Știri
Știri din categoria Diverse
UE a deblocat încă 157 de milioane de euro pentru Republica Moldova, după ce autoritățile de la Chișinău au îndeplinit 18 reforme evaluate pozitiv de Comisia Europeană, potrivit Digi24. Plata este a treia tranșă din Planul de creștere și ridică la 661 de milioane de euro (aprox. 3,3 miliarde lei) suma pusă până acum la dispoziția țării.
Transferul a fost anunțat în cadrul celui de-al zecelea Consiliu de Asociere UE–Moldova, la care a participat premierul Vasile Tofan. Pachetul total al programului pentru perioada 2025–2026 este de 1,9 miliarde de euro (aprox. 9,5 miliarde lei) și este condiționat de realizarea reformelor convenite, ceea ce înseamnă că plățile nu sunt acordate automat.
Cele 18 reforme validate de Comisie acoperă toate cele șapte componente ale Planului de creștere, vizând:
Planul de creștere pentru Republica Moldova a fost propus de Comisie în octombrie 2024, iar mecanismul este construit astfel încât accesul la bani să fie legat direct de progresele din agenda de reforme: Comisia verifică îndeplinirea etapelor și condițiilor asociate fiecărei tranșe înainte de autorizarea plății.
Comisia face o distincție între plata efectivă și totalul „pus la dispoziție” până acum. Conform articolului, cei 661 de milioane de euro reprezintă suma pusă la dispoziția Moldovei prin Planul de creștere, formulare care trebuie diferențiată de cheltuirea integrală a banilor de către autorități sau beneficiarii finali, potrivit site-ului 2eu.brussels, citat de News.ro.
Finanțarea are ca obiectiv apropierea economiei moldovenești de piața unică și pregătirea pentru aderarea la Uniunea Europeană. Sprijinul actual se adaugă fondurilor acordate în ultimii ani prin alte instrumente europene: între 2021 și 2025, UE a alocat Republicii Moldova peste 1,2 miliarde de euro (aprox. 6 miliarde lei) sub formă de granturi, inclusiv pentru securitatea energetică, tranziția către energie curată, sprijin pentru gospodăriile afectate de scumpirea electricității și asistență pentru reformarea justiției.
În declarația citată de Digi24, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a legat direct plata de agenda de reforme:
„Plata de astăzi este o recunoaștere a angajamentului Moldovei față de reforme și a hotărârii sale de a avansa pe calea către UE.”
Recomandate
România a condamnat oficial atacul Rusiei asupra punctului de frontieră Palanca , un incident care ridică din nou miza de securitate la granița estică și amplifică riscurile operaționale pentru circulația transfrontalieră din zonă, potrivit Digi24 . Reacția a venit de la trimisul României la Chișinău, Cristian-Leon Țurcanu, care a condamnat „cu fermitate” atacul asupra punctului de trecere Palanca, în urma căruia „o persoană ar fi fost rănită”, conform informațiilor prezentate de publicație. Ce transmite misiunea diplomatică română Ambasada României la Chișinău a încadrat incidentul în seria atacurilor Federației Ruse împotriva Ucrainei și a atras atenția asupra efectelor colaterale asupra Republicii Moldova, inclusiv după „mai multe incidente cu drone” din ultimele zile, care ar fi afectat spațiul aerian și securitatea țării. „Condamnăm cu fermitate incidentul grav produs astăzi în zona Palanca, în urma căruia o persoană a fost rănită, pe fondul atacurilor Federației Ruse împotriva Ucrainei.” În mesaj, partea română susține că incidentul este „o nouă dovadă” a consecințelor directe ale războiului asupra securității Republicii Moldova și asupra stabilității regionale, subliniind că riscurile se extind dincolo de teritoriul Ucrainei. De ce contează: presiune suplimentară pe securitatea regională Din perspectiva Bucureștiului, astfel de episoade indică o deteriorare a mediului de securitate în proximitatea frontierelor Republicii Moldova, cu potențiale efecte asupra stabilității regionale. Mesajul diplomatic insistă pe ideea de „sprijin concret” pentru consolidarea securității și „rezilienței” Republicii Moldova (capacitatea instituțiilor și a societății de a rezista și de a funcționa sub presiuni și amenințări). În final, misiunea română transmite solidaritate cu autoritățile și cetățenii Republicii Moldova și îi urează însănătoșire grabnică persoanei rănite. [...]
Elon Musk își redenumește compania de AI pentru a se alinia mesajului politic al lui Trump , o mișcare care arată cât de mult contează, în acest moment, poziționarea publică și terminologia în jurul tehnologiilor emergente. Potrivit Digi24 , Musk a confirmat că firma sa SpaceXAI va fi redenumită SpaceXSI, în linie cu demersul președintelui american Donald Trump de a promova termenul „superinteligență” în loc de „inteligență artificială”. Musk a făcut anunțul duminică, ca răspuns la o întrebare pe platforma sa X, iar confirmarea a fost explicită: „Da, vom face această schimbare”. Ce se schimbă, concret Redenumirea vizează compania SpaceXAI, care va deveni SpaceXSI. Contextul este unul recent: compania a fost formată prin fuziunea dintre xAI (firma lui Musk care concurează cu OpenAI și Anthropic) și divizia sa SpaceX, potrivit Agerpres. De ce contează: terminologia devine instrument de poziționare În ultimele săptămâni, Trump a insistat pentru folosirea termenului „superinteligență” pentru inteligența artificială, susținând că denumirea actuală face ca tehnologia să pară „falsă”. În acest cadru, schimbarea de nume a companiei lui Musk funcționează ca un semnal public de aliniere la narativul promovat de președintele SUA. Context politic: relația Musk–Trump, din nou în apropiere Musk a fost printre cei mai apropiați aliați ai lui Trump la începutul celui de-al doilea mandat, însă relația s-a răcit ulterior, parțial din cauza unui proiect de lege privind impozitele. Între timp, cei doi „au ajuns din nou, se pare, la reconciliere”, notează Digi24. În material nu sunt oferite detalii despre calendarul efectiv al redenumirii sau despre eventuale implicații operaționale (rebranding, modificări juridice sau comerciale) ale schimbării. [...]
Premiul Nobel pentru Medicină 2026 validează optogenetica drept instrument-cheie pentru cercetarea creierului , o metodă care permite controlul activității neuronale cu ajutorul luminii și care a accelerat cartografierea circuitelor implicate în memorie, emoții și comportament, potrivit Digi24 . Adunarea Nobel de la Institutul Karolinska a decis să acorde premiul din 2026 lui Karl Deisseroth, Peter Hegemann și Georg Nagel „pentru descoperirile lor privind canalele ionice activate de lumină și optogenetica”, conform anunțului citat de nobelprize.org . De ce contează: o metodă care schimbă modul de lucru în neuroștiințe Optogenetica este descrisă ca o metodă care permite „demonstrarea modului în care celulele nervoase modelează amintirile, sentimentele și comportamentele în creierul viu”, iar laureații „au pus bazele unei noi ere în neuroștiințe”, potrivit comunicatului care însoțește anunțul. Per Svenningsson, președintele Comitetului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, a declarat: „Optogenetica oferă oportunități de cartografiere a creierului într-un mod la care odinioară nu puteam decât să visăm”. Cine sunt laureații Digi24 prezintă profilurile celor trei cercetători: Karl Deisseroth (n. 1971) – cercetător și medic la Centrul Medical al Universității Stanford (SUA), profesor în cadrul aceleiași universități; Peter Hegemann (n. 1954) – specialist în neuroștiințe, profesor de biofizică experimentală la Universitatea Humboldt din Berlin (Germania); Georg Nagel (n. 1953) – biofizician, profesor la Universitatea din Würzburg (Germania). Cum s-a ajuns la optogenetică Potrivit explicațiilor din comunicat, punctul de plecare a fost cercetarea lui Peter Hegemann asupra modului în care o algă unicelulară (Chlamydomonas) se orientează către lumină. La începutul anilor 2000, Hegemann și Georg Nagel au descoperit canalrodopsina , o proteină care, expusă la lumină albastră, deschide un canal prin care ionii pătrund în celulă și generează un impuls electric. Ulterior, Karl Deisseroth a introdus gena canal-rodopsinei în celulele nervoase și a arătat că iluminarea cu lumină albastră poate declanșa un semnal nervos; descoperirea a fost publicată în 2005, iar doi ani mai târziu metoda a fost făcută să funcționeze în creierul șoarecilor vii. Această tehnică de control al semnalelor nervoase cu ajutorul luminii este numită astăzi optogenetică. [...]
Poliția Capitalei a deschis dosar penal după agresarea a doi jurnaliști în fața DIICOT , incident produs la ieșirea de la audieri a socrului lui Călin Georgescu , potrivit Digi24 . Miza imediată este una de ordine publică și de aplicare a legii: ancheta vizează o presupusă lovire „cu un obiect metalic”, iar autoritățile spun că vor stabili exact împrejurările. Ce spune Poliția Capitalei și ce măsuri au fost luate Poliția Capitalei anunță că a fost sesizată cu privire la agresarea a doi jurnaliști de către un bărbat, în fața unei instituții publice din Sectorul 3. Din verificările inițiale, susține instituția, faptele s-ar confirma, iar victimele ar fi fost lovite intenționat „cu un obiect metalic”. Suspectul identificat este un bărbat în vârstă de 50 de ani, care a fost dus de jandarmi la sediul Secției 10 Poliție pentru audieri. Polițiștii au întocmit un dosar penal pentru „lovire sau alte violențe”, iar cercetările sunt în desfășurare, urmând să fie sesizată unitatea de parchet competentă. În comunicatul citat de Digi24, Poliția Capitalei condamnă „ferm” agresiunile asupra jurnaliștilor și afirmă că astfel de fapte sunt tratate cu „fermitate” și verificate „cu celeritate”. Contextul incidentului: audierea de la DIICOT și altercația cu presa Conform relatării de la fața locului, socrul lui Călin Georgescu a fost audiat aproximativ cinci ore la DIICOT, unde procurorii i-au verificat dispozitivele electronice. La ieșirea de la audieri, în timp ce jurnaliștii îi adresau întrebări, un susținător al lui Călin Georgescu ar fi venit lângă reprezentanții presei cu un steag și ar fi atins mai mulți operatori, iar ulterior ar fi lovit cu pumnul unul dintre cameramani, potrivit reporterului Digi24. Digi24 mai notează că întrebările adresate au vizat inclusiv o presupusă înșelăciune de 1 milion de euro și un transfer de bani. Procurorii verifică, potrivit aceleiași surse, de ce socrul lui Călin Georgescu i-ar fi trimis o sumă de bani unui om de afaceri care a depus plângere la DIICOT, transfer despre care se afirmă că ar fi avut loc în octombrie 2023. Ce urmează Autoritățile spun că vor stabili „cu exactitate” împrejurările incidentului, iar măsurile legale vor depinde de probatoriul administrat și de rezultatul verificărilor. Cercetările sunt continuate de Secția 10 Poliție, cu sesizarea parchetului competent. [...]
Alegerile anticipate ar putea împinge România spre un scenariu de guvernare dominat de AUR , în condițiile în care partidul ar urca la circa 40% din voturi, iar „aritmetic” ar putea face majoritate inclusiv cu PSD, potrivit declarațiilor liderului deputaților UDMR, Csoma Botond , citate de Digi24 . Csoma Botond a spus, în direct la Digi24, că nu vede „rațiunea politică” a organizării unor alegeri anticipate în actualul context, argumentând că acestea nu ar schimba substanțial raportul de forțe din zona partidelor de centru, unde fragmentarea ar rămâne. În opinia sa, chiar și după anticipate, PNL, PSD, USR și UDMR ar ajunge tot la negocieri pentru formarea unei majorități, însă discuțiile ar fi mai dificile după o campanie electorală, pe fondul unui discurs politic mai dur. Estimarea UDMR: AUR la 40% și până la 44% după redistribuire Liderul deputaților UDMR a respins scenariul avansat de europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan , potrivit căruia PNL și AUR ar putea fi „umăr la umăr” într-o campanie pentru anticipate. Csoma Botond a avansat o estimare semnificativ mai ridicată pentru AUR: „Eu cred că AUR va fi cam la 40% și, la redistribuire, va ajunge chiar la 44% (...).” El a comparat posibilul rezultat cu un exemplu din Germania, menționând cazul Saxoniei, unde AfD ar fi ajuns la 44%. Pentru zona centristă, Csoma Botond a spus că nu poate da „procente exacte”, dar a indicat că diferențele nu ar fi mari, menționând pentru PNL un interval de 15–16% și sugerând că „nu se va modifica substanțial această poză politică”. De ce contează: majoritatea AUR–PSD devine posibilă „aritmetic” Întrebat dacă AUR și PSD ar putea obține împreună suficiente mandate pentru a prelua guvernarea după anticipate, Csoma Botond a răspuns afirmativ: „Absolut. Aritmetic ar avea toate mandatele și toate șansele să cucerească guvernarea. Depinde de PSD și de AUR dacă vor să guverneze împreună.” Tot el a spus că, la un scor de aproximativ 40% pentru AUR, o guvernare condusă de acest partid devine plauzibilă: „Eu cred că da. După un 40% AUR, ce să mai, ce pretenții să emiți.” În acest cadru, Csoma Botond a susținut că partidele aflate acum în competiție ar trebui, indiferent de scenariul electoral, să găsească o formulă de guvernare „dacă nu vrem ca AUR să vină la putere”, motiv pentru care consideră că anticipate nu rezolvă blocajul, ci pot amplifica riscul unei schimbări majore de guvernare. [...]
UDMR pune sub semnul întrebării utilitatea electorală a „scenariilor” fără bază politică după ce Traian Băsescu a avansat ideea unei posibile candidaturi a Mirabelei Grădinaru la prezidențiale, potrivit Digi24 . Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond , spune că nu a înțeles raționamentul politic din spatele declarației și sugerează că fostul președinte „a făcut o glumă”. Într-o reacție oferită în exclusivitate, Csoma Botond afirmă că notorietatea Mirabelei Grădinaru, inclusiv pe plan internațional, nu este în mod automat un avantaj în politica internă și că nu vede legătura dintre această vizibilitate și o eventuală candidatură la alegerile prezidențiale. „Domnul Traian Băsescu cred că a făcut o glumă. Acum, nu știu, nu-mi dau seama. Ok, poate că doamna Grădinaru a devenit mai cunoscută, are notorietate mai ales pe plan internațional - și cu ce te ajută, mai ales în plan intern, acest lucru? Nu, nu prea am înțeles raționamentul politic al domnului Traian Băsescu”, a declarat Csoma Botond. Contextul declarației lui Traian Băsescu Traian Băsescu a spus, duminică seară, la Digi24, că Mirabela Grădinaru, partenera de viață a președintelui Nicușor Dan, ar putea fi un posibil candidat la viitoarele alegeri prezidențiale. Afirmația a fost făcută în cadrul unei discuții despre nevoia apariției unui partid nou și despre faptul că Nicușor Dan nu ar avea, în prezent, o formațiune proprie care să-i susțină proiectele în Parlament. „Nu spun o răutate, dar s-ar putea să avem o candidată, pe doamna Mirabela Grădinaru. Că văd că merge, a învățat mersul pe covoare prin toate capitalele, dânsul merge doar însoțit, deci s-ar putea să se pregătească un candidat în felul acesta”, a declarat Traian Băsescu. Fostul președinte a adăugat că politicienii „au obligația să aibă fantezii” și a prezentat ipoteza ca pe o variantă care l-ar scuti pe Nicușor Dan de „bătaia de cap” de a avea un partid, pe care Băsescu o numește „vulnerabilitatea majoră” a actualului președinte: lipsa unei formațiuni care să gestioneze în Parlament susținerea ideilor sale. De ce contează Reacția UDMR indică o delimitare față de scenarii politice construite mai degrabă pe vizibilitate publică decât pe infrastructură de partid și logică electorală. În același timp, discuția readuce în prim-plan tema sprijinului parlamentar pentru președinte și dificultatea de a construi rapid o platformă politică într-o legislatură în curs, aspect pe care Traian Băsescu îl consideră o vulnerabilitate pentru Nicușor Dan. [...]
