viitoare, însă, scăderea temperaturilor se extinde în toate regiunile, iar vremea ajunge să fie mai rece decât în mod obișnuit pentru această perioadă. La mijlocul săptămânii viitoare și în a doua parte a ei, maximele sunt prognozate, în general, între 12 și 18 grade Celsius, iar minimele pot coborî până la aproximativ 2 grade în cele mai reci zone. Ploi însemnate cantitativ și posibile ninsori la munte Pe lângă răcire, meteorologii prognozează precipitații importante, mai ales la debutul săptămânii viitoare. Cantitățile de apă ar putea ajunge la 15–20 litri pe metru pătrat și, izolat, pot depăși 25 litri pe metru pătrat. Zonele vizate de cele mai consistente ploi includ: Oltenia, Banat, Crișana, Maramureș și Transilvania; nordul Moldovei; vestul și nord-estul Munteniei. În zonele montane, în funcție de evoluția temperaturilor și de altitudine, sunt posibile și ninsori. De ce contează: ploi așteptate pe fondul secetei pedologice ANM subliniază că precipitațiile vin într-un moment în care seceta pedologică (deficit de apă în sol) persistă de multă vreme și afectează suprafețe extinse din România. În acest context, ploile prognozate ar putea contribui la ameliorarea deficitului de umiditate din sol, chiar dacă răcirea accentuată aduce și riscuri de disconfort termic și condiții de iarnă la munte. [...]
Un șofer din Marea Britanie a reușit să anuleze o amendă de parcare după trei ani de dispute , folosind ChatGPT pentru a-și redacta răspunsurile și apărarea trimisă instanței, potrivit Știrile Pro TV . Cazul arată cum un instrument de inteligență artificială poate reduce costurile și barierele administrative pentru persoane care contestă sancțiuni emise de companii private. Rafal Goral , 45 de ani, a povestit că a apelat la ChatGPT de fiecare dată când primea scrisori sau notificări, cerând ajutor pentru formularea răspunsurilor și pentru a înțelege pașii de urmat. Informațiile despre caz au fost relatate de The Independent, preluat de Știrile Pro TV. De la o întârziere de 16 minute la o dispută de trei ani Incidentul a avut loc în august 2023, pe Tower Road, în Newquay, unde bărbatul a parcat pentru o excursie la mare. El susține că a stat la o coadă lungă la automatul de plată, care nu accepta carduri, și a ales să plătească prin aplicația RingGo. Din cauza semnalului slab, instalarea aplicației și crearea contului au durat mai mult decât se aștepta. Deși a plătit parcarea, aproximativ două săptămâni mai târziu a primit o amendă de 100 de lire sterline (aprox. 580 lei), motivul invocat fiind că achitase la 16 minute după intrarea în parcare. Contestația a deschis un conflict prelungit cu Smart Parking Limited și cu societăți de recuperare a datoriilor, care a durat ani. Cum a fost folosit ChatGPT în corespondență și în apărarea pentru instanță Bărbatul spune că a folosit ChatGPT pentru a redacta răspunsurile la corespondența primită și pentru a-și pregăti apărarea pe care urma să o trimită instanței. „De la început până la sfârșit, de fiecare dată când primeam o scrisoare, întrebam ChatGPT ce ar trebui să fac. Îmi spunea ce să răspund, unde să merg și tot restul. Am făcut totul cu ajutorul inteligenței artificiale. Mi-a pregătit chiar și apărarea pe care am trimis-o instanței.” În timpul disputei, suma solicitată a crescut de la 100 la aproximativ 300 de lire sterline (aprox. 1.740 lei). Rafal Goral afirmă că a încercat să obțină sprijin și de la Citizens Advice, dar că inteligența artificială i-a fost mai utilă. Amenda, anulată înainte de proces După schimburi repetate de corespondență și o perioadă în care cazul a fost suspendat, bărbatul a fost informat că disputa urma să ajungă în instanță în octombrie 2026. Smart Parking Limited ar fi propus reducerea amenzii la 60 de lire sterline (aprox. 350 lei), ofertă pe care a refuzat-o. Pe 25 septembrie, cu câteva săptămâni înainte de proces, a primit un e-mail prin care era anunțat că atât cazul, cât și amenda au fost anulate. „De la început până la sfârșit, nu a fost vorba despre bani. Îmi permiteam să plătesc, dar era o chestiune de principiu. Dacă știi că ai dreptate, nu ar trebui să le plătești niciun ban.” Bărbatul a descris disputa ca o luptă inegală cu o companie mare și a spus că era pregătit să meargă în instanță. „Eram atât de pregătit să merg în instanță. Aș fi mers până la cele mai înalte instanțe. Am câștigat războiul fără să mai fie nevoie de ultima bătălie.” Potrivit relatării, el speră ca experiența să îi încurajeze și pe alții să își susțină drepturile atunci când consideră că au fost sancționați pe nedrept. [...]
UE și China au convenit un mecanism de „moderare” a exporturilor de hibride reîncărcabile, o mișcare cu miză directă pentru presiunea competitivă din auto european , potrivit Digi24 . Înțelegerea vine după două zile de discuții la Beijing și este prezentată de Bruxelles drept o premieră, în contextul creșterii accelerate a importurilor din China și al deficitului comercial UE–China. Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič , a spus că acordul „deschide perspectiva reducerii exporturilor Chinei (de autovehicule hibride) cu mai mult de jumătate” și că este „pentru prima dată când China a acceptat să-și modereze exporturile” fără proceduri prealabile de investigații comerciale. El a descris negocierile ca fiind „foarte, foarte greu de realizat” și a legat demersul de presiunea asupra industriei auto europene și de respectarea metodologiei OMC (Organizația Mondială a Comerțului). De ce contează pentru piața auto din UE Înțelegerea apare pe fondul îngrijorărilor UE privind „creșterea bruscă” a importurilor de vehicule din China, în special a hibridelelor reîncărcabile (PHEV – vehicule hibride plug-in, care se pot încărca la priză). Conform datelor citate în material: importurile de PHEV în UE au crescut cu 86% în perioada ianuarie–septembrie ; această creștere a fost însoțită de o scădere a prețurilor cu 20% ; peste jumătate dintre aceste vehicule provin „acum” din China; pentru 2025 , ponderea Chinei în importurile de PHEV în Europa era de 30% în termeni valorici. În paralel, Șefčovič a invocat deficitul comercial al UE față de China, descris ca depășind 1 miliard de euro pe zi (aprox. 5 miliarde lei pe zi). Ce se știe despre acord și ce rămâne neclar Ministerul Comerțului din China a confirmat existența unei „înțelegeri” privind comerțul cu vehicule hibride și a spus că aceasta a fost obținută în urma unor negocieri intense, „în conformitate cu normele OMC”, fără să ofere detalii despre mecanismul concret. Separat, China și UE au convenit să continue discuțiile privind „angajamentele de preț” și procedurile de revizuire legate de ancheta antisubvenție a UE privind vehiculele electrice chinezești , potrivit părții chineze. Materialul notează că disputa UE–China privind exporturile de vehicule electrice la prețuri reduse, începută în 2024, s-a extins și către alte sectoare (inclusiv coniac, carne de porc, produse lactate, pământuri rare și minerale critice), ceea ce sugerează că înțelegerea pe hibride poate influența mai larg relația comercială bilaterală. Detaliile tehnice ale acordului și modul de implementare nu sunt prezentate în informațiile publicate. [...]
Vicepremierul Oana Gheorghiu acuză PSD că prelungește criza politică, cu efecte directe asupra reformelor și investițiilor , după ce Sorin Grindeanu a vorbit despre refacerea unei majorități împreună cu PNL. Într-o reacție publică citată de Digi24 , Gheorghiu numește această poziționare „disonanță cognitivă în stare pură”, invocând faptul că PSD a dărâmat, cu cinci luni în urmă, guvernul din care făcea parte alături de liberali. Gheorghiu susține că PSD ar fi mizat pe revenirea rapidă la guvernare după schimbări interne în PNL, dar că „sub conducerea lui Ilie Bolojan” liberalii „nu mai sunt partidul-breloc” cu care social-democrații ar fi fost obișnuiți. Miza: blocaj politic cu costuri economice În mesajul publicat pe Facebook, vicepremierul îl critică pe Sorin Grindeanu pentru ceea ce descrie drept evitarea asumării guvernării, în condițiile în care liderul PSD ar fi cerut „maturitate politică” și „responsabilitate”, dar ar condiționa intrarea la guvernare de prezența PNL și UDMR. Gheorghiu afirmă că Grindeanu ar fi explicat și de ce PSD nu ar forma un guvern minoritar: pentru că ar însemna „poziționarea PSD într-o zonă vulnerabilă”. Contradicția invocată: guvern minoritar respins, apoi propus Vicepremierul mai spune că PSD ar fi venit cu o „ofertă” ca partidul să voteze un guvern minoritar PNL–UDMR, deși – potrivit ei – PSD a respins „cu doar câteva zile în urmă” la vot guvernul minoritar PNL–USR–UDMR condus de Siegfried Mureșan. „Așadar, România poate fi ținută luni întregi într-o criză politică. Important este să nu devină PSD vulnerabil.” Ce reclamă PNL: reforme blocate, investiții în așteptare În aceeași postare, Gheorghiu leagă direct criza politică de efecte economice și administrative: „România pierde timp și bani”, „reformele reale sunt blocate”, iar „investițiile așteaptă rezolvarea crizei”. Ea mai afirmă că „nota de plată” ar ajunge la „oamenii obișnuiți” și că miza PSD ar fi evitarea unei „zone vulnerabile”. În materialul Digi24 este amintit și contextul declarațiilor lui Sorin Grindeanu despre refacerea unei majorități stabile alături de PNL și UDMR, într-un articol separat, disponibil aici . [...]
Rusia accelerează livrările de Su-34, un semnal de capacitate industrială susținută în război , în condițiile în care Forțele Aerospațiale ruse au primit miercuri al doilea lot de avioane de vânătoare-bombardament produs în acest an, potrivit Digi24 . Mișcarea indică o continuitate a producției militare, chiar dacă numărul exact de aeronave din ultimul lot nu a fost comunicat public. UAC (United Aircraft Corporation) , parte a conglomeratului de stat Rostec , spune că livrările din iulie și octombrie nu vor fi singurele din 2026. Directorul general al companiei, Vadim Badeha, a prezentat contractul de stat ca prioritar și a susținut că Su-34 rămâne „principala forță de atac” a aviației ruse de front, cu producție menținută „în ritm susținut”. În lipsa unei confirmări oficiale privind dimensiunea lotului, analistul militar Guy Plopsky a scris pe platforma X că ar putea fi vorba de până la patru aeronave. Ce arată estimările despre ritmul de producție Pe baza informațiilor din surse deschise, producția de Su-34 „aproape s-a dublat” de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, în 2022, iar Rusia ar putea produce aproximativ 30 de astfel de avioane în 2026, potrivit sursei citate în articol. Pentru 2025, publicația Defence Blog este citată cu o estimare de 18 avioane Su-34 livrate armatei ruse, iar o publicație rusă de aviație ar fi relatat că livrările au fost împărțite în șapte loturi, conform Kyiv Post. Modernizări și muniții folosite în Ucraina Su-34 sunt construite la uzina aeronautică Cikalov din Novosibirsk. Cea mai recentă versiune menționată, Su-34M/NVO, include sisteme avionice îmbunătățite și echipamente de război electronic, inclusiv sistemul de contramăsuri electronice Khibiny. Articolul notează și utilizarea tot mai frecventă a bombelor planante UPMK, în contextul în care aeronavele pot fi echipate cu containere cu senzori. În material sunt menționate și videoclipuri distribuite pe rețele sociale pro-Kremlin care arată Su-34 lansând muniții diverse, între care ODAB-500 (500 kg), FAB-3000 (trei tone), muniții cu focoase termobarice și rachete aer-sol. Vulnerabilități: dependență de componente străine și pierderi contestate O analiză publicată în iulie 2025 de organizația International Partnership for Human Rights (IPHR) sugerează că Su-34 ar depinde în mare măsură de componente fabricate în străinătate, pe baza examinării epavelor recuperate în Ucraina. Cercetătorii ar fi identificat 221 de componente electronice de proveniență străină, de la 59 de companii din opt țări (în principal SUA, dar și Japonia, state UE, Elveția, Taiwan și Coreea de Sud). Articolul precizează că nu este clar câte astfel de componente au fost folosite în cel mai recent lot livrat. În paralel, sunt citate evaluări critice din Occident: publicația de aviație Hush-Kit a descris Su-34 drept „cel mai slab avion de război al secolului XXI” și a susținut că aeronava ar fi avut în Ucraina o rată a pierderilor de 25%, considerată „extrem de ridicată”. Autorii pun pierderile pe seama deficiențelor tehnice, a armamentului și a senzorilor, dar și a tacticilor de zbor considerate previzibile. Ucraina a vizat repetat Su-34 pe aerodromuri și pe front Articolul trece în revistă mai multe episoade în care Ucraina ar fi lovit sau avariat Su-34, inclusiv: o operațiune din iulie 2025 în regiunea Volgograd, în care patru Su-34 ar fi fost scoase din uz; un incident de la finalul lui martie 2026, când un Su-34 ar fi fost doborât pe front, potrivit publicației de apărare Militarnyi; atacul din 20 august asupra aerodromului Ahtubinsk (regiunea Astrahan), în urma căruia ar fi fost avariat un Su-34; un atac din 4 octombrie cu drone operate de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) asupra aerodromului Hanskaia, în care ar fi fost distruse două aeronave rusești: un Su-35 și un Su-34. În ansamblu, intensificarea livrărilor de Su-34 sugerează că Rusia încearcă să mențină presiunea operațională printr-un flux constant de aeronave, însă eficiența pe termen mediu rămâne disputată, atât din perspectiva pierderilor raportate, cât și a dependenței de componente din afara Rusiei, potrivit informațiilor citate în articol. [...]
