Știri
Știri din categoria Diverse
Volodimir Zelenski spune că alegerile nu pot fi organizate cât timp războiul continuă, invocând blocaje legale și logistice, dar mai ales riscuri de securitate, potrivit Digi24. Mesajul vine pe fondul discuțiilor interne despre oportunitatea unui scrutin în Ucraina în timpul ostilităților.
Într-un interviu pentru CBS, Zelenski afirmă că ar fi „gata să organizeze alegeri chiar mâine”, însă consideră imposibilă desfășurarea lor în condiții de război, din cauza constrângerilor din Constituție și legislația electorală, dar și a situației de securitate. El leagă direct fezabilitatea alegerilor de funcționarea normală a societății, inclusiv de posibilitatea copiilor de a merge la școală.
Președintele ucrainean indică dificultăți majore legate de votul în străinătate și în teritoriile ocupate temporar. Zelenski spune că aproximativ 9 milioane de ucraineni se află în afara țării și amintește că, în mod obișnuit, circa 500.000 de cetățeni votează în străinătate.
În ceea ce privește zonele ocupate, el ridică problema controlului procesului electoral în prezența trupelor ruse, punând sub semnul întrebării cine ar putea garanta corectitudinea votului.
Zelenski reamintește că Ucraina a propus în repetate rânduri un regim de încetare a focului care ar putea fi folosit pentru pregătirea alegerilor și ca pas spre dezescaladare, însă susține că Rusia respinge aceste propuneri.
În același context, el critică ideea promovării alegerilor de către unele voci din eșaloanele înalte, menționând că a considerat o astfel de poziție o greșeală și sugerând că miza ar fi politică, nu una legată de prioritățile populației în război.
„Consider că este o greșeală. În timpul războiului, pacea este obiectivul numărul unu, politica nu este nici măcar numărul doi.”
Potrivit Digi24, informațiile sunt relatate de Ukrainska Pravda, care citează interviul acordat CBS.
Recomandate
Atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice rusești ar fi redus drastic capacitatea de rafinare, cu efect direct asupra exporturilor de carburanți , iar presiunea economică rezultată ar putea împinge Kremlinul spre o nouă mobilizare, fără garanția atingerii obiectivelor de război, potrivit declarațiilor fostului director CIA David Petraeus , relatate de Digi24 . Într-un interviu acordat RBC Ukraine (citat de Digi24), Petraeus susține că Ucraina „deține inițiativa” pe front, în condițiile în care Rusia „nu este în măsură să realizeze ceea ce și-a propus”, iar pierderile rusești ar depăși 1.000 de morți și răniți pe zi, după estimarea sa. Lovituri asupra rafinăriilor și efecte în lanț: exporturi, importuri și aprovizionare Petraeus afirmă că Ucraina a lovit „fiecare rafinărie de petrol rusă” pe o rază de cel puțin 3.000 de kilometri, cel puțin o dată, iar pe multe dintre ele de mai multe ori. Consecința, în versiunea fostului șef CIA: reducerea „dramatică sau semnificativă” a capacității de rafinare, până la situația în care Rusia „nu mai exportă deloc produse petroliere rafinate: nici benzină, nici motorină”. În același timp, spune el, Rusia ar exporta mai mult țiței, pentru că nu îl poate procesa intern, și ar fi ajuns să importe produse petroliere rafinate din: Kazahstan Belarus India Tot ca indicator al tensiunilor interne, Petraeus invocă ideea că, într-o țară în care „este nevoie de o aplicație” ca să găsești o benzinărie cu benzină sau motorină, „înseamnă că ceva nu merge bine”. Presiune economică și mobilizare: limitări pe piața muncii În analiza lui Petraeus, „problemele economice se agravează” pentru Vladimir Putin, iar o eventuală nouă mobilizare ar adânci dificultățile de pe piața muncii, pe fondul unei populații „care nu mai este la fel de numeroasă ca în trecut”. El afirmă că Putin ar avea nevoie de o nouă mobilizare, însă chiar și cu încă 100.000 sau 200.000 de soldați, Rusia nu și-ar atinge „nici măcar obiectivele tactice”. Context militar și politic: inițiativa Ucrainei și efectul asupra NATO Petraeus mai susține că Ucraina ar izola Crimeea ocupată și că Forța de Servicii Fără Pilot ar fi distrus peste 275 de ambarcațiuni (cisterne, feriboturi și barje) folosite pentru reaprovizionare. În paralel, el afirmă că ucrainenii atacă sistematic apărarea antiaeriană rusă, inclusiv sisteme S-400. Pe plan politic, fostul director CIA spune că Putin ar fi „mințit” de comandanții săi în privința avansului, invocând evaluări ale Institutului pentru Studiul Războiului . În aceeași logică, Petraeus afirmă că războiul a „revigorat” NATO și că alianța a câștigat două noi state membre ca efect al acțiunilor Rusiei. Interviul a fost acordat în marja reuniunii anuale YES, iar Petraeus este prezentat ca fiind la a unsprezecea vizită la Kiev de la începutul războiului. [...]
Testarea unei noi arme anti-dronă sugerează o schimbare operațională în apărarea aeriană a Ucrainei , după ce Kievul susține că a reușit să intercepteze și să distrugă o dronă rusească „Shahed” cu un sistem aflat încă în fază de testare, potrivit Digi24 . Președintele Volodimir Zelenski a declarat că „o altă invenție” ucraineană este testată și că, în cursul nopții, a lovit ținta, distrugând o dronă „Shahed”, model de concepție iraniană folosit de Rusia. Informația este relatată de Reuters, iar Digi24 notează că Zelenski a vorbit despre acest subiect în discursul său video de seară. Totuși, Zelenski a indicat că sistemul nu este încă matur din punct de vedere tehnic și are nevoie de timp pentru perfecționare, în timp ce „munca altor dezvoltatori continuă”, potrivit Agerpres. Ce arată datele invocate despre eficiența apărării anti-dronă În același context, armata ucraineană a transmis pe Facebook că a doborât 187 de ținte aeriene în timpul nopții. Zelenski a afirmat că 93% din totalul dronelor rusești au fost interceptate în acel interval, pe care l-a descris drept „un rezultat semnificativ”, adăugând însă că „este nevoie de mai mult”. De ce contează: accent pe interceptori mai ieftini, dar cu limite în fața rachetelor Pe fondul invaziei ruse începute în februarie 2022, Ucraina a accelerat dezvoltarea tehnologiilor anti-dronă și își oferă acum expertiza și altor țări, inclusiv din Orientul Mijlociu, care s-au confruntat cu atacuri iraniene. Publicația mai arată că Ucraina s-a concentrat pe dezvoltarea interceptorilor ca soluție „mai ieftină” și eficientă pentru doborârea dronelor, însă forțele ucrainene întâmpină dificultăți mai mari în cazul rachetelor balistice rusești, motiv pentru care au cerut aliaților occidentali să intensifice livrările de interceptori anti-rachetă. Separat, Kievul insistă pentru dezvoltarea rapidă a unui sistem european de apărare aeriană, cunoscut sub numele de Freyja . [...]
Germania își recalibrează sistemul sanitar pentru scenarii de război , pe fondul avertismentelor privind riscul unei escaladări cu Rusia și al rolului pe care l-ar putea avea ca hub de evacuare și tratament pentru răniți NATO, potrivit Digi24 . În contextul creșterii numărului de atacuri hibride atribuite Rusiei și al evaluărilor potrivit cărora Moscova ar putea fi pregătită să atace țări NATO până în 2029, autoritățile germane au început o revizuire a infrastructurii medicale. Chiar dacă luptele nu ar avea loc pe teritoriul Germaniei, țara ar urma să sprijine aliații și, „cel mai probabil”, să devină un nod cheie pentru transportul și tratarea răniților, notează publicația, citând o relatare Bloomberg . Presiune pe capacități: până la 1.000 de răniți pe zi, în scenarii simulate Un raport al Bundeswehrului, bazat pe simulări privind o posibilă invazie rusă pe teritoriul NATO, indică faptul că în Germania ar putea ajunge zilnic până la 1.000 de soldați răniți. Într-un astfel de scenariu, cele cinci spitale militare ar atinge rapid capacitatea maximă, iar sistemul civil ar trebui să preia o parte din sarcină. Benedikt Frimert, medic-șef și comandant al Spitalului Militar din Ulm, spune că sistemul nu este pregătit: „Este pregătit sistemul nostru de sănătate pentru asta? Singurul răspuns este: nu. Ne așteaptă un maraton.” Măsuri operaționale: spital subteran, cursuri pentru chirurgi civili, exerciții de evacuare Printre opțiunile analizate se află repunerea în funcțiune a unui spital subteran aflat sub spitalul Bundeswehr din Ulm, construit în 1979, în Războiul Rece, și proiectat să funcționeze inclusiv în cazul unui atac nuclear. Conform informațiilor citate, unitatea poate funcționa autonom 90 de zile și poate găzdui până la 2.000 de persoane. Pe partea de pregătire a personalului, Bundeswehr a organizat încă din 2017, cu sprijinul Societății Germane de Traumatologie (DGU), cursuri pentru chirurgi civili privind intervențiile în evenimente cu număr mare de victime și tratarea leziunilor din acțiuni militare. Secretarul general al DGU, Sasha Floe, arată că, dacă inițial cererea era redusă, acum guvernele landurilor rezervă „săptămâni întregi” pentru perfecționarea medicilor. În martie, armata germană a desfășurat cele mai ample exerciții medicale din ultimele decenii, simulând un atac asupra Lituaniei și evacuarea răniților către spitale din Berlin și din zone ale landului Brandenburg. Potrivit lui Floe, exercițiile au decurs fără probleme, dar este nevoie de eforturi suplimentare pentru o comunicare eficientă între sistemul militar și cel medical în urgențe. Context de securitate: sabotaj, atacuri cibernetice și incidente cu drone Materialul plasează pregătirile și în contextul riscurilor din „timp de pace”: sabotaj, atacuri cibernetice asupra infrastructurii și raiduri cu drone, care pot încărca suplimentar sistemul sanitar. Este menționat un incident din august, când o dronă cu explozibili a fost descoperită la aeroportul de marfă din Leipzig (de unde se livrează arme către Ucraina) și apoi în apropiere; focoasele nu s-au declanșat și nu au existat răniți. În primul incident, un avion de transport, nevoit să mai facă o tură de așteptare, s-a ciocnit cu un obiect neidentificat și a aterizat ulterior la Hanovra cu avarii minore în partea din față. Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a declarat pe 1 septembrie că organizatorii și executanții acestui „atac hibrid” ar fi acționat la comanda structurilor de stat ruse, afirmație la care Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, a cerut o reacție militară dură, potrivit textului citat de Digi24. [...]
Belarus își intensifică pregătirea militară lângă Coridorul Suwałki , o zonă considerată critică pentru legătura terestră dintre statele baltice și restul NATO, prin exerciții de patru zile cu tancuri și batalioane mecanizate, potrivit Digi24 . Miza pentru flancul estic este operațională: manevrele au loc în proximitatea frontierelor cu Polonia și Lituania, într-un context regional tensionat de războiul din Ucraina și de relația strânsă Minsk–Moscova. Exercițiile au fost relatate de serviciul belarus al Radio Free Europe, care citează Ministerul Apărării de la Minsk. Conform informațiilor prezentate, militarii se antrenează pentru protejarea frontierei, contracararea sabotajului și apărarea împotriva atacurilor cu drone și aeronave ușoare. La manevre participă batalioane mecanizate și de tancuri. De ce contează locația: Coridorul Suwałki O parte dintre exerciții se desfășoară în apropierea Coridorului Suwałki, descris de Euronews drept o zonă de importanță strategică majoră pentru NATO. Este vorba despre o fâșie îngustă de teritoriu între Polonia și Lituania, care: asigură legătura terestră dintre statele baltice și restul NATO; separă Belarus de regiunea rusă Kaliningrad. În articol sunt menționate și poligoane folosite în cadrul manevrelor: Hoża (la granița cu Lituania), precum și Brzeski și Różański, aflate la aproximativ 15, respectiv 60 de kilometri de frontiera cu Polonia. Poziția Minskului și limita de transparență Autoritățile belaruse susțin că exercițiile au un caracter „pur defensiv” și afirmă că numărul participanților și cantitatea de armament utilizată nu depășesc pragurile din Documentul de la Viena din 2011, peste care ar fi necesară notificarea prealabilă a altor state. Totuși, nu a fost comunicată o cifră exactă privind numărul militarilor implicați. Context: relația cu Rusia și legătura cu războiul din Ucraina Exercițiile sunt prezentate ca parte a unui efort mai amplu de testare a pregătirii armatei belaruse. Digi24 notează că, la 11 septembrie, Aleksandr Lukașenko a vizitat poligonul Obuz-Lesnovski, în apropiere de Baranavici, declarând că vrea să evalueze funcționarea întregului sector de securitate națională. Belarus desfășoară de ani de zile exerciții lângă frontierele NATO, iar în trecut au participat frecvent și trupe ruse. În februarie 2022, Minsk a permis forțelor ruse să folosească infrastructura și teritoriul Belarusului pentru operațiuni împotriva Ucrainei, fără a-și trimite propriile trupe în lupte directe pe teritoriul ucrainean. În plus, Serviciul de Grăniceri al Ucrainei a anunțat recent că forțele ruse ar folosi stații de retransmisie din Belarus pentru a controla drone care atacă ținte din vestul Ucrainei, potrivit informațiilor citate în articol. [...]
Invitarea AUR la consultările de la Cotroceni expune lipsa unei majorități și riscul unui premier „impus” fără acord politic , potrivit declarațiilor lui Petrișor Peiu , lider AUR, într-o intervenție la Digi24 . Peiu susține că președintele „nu are astăzi o majoritate” și că aceste consultări ar fi folosite pentru a justifica pașii următori în desemnarea premierului, în absența unei susțineri declarate în Parlament. În lectura AUR, consultările sunt „un semn de normalitate” tocmai pentru că ar fi fost dificil de justificat excluderea unui partid de la o rundă formală. Peiu afirmă însă că miza reală este că președintele nu vede o majoritate conturată „în jurul unui nume de premier”, ceea ce poate prelungi blocajul politic. Ce poziție spune AUR că va duce la Cotroceni Peiu afirmă că AUR nu va merge cu o propunere de premier, dar lasă deschisă posibilitatea unei nominalizări dacă președintele ar cere explicit acest lucru. „Îi vom spune excluziunile, nu-i vom spune ceea ce putem să facem și va rezulta din aceste negații, va rezulta ceea ce putem să facem.” Tot el spune că mesajul către președinte va fi centrat pe „ieșirea din criză pe cel mai scurt drum și mai puțin dureros”, fără a detalia în materialul citat ce măsuri concrete ar include această abordare. Linia roșie: majorități „la bucată” și un premier desemnat înaintea negocierilor Un punct central al intervenției este respingerea scenariului în care un partid ar încerca să-și construiască majoritatea prin atragerea de parlamentari „la bucată” din alte formațiuni. Peiu califică această practică drept „semn de anormalitate” și susține că astfel de majorități ar fi conjuncturale și instabile, nelegate de un program de guvernare sau de o înțelegere politică durabilă. În același registru, el face distincția între două abordări: partidele negociază înainte, agrează un nume de premier și principii de guvernare, apoi merg la președinte cu o majoritate transparentă; un partid obține mai întâi nominalizarea, apoi încearcă să impună „un fapt deja împlinit” celorlalți, ceea ce, în opinia sa, poate bloca orice înțelegere. Relația PSD–Nicușor Dan, în interpretarea AUR Peiu mai afirmă că PSD ar avea „o relație privilegiată” cu președintele Nicușor Dan, motivând că „până acum au cam vorbit aceeași limbă”. În același timp, el condiționează o eventuală colaborare PSD–AUR de existența unor discuții prealabile consultărilor, nu de o desemnare urmată de negocieri sub presiune. Materialul Digi24 menționează și reacții recente din PSD (Benea și Neacșu) privind ideea unei colaborări PSD–AUR; Peiu spune că a urmărit mesajele social-democraților și critică explicit varianta în care mandatul ar fi cerut pentru un nume (în discuție apare Sorin Grindeanu ), urmând ca majoritatea să fie „rezolvată” ulterior. În lipsa unor detalii suplimentare în textul disponibil despre calendarul exact și rezultatul consultărilor, rămâne de urmărit dacă partidele vor veni cu o majoritate declarată și un nume agreat sau dacă desemnarea va fi făcută în condiții de susținere incertă, cu risc de prelungire a impasului politic. [...]
PNL exclude refacerea coaliției cu PSD și își menține propunerea de premier , ceea ce prelungește incertitudinea negocierilor pentru formarea unui guvern și blochează, deocamdată, o formulă „fără linii roșii” sugerată din zona social-democrată, potrivit Digi24 . Într-o conferință de presă comună la Strasbourg, mai mulți europarlamentari PNL au respins ideea lansată de europarlamentarul PSD Victor Negrescu , care a spus că o guvernare alături de PNL și USR ar fi „în continuare posibilă” dacă aceste partide ar renunța la unele „linii roșii”. Liberalii spun că nu văd o colaborare cu PSD și că vor merge mai departe la Cotroceni cu propunerea Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru. Poziția PNL: „Nu vom vota niciun guvern din care să facă parte PSD” Europarlamentarul Daniel Buda a afirmat că PNL are o decizie în forurile de conducere: nominalizarea lui Siegfried Mureșan ca premier, fără „nicio altă decizie” în acest moment. Tot el a respins scenariul unui premier independent susținut de PNL, dar cu miniștri PSD sau „cu conexiuni la PSD”. Mesajul politic: PSD, descris drept „agresor”, iar PNL–USR–UDMR drept „victimă” Gheorghe Falcă a argumentat că, în logica sa, „agresorul” ar trebui să își schimbe poziția, nu „victima”, referindu-se la partidele aflate la guvernare (PNL, USR și UDMR). În aceeași intervenție, Falcă a susținut că PSD ar fi contribuit la demiterea unui „guvern legitim” printr-o alianță cu AUR și că, de patru luni, nu s-ar fi reușit formarea unui nou guvern, deși „majoritatea” care a dat jos guvernul ar trebui să își asume această responsabilitate. Replica cea mai dură: comparația cu războiul din Ucraina Siegfried Mureșan a respins „politicos” invitația unor colegi PSD de a reveni într-o alianță, folosind o comparație cu agresiunea Rusiei asupra Ucrainei: „Refuzăm politicos această invitaţie, este ca şi cum, după ce a invadat ilegal şi ilegitim Ucraina, Vladimir Putin l-ar invita pe preşedintele Zelenski să i se alăture pentru a fi agresat în continuare.” Mureșan a concluzionat că PNL „lucrează la propriul viitor”, iar participarea într-o coaliție de guvernare alături de PSD „nu este parte a planurilor” nici acum, nici pe viitor. La rândul său, Victor Negrescu a reiterat că o guvernare PSD–PNL–USR ar fi posibilă dacă se renunță la „liniile roșii”, însă, întrebat dacă PSD ar renunța la propriile condiții și ar susține un premier propus de liberali, „a evitat un răspuns tranșant”, mai notează publicația. [...]
