Știri
Știri din categoria Diverse
Consiliul Investitorilor Străini cere predictibilitate fiscală și reguli stabile pentru investiții mari în viitorul program de guvernare, avertizând că schimbările dese de taxe, costurile ridicate de finanțare și presiunile din energie pot frâna creșterea economică, potrivit Digi24.
Consiliul Investitorilor Străini (FIC), organizație care reprezintă aproximativ 120 dintre cele mai mari companii străine din România, propune un set de priorități pentru viitorul program de guvernare, cu obiectivul declarat de a consolida competitivitatea și de a crește atractivitatea pentru investiții pe termen lung.
În comunicatul transmis joi, FIC spune că România intră într-o perioadă în care deciziile economice trebuie „mai bine coordonate, mai predictibile și orientate spre rezultate”, în condițiile în care „schimbările fiscale frecvente”, „costurile ridicate de finanțare”, „presiunile din energie” și ritmul lent al investițiilor publice și private pot afecta capacitatea economiei de a crește sustenabil.
Pe zona fiscală, FIC recomandă:
Organizația mai propune îmbunătățirea procesului de reglementare prin consultări publice „reale”, evaluări de impact și transparență decizională. În plus, FIC susține că administrarea fiscală ar trebui să folosească mai eficient datele deja disponibile în sistemele digitale, pentru a reduce raportările duplicate și pentru a direcționa controalele către zonele cu risc fiscal „real”.
În energie, FIC leagă direct competitivitatea de scăderea prețurilor, pe baza unei piețe „complet funcționale” și a unor reguli de reglementare coerente și predictibile pe termen lung. Printre măsurile indicate: accelerarea investițiilor în producție, stocare, rețele și interconexiuni transfrontaliere, plus instrumente țintite pentru protejarea consumatorilor vulnerabili, „fără a distorsiona mecanismele pieței”.
Pentru atragerea investițiilor majore, FIC recomandă calendare transparente pentru fonduri europene și scheme de ajutor de stat, proceduri mai rapide de evaluare și contractare și un cadru dedicat proiectelor strategice de peste 200 de milioane de euro (aprox. 1 miliard lei), vizând noi capacități industriale, reducerea deficitului comercial și creșterea competitivității pe lanțurile de aprovizionare europene.
În același context, FIC propune reformarea Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior ca „punct unic de contact” pentru investitori, pentru o coordonare mai bună între autorități și o capacitate mai mare de a concura pentru proiecte industriale importante.
O altă direcție este transformarea digitală a sectorului public, cu măsuri precum desemnarea unui coordonator unic, interoperabilitatea sistemelor, aplicarea principiului „once-only” (furnizarea datelor o singură dată către stat) și dezvoltarea competențelor digitale și de inteligență artificială în educație și formare profesională.
„România are nevoie de mai mult decât măsuri punctuale. Are nevoie de un cadru coerent, predictibil şi orientat spre investiţii.”
Declarația îi aparține Ruxandrei Băndilă, director executiv al FIC, citată în comunicat. Organizația mai afirmă că implementarea măsurilor ar putea reduce riscul investițional, accelera utilizarea fondurilor europene, crește productivitatea și consolida încrederea mediului de afaceri, precizând că își menține disponibilitatea pentru dialog cu autoritățile.
Recomandate
AUR condiționează votul pentru viitorul Guvern de o înțelegere de guvernare și de participarea la putere , iar discuțiile de la Cotroceni nu au adus, cel puțin din perspectiva partidului, indicii despre planul președintelui pentru formarea unei majorități, potrivit Digi24 . Mesajul, transmis de liderul grupului senatorilor AUR, Petrișor Peiu , ridică miza negocierilor politice într-un moment în care, spune acesta, „nu există nicio majoritate între partide”. Peiu afirmă că, la consultările de joi de la Cotroceni, președintele Nicușor Dan ar fi avut o atitudine „mai deschisă”, „comunicativă” și „deloc ostilă” față de delegația AUR, însă fără să comunice ce decizie urmează să ia privind desemnarea unui premier. Condiția AUR: fără participare, fără vot Liderul AUR reia poziția partidului potrivit căreia nu va susține în Parlament un Executiv din care AUR nu face parte. În același timp, el susține că orice sprijin ar presupune o înțelegere politică stabilită înainte, nu după o eventuală nominalizare. În relatarea sa, Peiu critică și rolul președintelui în proces, pe care îl descrie drept unul limitat, de „notar”, care ar trebui să certifice o majoritate deja formată de partide. Anticipatele, temă centrală în discuții Peiu spune că subiectul alegerilor anticipate a ocupat „jumătate din timp” în cadrul consultărilor, iar președintele și consilierii săi ar fi încercat să înțeleagă argumentele AUR și „avantajele” anticipatei în viziunea partidului. Totuși, liderul AUR afirmă că nu a primit clarificări despre planurile concrete ale președintelui: „Nu, nu am înțeles nimic despre planurile domnului președinte. Adică nu a fost explicit în niciun punct de vedere.” Ce urmează, potrivit declarațiilor lui Peiu Întrebat dacă președintele ar urma să facă o nominalizare „astăzi”, Peiu spune că „bănuiește” că da, invocând „logica lucrurilor”, dar susține că șeful statului ar fi știut încă de la începutul consultărilor că nu există o majoritate. În aceeași intervenție, Peiu afirmă că, în opinia sa, singura formulă de a obține o majoritate ar fi „forțarea” unor parlamentari care s-ar teme că nu vor mai prinde locuri într-un viitor Parlament, dacă ar avea loc alegeri rapide. Aceste afirmații reprezintă evaluarea politică a liderului AUR și nu sunt susținute în material de elemente independente de verificare. [...]
Uniunea Europeană pregătește un nou pachet de sprijin de iarnă pentru Ucraina, de 75 de milioane de euro, pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice, potrivit declarațiilor făcute de șefa diplomației UE, Kaja Kallas , în Parlamentul European , relatează Digi24 . Miza este una operațională: reducerea riscului de întreruperi masive de utilități și limitarea presiunii umanitare în sezonul rece, într-un context în care Bruxelles-ul susține că Rusia „blochează” orice perspectivă de pace. Kallas a respins ideea, vehiculată inclusiv în interiorul UE, că Ucraina ar fi un obstacol în calea păcii și a indicat Rusia drept „singurul obstacol”, într-o intervenție care, potrivit Ukrinform, a avut loc pe 16 septembrie 2026. „Deschideți-vă ochii – Rusia este singurul obstacol în calea păcii.” Ce include sprijinul de 75 de milioane de euro și de ce contează Fondurile anunțate de Kallas sunt destinate pregătirii pentru iarnă, cu accent pe refacerea rapidă a condițiilor de locuire și pe echipamente de bază pentru populație. Potrivit declarațiilor citate, pachetul vizează: repararea și izolarea locuințelor; furnizarea de articole esențiale, inclusiv haine groase și pături; stații mobile de purificare a apei; generatoare. Kallas a încadrat pregătirea pentru iarnă drept o prioritate imediată, „pe locul al doilea” după sprijinul militar și consolidarea apărării aeriene, în condițiile în care UE anticipează o creștere a atacurilor asupra instalațiilor energetice ucrainene. Presiune economică: atacurile asupra logisticii și efectul asupra prețurilor alimentare În aceeași intervenție, șefa diplomației UE a legat atacurile rusești asupra porturilor de la Marea Neagră, a navelor comerciale și a infrastructurii logistice de efecte economice mai largi: creșterea prețurilor la grâu și alimente și accentuarea insecurității alimentare la nivel mondial. Kallas a spus că lucrează cu parteneri internaționali la un moratoriu privind Marea Neagră. Tot ca exemplu de impact asupra lanțurilor de aprovizionare, Kallas a afirmat că Rusia ar fi distrus aproximativ 90% din infrastructura de depozitare a alimentelor din Ucraina în ultimele luni și că UE ajută Ucraina să-și mărească capacitatea de depozitare a cerealelor. Context: sancțiuni și dimensiunea sprijinului UE Kallas a susținut menținerea presiunii asupra Rusiei și continuarea sprijinului pentru Ucraina, menționând că UE a adoptat 21 de pachete de sancțiuni care vizează peste 3.000 de persoane și entități. Conform declarațiilor sale, sprijinul total al UE și al statelor membre pentru Ucraina depășește 220 de miliarde de euro de la începutul războiului. Separat, în cadrul dezbaterilor despre securitatea europeană, Kallas a cerut statelor membre să consolideze cooperarea în domeniul informațiilor și protecția infrastructurii critice, ca răspuns la amenințări hibride atribuite Rusiei. [...]
Blocajul prelungit la vârful Guvernului riscă să lovească în buget și încrederea piețelor , iar desemnarea unui premier „ar trebui să aibă loc chiar astăzi”, susține președintele Senatului, Mircea Abrudean , potrivit Digi24 . Abrudean afirmă că PNL a mers la consultările de la Cotroceni „pentru deblocarea crizei” cu două variante: fie desemnarea europarlamentarului Siegfried Mureșan ca premier și formarea unui „Guvern reformist” împreună cu PNL, USR și UDMR, fie un „Guvern tehnocrat autentic”, cu mandat limitat, care să continue reformele. În mesajul publicat joi pe Facebook, președintele Senatului leagă urgența numirii unui premier de nevoia unui Executiv care să poată construi un buget „realist” și să păstreze „câștigurile obținute în această perioadă în lupta cu deficitul”. În același context, el indică drept obiective „restabilirea încrederii piețelor financiare și instituțiilor europene în România”, alături de „eliminarea privilegiilor și a nedreptăților”. „Desemnarea unui premier ar trebui să aibă loc chiar astăzi. România nu mai poate prelungi interimatul”, a transmis Mircea Abrudean. Din informațiile prezentate nu reiese un calendar concret al pașilor următori sau o decizie deja luată la Cotroceni, însă mesajul PNL pune accent pe presiunea de timp: fără un guvern cu mandat deplin, mizele invocate de Abrudean — bugetul și credibilitatea în fața piețelor și a partenerilor europeni — rămân, în această etapă, în zona de risc operațional și de percepție. [...]
Refuzul lui George Simion de a confirma sau infirma o întâlnire informală cu președintele Nicușor Dan alimentează incertitudinea politică în jurul formulei de guvernare , într-un moment în care partidele negociază susținerea în Parlament pentru viitorul Executiv, potrivit Digi24 . Liderul AUR a fost întrebat dacă s-a întâlnit cu Nicușor Dan la Vila Lac înaintea votului pentru învestirea Guvernului condus de Adrian Veștea, însă a evitat un răspuns direct și a replicat: „Următoarea întrebare, vă rog” Contextul: discuții despre susținere fără intrare la guvernare Întrebările jurnaliștilor au venit după informații apărute în spațiul public despre o presupusă întâlnire informală între George Simion și Nicușor Dan. Digi24 notează că, potrivit unei informații publicate de HotNews, întâlnirea ar fi avut loc înaintea votului de învestire, iar Simion i-ar fi prezentat președintelui o formulă prin care AUR ar susține Guvernul fără a primi ministere, dar cu posibilitatea de a participa la deciziile importante ale Executivului. Informația este atribuită unor „surse parlamentare”. În același context, Simion a fost întrebat și despre o așa-numită „ metodă suedeză ” (o formulă de sprijin parlamentar fără participare oficială în Executiv), la care a răspuns că nu știe despre ce metodă este vorba. Poziția AUR: susținere doar cu miniștri și premier „agreat” În declarațiile sale, George Simion a făcut trimitere la poziția exprimată de Nicușor Dan și a afirmat că președintele ar fi negat orice întâlnire. Totodată, liderul AUR a reiterat condiția partidului pentru a vota un guvern în Parlament: „AUR nu poate vota în Parlament decât un Guvern din care face parte cu reprezentare la nivel de miniștri și cu un prim-ministru agreat de către AUR” Întrebat explicit dacă neagă și el întâlnirea, în condițiile în care Nicușor Dan ar fi negat-o, Simion a revenit la aceeași formulă de evitare: „Următoarea întrebare, vă rog”. Ce a mai spus Simion când a fost presat cu „da” sau „nu” Întrebat din nou dacă s-a întâlnit cu șeful statului la Vila Lac, Simion nu a răspuns direct și a susținut că „de trei luni” explică public poziția sa privind modul „nedemocratic” în care „voiau să impună Guvernul Veștea”. Când reporterii au insistat că întrebarea vizează o întâlnire anterioară consultărilor oficiale de la Cotroceni, Simion a răspuns că și-a făcut afirmațiile „la momentul respectiv” și, întrebat dacă nu s-a întâlnit, dar a discutat cu președintele, a spus: „Tocmai ne-am ridicat de la masă și am discutat” În final, liderul AUR a respins acuzațiile de minciună și a cerut presei „să nu mai diabolizați o parte importantă a societății românești”. Consultările de joi de la Cotroceni au avut ca obiect desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru, iar delegația AUR a fost formată din George Simion, Dan Dungaciu și Petrișor Peiu, mai arată Digi24. [...]
Acuzațiile lui Tucker Carlson redeschid riscul de blocaj juridic și politic în jurul „dosarelor Epstein” , într-un moment în care administrația Trump încearcă să închidă subiectul, iar Congresul împinge în direcția transparenței, potrivit Digi24 . Fost aliat al lui Donald Trump, influencerul conservator Tucker Carlson susține că președintele ar fi ordonat „direct” administrației sale să „mușamalizeze” milioane de documente din anchetele legate de Jeffrey Epstein, relatare atribuită de Digi24 publicației The Independent. Carlson spune că l-ar fi îndemnat pe Trump, în vara lui 2025, să facă publice toate documentele, însă acesta nu ar fi fost convins. „Ordinul de a mușamaliza totul a venit de la Trump.” Carlson afirmă că Trump i-ar fi oferit o explicație „lungă și foarte emoțională”, susținând că totul ar fi o conspirație împotriva lui, similară cu „Russiagate”. Miza: transparență impusă prin lege, contestată în practică În paralel cu aceste acuzații, articolul descrie o confruntare politică prelungită în Congres, unde a fost elaborată o lege menită să oblige Departamentul de Justiție să publice dosarele. Trump ar fi acceptat „cu reticență” să promulge legea la finalul anului trecut, ceea ce a declanșat o bătălie juridică și politică aflată încă în desfășurare pentru acces mai complet la documente. În documentele publicate în baza Legii privind transparența dosarelor Epstein, numele lui Trump apare „de mii de ori”, notează materialul. Digi24 precizează însă că Trump nu a fost acuzat de fapte penale în legătură cu Epstein și că simpla menționare a numelui în documente „nu sugerează altceva”. Totodată, președintele a negat în repetate rânduri orice faptă ilegală și susține că a rupt legăturile cu Epstein cu ani înainte ca acesta să fie anchetat. Reacția Casei Albe și presiunea din Congres Întrebată despre afirmațiile lui Carlson, Casa Albă a indicat către o postare extinsă a lui Trump pe Truth Social din aprilie, în care acesta îl atacă pe Carlson. Purtătoarea de cuvânt Lauren Bis a declarat pentru The Independent că Trump ar fi fost „complet exonerat” de orice acuzație legată de Epstein și a invocat, între altele, publicarea a mii de pagini de documente și semnarea legii de transparență. În același timp, presiunea bipartizană pentru investigarea persoanelor din anturajul lui Epstein — „inclusiv a președintelui” — ar fi crescut, cu citații pentru audieri vizând persoane publice, foști angajați și funcționari ai administrației. Comisia de Supraveghere a Camerei Reprezentanților ar fi intervievat supraviețuitoare, iar mărturiile lor ar fi dus la trimiterea în judecată a „cel puțin două persoane” legate de Epstein. Context politic: ruptura Carlson–Trump Materialul mai arată că Tucker Carlson a încercat public să se distanțeze de Trump după războiul cu Iranul, pe care l-a numit o trădare a mișcării „America First”. Deși a făcut campanie alături de Trump și l-a susținut pe J.D. Vance pentru vicepreședinție în 2024, Carlson spune acum că nu mai este „interesat” să discute cu președintele și sugerează ideea unui al treilea partid viabil. În lipsa unor documente sau probe prezentate în articol care să confirme acuzația lui Carlson, consecința imediată rămâne una politică și de reglementare: disputa privind accesul la dosare riscă să se prelungească, pe fondul presiunii din Congres și al conflictului deschis între foști aliați ai președintelui. [...]
Deschiderea PSD către o formulă de guvernare cu AUR ridică miza consultărilor de la Cotroceni și complică ecuația unei majorități stabile , în contextul în care în partid există „multe voci” care ar vrea ca „soluțiile” promovate de zona suveranistă să fie testate la guvernare, potrivit Digi24 . Europarlamentarul Dragoș Benea , vicepreședinte PSD și lider al organizației Bacău, a spus joi, în ziua consultărilor de la Palatul Cotroceni pentru desemnarea unui nou premier, că nu ar considera AUR „un partid extremist” și că ar exista argumente pentru includerea formațiunii în guvernare, inclusiv din perspectiva așteptărilor electoratului AUR pentru „soluții” într-un orizont mai apropiat decât următoarele alegeri parlamentare. Argumentul „stabilității” și riscul anticipatelor Benea a legat discuția despre o eventuală guvernare care să includă AUR de nevoia de a evita alegeri anticipate într-un termen scurt, pe care le-a descris drept o opțiune cu efecte negative pentru România, inclusiv economic. „Șase luni până la eventualele anticipate cred că ar duce România și mai jos ca cifre economice.” În aceeași logică, liderul PSD Bacău a susținut că prioritatea ar trebui să fie depășirea blocajului politic. „Noi trebuie să ieșim acum din acest impas.” „Nu i-aș considera extremiști”: poziționare și atac la PNL Întrebat explicit dacă vede AUR drept un partid extremist, Benea a răspuns negativ și a acuzat PNL de atitudine contradictorie față de AUR, în funcție de contextul politic și de negocieri. „Eu n-aș considera AUR-ul un partid extremist.” El a invocat și contextul european, menționând ECR (familie politică europeană) ca argument în discuția despre legitimitatea politică a AUR. Limitări și ce rămâne neclar Benea a precizat că scenariul unei guvernări cu AUR este poziția sa și că nu a participat la negocieri care să includă această formațiune. „Eu n-am participat la negocierea care să includă și AUR-ul.” Întrebat dacă Sorin Grindeanu i-ar fi propus președintelui Nicușor Dan o guvernare împreună cu AUR, Benea a răspuns: „Nu știu asta”. [...]
