Știri
Știri din categoria Diverse
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că România trebuie să-și apere „interesele economice legitime” la următoarea reuniune ECOFIN, pe fondul unor dosare europene unde pozițiile statelor membre pot intra în conflict, potrivit Digi24.
Nazare anunță că s-a întâlnit miercuri, la Ministerul Finanțelor, cu reprezentanți ai Băncii Naționale a României (BNR) și ai Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) pentru a pregăti poziția României la reuniunea ECOFIN (formatul Consiliului UE pentru miniștrii de finanțe). Discuția a vizat „principalele teme de pe agenda europeană” și, în special, pozițiile pe care România ar urma să le susțină și interesele pe care trebuie să le protejeze.
Ministrul indică faptul că, în perioada următoare, la nivel european urmează decizii „importante” care pot influența mai multe zone cu impact economic, între care:
În acest context, Nazare susține că România nu este doar „parte din discuții”, ci participă cu poziții „clare, bine fundamentate” și coordonate între instituțiile care evaluează implicațiile pentru economia românească.
Un element central al mesajului este că, în unele dosare europene, interesele statelor membre „nu sunt întotdeauna aceleași”, ceea ce face necesară definirea din timp a liniilor de negociere și a limitelor pe care România le poate accepta.
„Sunt dosare în care interesele statelor membre nu sunt întotdeauna aceleași. Tocmai de aceea trebuie să știm foarte clar ce susținem, unde sunt interesele specifice ale României și care sunt limitele pe care trebuie să le apărăm.”
Nazare mai afirmă că România trebuie să-și construiască „argumentele și alianțele” și să evite situația în care poziția țării „să fie definită de alții”, în ideea unei prezențe mai puternice „la masa deciziilor europene”.
Recomandate
Prețul grâului românesc a coborât la 273 dolari/tonă , deși riscurile de securitate din Marea Neagră au împins în sus cotațiile la Paris, potrivit Libertatea . Mișcarea arată o decuplare temporară între piața fizică din Portul Constanța și bursa Euronext, cu implicații directe pentru exportatori și fermieri. În Portul Constanța, grâul de panificație românesc în condiție FOB (livrare „free on board”, adică prețul include încărcarea pe navă) a scăzut cu 15 dolari, până la o medie de 273 dolari/tonă. În același timp, pe Euronext Paris cotațiile au trecut de 247 euro/tonă, pe fondul atacurilor asupra navelor din Marea Neagră. De ce scade prețul local, în pofida tensiunilor din regiune Principalul factor indicat pentru ieftinirea din piața fizică este nivelul ridicat de aprovizionare al marilor cumpărători din Orientul Mijlociu și Nordul Africii, care și-au acoperit necesarul pe termen scurt și au încetinit achizițiile. În acest context, presiunea de cumpărare s-a redus, iar prețul din Constanța a mers în jos, chiar dacă riscurile logistice au crescut. Pe termen scurt, articolul notează totuși un potențial de ajustare în sus, dacă vor fi confirmate contracte rezultate din licitații internaționale, inclusiv în Arabia Saudită, care a cumpărat recent 683.000 de tone de grâu. Cotații la zi în Portul Constanța: grâu, porumb, oleaginoase La un curs de 5,35 lei/euro, cotațiile DAP (livrare la punctul convenit) din Constanța au indicat o „consolidare” a pieței: grâu de panificație DAP: 234 euro/tonă (1.254 lei/tonă), stabil; grâu furajer: 220 euro/tonă (1.176 lei/tonă), +1 euro; orz furajer: 215 euro/tonă (1.150 lei/tonă), în creștere; porumb: 227 euro/tonă (1.213 lei/tonă), ușoară scădere, pe fondul așteptărilor legate de raportul lunar USDA; floarea-soarelui: 476 euro/tonă (2.547 lei/tonă), stabilizare; rapiță: 517 euro/tonă (2.766 lei/tonă), scădere, pe fondul ieftinirii petrolului. Context regional: exporturile Rusiei și competiția pe piețele externe Evoluția regională este influențată și de logistica exporturilor rusești. Cotațiile pentru grâul rusesc (12,5% proteină) au scăzut la 266 dolari/tonă FOB pentru livrări din a doua jumătate a lunii noiembrie, din porturile baltice Vysotsk și Ust-Luga, după ce blocarea porturilor din sud a forțat redirecționarea fluxurilor spre nord. În paralel, estimările de export ale Rusiei pentru septembrie și octombrie sunt de 2,4–2,5 milioane de tone lunar, însă totalul exportat în iulie–septembrie este de 6,8 milioane de tone, sub cele 11,3 milioane de tone din perioada similară a anului trecut. Potrivit materialului, această reducere a disponibilității de grâu rusesc de calitate ar putea crea oportunități suplimentare pentru grâul românesc în a doua parte a sezonului agricol. [...]
Finlanda a cerut suspendarea temporară a unor lucrări la centrele de date Google , după ce autoritățile de mediu au deschis o anchetă privind respectarea procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului, potrivit Știrile Pro TV . Miza este una de reglementare: proiecte de infrastructură cu consum energetic ridicat pot fi blocate dacă nu parcurg pașii legali înainte de intervenții care modifică semnificativ mediul. Agenția guvernamentală finlandeză a cerut companiei Google să suspende construcția de noi centre de date în două municipalități, Muhos și Kajaani (nord-vestul țării), până la 23 octombrie 2026, în așteptarea unei evaluări de mediu. Solicitarea vizează „toate măsurile pregătitoare” care ar putea schimba semnificativ mediul în legătură cu proiectele planificate. Ancheta: suspiciuni de defrișare fără evaluare obligatorie Autoritatea a deschis o anchetă și suspectează Tuike Finland , companie care reprezintă Google, că ar fi defrișat peste 300 de hectare de pădure în Muhos fără a realiza în prealabil evaluarea obligatorie a impactului asupra mediului. În cazul în care solicitarea de suspendare nu este respectată, agenția spune că ia în calcul „măsuri coercitive”. Google, printr-un mesaj transmis AFP, a recunoscut că „în acest caz specific” nu s-a ridicat la propriile standarde și a transmis că va studia constatările agenției și va urma recomandările acesteia. Context: investiții mari în centre de date și presiune publică pe consumul de energie Proiectele din Muhos și Kajaani fac parte dintr-o investiție de 13 miliarde de euro în Finlanda, descrisă ca cea mai mare investiție individuală a companiei americane în Europa în domeniul inteligenței artificiale, conform materialului citat. Finlanda a atras în ultimii ani investiții în centre de date pe fondul climatului răcoros și al energiei electrice relativ stabile și ieftine, produsă în mare parte din nuclear, completată de eolian și hidro. În paralel, au crescut și controversele legate de prețurile energiei, capacitatea rețelei și impactul asupra mediului, într-un moment în care sunt în construcție zeci de centre mari consumatoare de energie, iar altele sunt în dezvoltare, inclusiv de către Microsoft și TikTok. O petiție a cetățenilor care cere reguli mai stricte privind utilizarea energiei în centrele de date și consecințele asupra mediului a strâns aproape 84.000 de semnături și urmează să fie dezbătută în Parlamentul Finlandei. [...]
Bulgaria ar putea elimina taxa de 2 euro pentru autoturisme pe Podul Prieteniei , o schimbare care ar reduce costurile de trecere pe ruta Giurgiu–Ruse și ar muta o parte din povara financiară către transportul greu, potrivit Libertatea . Inițiativa vine de la consilierii locali din Ruse, care cer îmbunătățirea conexiunilor de transport ale regiunii și eliminarea taxei de trecere percepute pe partea bulgară pentru autoturisme. Propunerea este justificată prin „reciprocitate”, după ce România a renunțat la taxa pentru autoturisme în direcția Giurgiu–Ruse de la 1 octombrie 2026. Ce se schimbă și cine împinge măsura Demersul este susținut de grupul „Inițiativa Ruse” din Consiliul Local Ruse. Galin Grigorov , consilier local și membru al grupului, a propus ca autoritățile locale să solicite Guvernului Bulgariei eliminarea taxei pentru autoturisme pe Podul Prieteniei. În prezent, Bulgaria percepe o taxă de 2 euro pentru un autoturism la traversarea podului. Impact bugetar: venituri pierdute, compensate prin taxe mai mari la camioane Potrivit lui Grigorov, veniturile anuale obținute din taxa de trecere pentru autoturisme se ridică la 1,5–1,7 milioane de euro. El susține că pierderile ar putea fi compensate prin majorarea taxelor pentru vehiculele de mare tonaj cu aproximativ 3 euro, pe motiv că acestea sunt „principala cauză a uzurii podului”. Context: România a eliminat taxa de pod de la 1 octombrie 2026 România a eliminat complet taxa de pod pentru autoturisme la trecerea peste Dunăre începând cu 1 octombrie 2026, măsura aplicându-se la: Giurgiu–Ruse Fetești–Cernavodă Giurgeni–Vadu Oii Decizia a venit odată cu intrarea în vigoare a Legii 226/2023 și introducerea noului sistem electronic de taxare rutieră TollRo (sistem de taxare electronică). În acest moment, propunerea din Bulgaria este la nivel de inițiativă locală; materialul nu indică un calendar sau o decizie a Guvernului de la Sofia privind eliminarea efectivă a taxei. [...]
Armata Elveției riscă să coboare sub 130.000 de militari până în 2030 , pe fondul pierderii anuale a aproape 12.000 de persoane obligate la serviciul militar, în condițiile în care tot mai mulți aleg serviciul civil , potrivit Libertatea . Datele oficiale citate din Departamentul Federal al Apărării, Protecției Populației și Sportului (VBS) arată că efectivele actuale sunt de 147.017 militari, nivel care „asigură încă” necesarul minim de 100.000 de militari pentru situații de urgență. Totuși, proiecțiile pe termen mediu indică o scădere sub 130.000 până în 2030. De ce se subțiază efectivele Declinul este pus, în principal, pe seama plecărilor timpurii din sistem și a faptului că generațiile mai vechi își încheie perioada de serviciu militar de 12 ani în intervalul 2028–2029. În paralel, tranziția masivă a tinerilor către serviciul civil a devenit suficient de amplă încât autoritățile să intervină legislativ. În iunie, Elveția a votat o inițiativă care înăsprește condițiile de trecere de la armată la serviciul civil, cu obiectivul de a limita exodul de personal. „Compensarea” parțială: mai multe femei în armată În același timp, prezența femeilor în armata elvețiană este în creștere, potrivit statisticilor oficiale: de la 2.122 în 2022 (1,2%) la 3.253 în 2026 (1,8% din total). Articolul notează și un interes mai mare pentru cariere de ofițeri și subofițeri, care presupun perioade mai lungi de serviciu militar activ. Pentru a susține această tendință, Consiliul Federal Elvețian a aprobat introducerea unei zile de orientare obligatorie pentru femei. Proiectul de lege este în Parlamentul de la Berna, iar o eventuală consultare populară este estimată pentru 2028. [...]
Reacția Kremlinului la testul francez cu rachetă cu capacitate nucleară ridică miza tensiunilor de securitate din Europa , într-un moment în care statele europene își consolidează postura de descurajare pe fondul războiului din Ucraina, potrivit Digi24 . Kremlinul a transmis miercuri că testarea de către Franța a unei rachete cu capacitate nucleară ar arăta că Europa „își construiește identitatea de apărare” în jurul confruntării cu Rusia și a calificat această direcție drept „o cale fără ieșire”, în relatarea Reuters. Testul a fost salutat marți de președintele francez Emmanuel Macron , care a descris lansarea unei rachete balistice de pe un submarin, în largul coastelor Bretaniei, ca pe un mesaj „transmis clar și răspicat către oricine trebuie să-l primească”, fără a menționa explicit Rusia. Mesajul Moscovei: „obsesia Europei pentru militarizare” Întrebat despre test, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus că Rusia a „primit mesajul” Franței și a prezentat episodul ca exemplu al unei tendințe europene de militarizare. „Își construiesc identitatea în domeniul apărării și securității pe baza confruntării cu Federația Rusă. Aceasta este o cale fără ieșire. După cum arată istoria, nu duce la nimic bun.” Peskov a mai afirmat că Rusia rămâne „în stare de alertă”, dar susține că este deschisă dialogului. „Considerăm că orice problemă ar trebui rezolvată nu prin lansări demonstrative de rachete, ci prin dialog.” Context: tensiuni legate de Ucraina și descurajarea nucleară Lansarea a avut loc pe fondul tensiunilor accentuate legate de războiul din Ucraina, securitatea europeană și descurajarea nucleară. În același context, Rusia a reînnoit recent avertismentele potrivit cărora ar putea folosi arme nucleare pentru a se apăra pe sine și exclava Kaliningrad, notează Digi24. [...]
USR condiționează orice susținere pentru guvernul Luca Niculescu de absența PSD și a unei majorități cu AUR , iar disputa pe eticheta de „tehnocrat” riscă să complice rapid aritmetica parlamentară a învestirii, potrivit Digi24 . Liderul deputaților USR, Diana Stoica , a spus miercuri, la Palatul Parlamentului, că premierul desemnat Luca Niculescu „nu se încadrează în definiția unui tehnocrat”, susținând că acesta ar fi fost sprijinit politic de PSD pe parcursul carierei, inclusiv pentru numirea ca secretar de stat în 2022, o funcție despre care Stoica afirmă că este una politică. Linia roșie a USR: fără PSD și fără o majoritate care include AUR Întrebată dacă USR ar putea susține un guvern condus de Luca Niculescu, Stoica a invocat trei decizii interne ale partidului, deja adoptate, prin care USR a stabilit că nu va vota: un guvern din care face parte PSD; un guvern care include „oameni care au fost susținuți de PSD”. În același timp, Stoica a indicat că USR vrea discuții cu Luca Niculescu despre programul de guvernare și, mai ales, despre majoritatea parlamentară pe care ar urma să se bazeze viitorul executiv. Ea a spus că USR nu vede o majoritate posibilă „decât dacă e și AUR acolo” și a exclus participarea la o astfel de formulă, „alături de extremiști”. Disputa „tehnocrat vs. susținere politică” și ce urmează Stoica a mai afirmat că USR consideră că un guvern ar trebui să fie compus din persoane politice, argumentând că partidele sunt cele validate prin vot pentru a guverna. În acest context, ea a susținut că noțiunea de „tehnocrat” ar fi fost „alterată” în dezbaterea publică și a reiterat că, din perspectiva ei, Luca Niculescu nu poate fi încadrat la „independenți” sau „tehnocrați”, tocmai din cauza sprijinului politic invocat. USR spune că va purta discuții cu Luca Niculescu, iar ulterior, „dacă este nevoie de o nouă decizie”, partidul o va lua. Stoica a adăugat însă că nu crede că USR se află „în acest scenariu”, sugerând că, în forma actuală, susținerea pentru învestire rămâne improbabilă. [...]
