Știri
Știri din categoria Diverse

România riscă să plătească mai scump împrumuturile dacă instabilitatea politică întârzie consolidarea fiscală, avertizează ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, după analiza Moody’s, potrivit Digi24. Mesajul vine pe fondul semnalului agenției că incertitudinea politică și lipsa unei majorități parlamentare funcționale pot pune presiune pe reducerea deficitului și pe reformele asumate.
Nazare spune că „miza economică majoră” este evitarea retrogradării ratingului de țară și susține că agențiile de rating evaluează nu doar indicatorii bugetari, ci și capacitatea statului de a-și respecta angajamentele, de a reduce deficitul, de a continua PNRR și de a rămâne predictibil pentru investitori și partenerii europeni.
„Miza economică majoră a acestor zile este evitarea retrogradării ratingului de ţară. (…) Agenţiile de rating nu se uită doar la cifre. Se uită şi la capacitatea unei ţări de a-şi respecta angajamentele, de a reduce deficitul, de a duce PNRR mai departe şi de a rămâne predictibilă pentru investitori şi partenerii europeni.”
Ministerul Finanțelor transmite că, potrivit Moody’s, menținerea traiectoriei fiscale depinde de un cadru politic stabil și de capacitatea instituțională de a susține măsurile necesare.
Agenția indică drept așteptări o reducere a deficitului bugetar:
În același timp, Moody’s semnalează presiunea costurilor de finanțare: plățile cu dobânzile ar putea urca la 9,2% din veniturile bugetare în 2026 și la 9,6% în 2027, pe fondul randamentelor ridicate și al creșterii datoriei publice din ultimii ani. Agenția mai notează vulnerabilitatea la fluctuațiile cursului de schimb, în condițiile în care puțin peste 50% din datoria publică este denominată în valută, potrivit Ministerului Finanțelor.
Moody’s indică drept miză și implementarea reformelor și investițiilor rămase din Mecanismul de Redresare și Reziliență, înainte de 31 august 2026. Conform comunicatului citat, România ar fi accelerat implementarea PNRR, cu o rată de aproximativ 70% după ultima plată aprobată de Comisia Europeană, însă întârzierile în formarea unui guvern stabil pot afecta finalizarea reformelor și investițiilor rămase.
Ministerul Finanțelor mai precizează că analiza Moody’s „nu reprezintă o acțiune de rating” și nu indică probabilitatea unei modificări imediate.
România are rating „Baa3” la Moody’s, iar toate cele trei mari agenții (S&P Global Ratings, Moody’s și Fitch) au asociată o perspectivă „negativă” ratingului suveran, ceea ce plasează țara la un pas de categoria „junk” (nerecomandat pentru investiții). În practică, o deteriorare a percepției de risc se poate traduce în costuri mai mari de finanțare pentru stat, cu efecte în lanț asupra economiei.
Recomandate

România nu poate seta acum un calendar credibil pentru euro , pentru că nu îndeplinește în prezent niciun criteriu de convergență, iar prioritatea trebuie să fie corecția fiscală și coborârea deficitului bugetar sub 3%, a spus guvernatorul BNR, Mugur Isărescu , la prezentarea Raportului asupra inflației – august 2026, potrivit Digi24 . Mesajul are o miză economică directă: fără consolidare fiscală și stabilitate a politicilor (în special fiscale), România nu poate intra în mecanismul cursurilor de schimb (ERM II) – etapa premergătoare adoptării monedei unice, care presupune menținerea unor indicatori în parametri și un curs de schimb stabil pentru cel puțin doi ani. Deficitul bugetar, „nodul” de care depind restul criteriilor Isărescu a indicat explicit reducerea deficitului sub pragul de 3% ca punct de plecare, argumentând că de aici „trag” și alte dezechilibre, inclusiv deficitul extern și o parte din presiunile inflaționiste. În același timp, guvernatorul a criticat instabilitatea legislativă în zona fiscală, dând ca exemplu modificările repetate ale TVA și promisiunile recurente de reduceri de taxe. În logica prezentată de șeful BNR, ideea că intrarea rapidă în zona euro ar „disciplina” automat România este nerealistă, mai ales după experiența crizei Greciei, când standardele de acceptare și vigilența instituțiilor europene au crescut. „Nu avem altă alternativă”, dar decizia e politică și durează Guvernatorul a reamintit că România și-a asumat prin Tratatul de Aderare adoptarea euro atunci când îndeplinește condițiile, fără opțiunea de a păstra permanent moneda națională, așa cum au avut în trecut state precum Marea Britanie sau Danemarca. „Nu avem niciun criteriu îndeplinit în momentul actual.” Isărescu a mai spus că trecerea la euro nu este un simplu schimb de monedă, ci un proces „politic complicat”, cu componente sociale, care nu poate fi făcut doar de banca centrală: Guvernul și Parlamentul sunt actorii care trebuie să decidă și să susțină un parcurs. Orizontul de timp: „câțiva ani buni”, după alegerile din 2028 Întrebat despre un termen realist, Isărescu a evitat să indice o dată și a spus că ar fi nevoie de „câțiva ani buni” pentru a ajunge la o poziție fiscală compatibilă cu adoptarea euro, în orice caz după alegerile din 2028. În opinia sa, discuțiile despre 5 sau 10 ani nu sunt „serioase” în acest moment, fără o decizie politică și angajamente asumate la nivel parlamentar, în urma unei dezbateri consistente. BNR afirmă că este pregătită să reia structura organizatorică de lucru pentru acest proces, însă condiția rămâne aceeași: mai întâi stabilizarea fiscală și menținerea indicatorilor, nu doar atingerea lor temporară. [...]

BNR condiționează orice tăiere de dobândă de o inflație sub 6,5% , ceea ce împinge o eventuală relaxare monetară cel mai devreme la începutul lui 2027, pe fondul unei prognoze de inflație încă ridicate, potrivit Digi24 . Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu , a spus că banca centrală începe să ia în calcul reducerea ratei dobânzii de politică monetară „atunci când inflația se duce sub rata de politică monetară”. În acest moment, dobânda-cheie este de 6,50% pe an și este menținută la acest nivel „de mai multe luni”, iar o discuție despre reducere „nu mai devreme de începutul anului viitor” rămâne condiționată de evoluția inflației, pentru care „nu avem o prognoză foarte clară până la sfârșitul anului”, din cauza mai multor factori. „Am spus că începem să gândim reducerea ratei de politică monetară atunci când inflaţia se duce sub rata de politică monetară. Nu are niciun rost să discutăm de o asemenea decizie înainte… Nu avem o prognoză foarte clară pentru evoluţia până la sfârşitul anului, sunt mulţi factori… dar cred că mai degrabă la începutul anului viitor putem să discutăm despre o asemenea decizie.” De ce contează: costul creditării rămâne sus cât timp inflația nu coboară Mesajul BNR indică faptul că, în absența unei scăderi mai rapide a inflației, dobânda-cheie va rămâne la 6,50% și în perioada următoare. Pentru piață, asta înseamnă că presiunea pe costurile de finanțare (credite pentru populație și companii) se menține, iar o ieftinire a banilor depinde de o dezinflație mai fermă. Isărescu a avertizat și asupra riscului ca România să ajungă într-o situație atipică față de restul Europei dacă ar reduce dobânzile prea devreme, sugerând că s-ar putea ajunge la dobânzi reale negative (dobândă sub inflație). „Am fi cam singurii din Europa, nu ştiu dacă pot să spun din lume, care avem dobânzi negative.” Context: prognoza de inflație a fost revizuită în sus BNR a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul acestui an, de la 5,5% la 6,1%, invocând seceta și problemele legate de producția de energie. În același timp, banca centrală anticipează o scădere a inflației până la 3,4% la finele lui 2027, față de 2,9% în prognoza anterioară. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică , rata anuală a inflației a coborât la 8,2% în iulie, nivel încă peste dobânda-cheie de 6,50%, ceea ce explică prudența BNR privind calendarul unei eventuale reduceri. [...]

România riscă diminuarea fondurilor PNRR dacă nu închide rapid recepția lucrărilor, în condițiile în care aproximativ 4.500 de proiecte sunt încă nerecepționate, dintr-un total de peste 15.000, potrivit Digi24 . Premierul Ilie Bolojan spune că fereastra critică este următoarele două săptămâni, iar termenul-limită pentru a păstra finanțarea din PNRR este finalul lunii august. Miza este operațională și financiară: proiectele recepționate până la sfârșitul lunii august „vor avea finanțarea asigurată din PNRR”, în timp ce întârzierile vor aduce penalizări pentru România, prin diminuarea sumelor care ar urma să fie primite din fonduri europene, a avertizat premierul. Blocajul nu e doar „șantierul”, ci și actele Bolojan a explicat că recepționarea nu înseamnă doar finalizarea fizică a lucrărilor, ci și pașii administrativi care închid proiectul: înscrierea investiției în cartea funciară; încărcarea documentelor finale care confirmă încheierea finanțării în platforma electronică pusă la dispoziția autorităților locale. În acest context, presiunea se mută și pe capacitatea administrativă din teritoriu, nu doar pe constructori sau furnizori. Cine gestionează proiectele și ce tip de investiții sunt vizate Din cele peste 15.000 de proiecte derulate la nivel național, o parte importantă vizează dotarea școlilor și sunt gestionate prin Ministerul Educației, iar restul sunt derulate în principal prin Ministerul Dezvoltării și prin intermediul primăriilor. Investițiile menționate includ școli, dispensare, anveloparea blocurilor și alte obiective locale. Mobilizare cerută în teritoriu, cu termen de două săptămâni Premierul a avut o teleconferință cu prefecții și reprezentanții serviciilor guvernamentale din țară responsabili de recepția investițiilor și le-a cerut să se mobilizeze astfel încât lucrările deja finalizate să fie recepționate în termen. „În următoarele două săptămâni, trebuie să finalizăm cât mai multe dintre lucrările finanțate prin PNRR și să ne asigurăm că acestea sunt recepționate la timp.” Pentru administrațiile locale, următoarea perioadă devine un test de execuție și de închidere administrativă a proiectelor: fără recepție la timp, finanțarea PNRR se poate pierde, iar costul se vede direct în sumele europene care intră în România. [...]

Bursa de Valori București a ajuns la maxime istorice în 2026 , pe fondul unui avans puternic al indicelui BET și al unei creșteri accelerate a capitalizării, potrivit datelor prezentate de Stirile Pro TV , care citează o analiză a Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) . Miza pentru economie: piața locală atrage mai mult capital și mai mulți investitori, dar rămâne vulnerabilă la concentrarea pe câteva sectoare și emitenți. În 2026, indicele BET a crescut nominal cu 47,1% de la începutul anului. După ajustarea cu inflația acumulată în perioada decembrie 2025–iunie 2026 (3,8%), randamentul real a fost de 41,8%. În clasamentul global, România ocupă locul 7 dintre 104 piețe pentru care există date complete, arată analiza ASF. România, pe primul loc în Europa la randamentul BET La nivel european, BET este pe primul loc atât ca randament nominal (47,1%), cât și real (41,8%). Pe locul următor se află Ungaria, cu 31,9% nominal și 30,3% real. Slovenia, Polonia, Norvegia, Austria, Grecia și Italia au avut randamente nominale sub 29%, potrivit aceleiași analize. Capitalizarea BVB: 704,8 miliarde de lei, maxim istoric La 31 iulie 2026, capitalizarea Bursei de Valori București a ajuns la 704,8 miliarde de lei, un nou record. Nivelul este cu aproximativ 35% peste cel de la finalul lui 2025 (523,1 miliarde de lei) și de peste 2,4 ori mai mare decât în decembrie 2023. Lichiditate în creștere, dar cu tranzacții concentrate Pe piața principală, lichiditatea a crescut, iar rulajul din iulie 2026 a ajuns la 4,64 miliarde de lei, de peste două ori peste media obișnuită. Totuși, o parte importantă a tranzacțiilor a fost concentrată în câteva ședințe, în special în 16 iulie, când rulajul a depășit 1,4 miliarde de lei. În ultimele 12 luni, BET a avansat cu 79,1%, cu 33% în ultimele șase luni și cu 11,3% în luna iulie. Indicele BET-NG (energie) a avut un avans de 90% în ultimele 12 luni, iar BET-TR (care include dividendele) a crescut cu 86%. Motorul creșterii: energie și bănci Creșterea pieței a fost susținută în special de energie și sectorul bancar. În iulie, cele două sectoare au concentrat aproximativ trei sferturi din valoarea tranzacțiilor de pe piața principală: energie: circa 49%; bănci: aproximativ 27%. Printre companiile cu cele mai mari rulaje sunt menționate Banca Transilvania, Petrom, Romgaz și Hidroelectrica. Mai mulți investitori, mai multe active în custodie Numărul conturilor active ale clienților societăților de servicii de investiții financiare (SSIF) a crescut de la 15.726 în martie 2019 la 148.491 în martie 2026, adică de aproape 9,4 ori. În același interval, valoarea activelor aflate în custodie la SSIF a urcat de la 8,73 miliarde de lei la 63,75 miliarde de lei. Autorii analizei ASF notează că, la 31 iulie 2026, BVB era „la maxime istorice pe toate dimensiunile relevante” și că extinderea bazei de investitori sugerează o dezvoltare „dincolo de dinamica de preț”, însă atrag atenția asupra „gradului ridicat de concentrare sectorială și pe emitenți”. „Principalul factor de atenție rămâne gradul ridicat de concentrare sectorială și pe emitenți, însă pe ansamblu indicatorii de evoluție ai BVB oferă măsura reală a unui an bursier excepțional pentru România.” Facilități fiscale pentru investiții: deducere de până la 400 de euro pe an Materialul menționează și o măsură de stimulare: cei care investesc în acțiuni, obligațiuni sau ETF-uri (fonduri tranzacționate la bursă) printr-un broker sau o bancă autorizată pot deduce până la 400 de euro pe an (aprox. 2.000 de lei) din venitul brut. În exemplul dat, la un salariu brut de 5.000 de lei, baza de calcul a impozitului se reduce cu echivalentul a circa 2.000 de lei, ceea ce înseamnă impozit mai mic, nu „bani înapoi” în numerar. [...]

Guvernul a decis reluarea exploatării grafitului la Baia de Fier , un pas cu miză economică și de securitate a aprovizionării pentru industria europeană de baterii, potrivit Știrile Pro TV . Activitatea va fi reluată în arealul minei Baia de Fier (județul Gorj), unde există două perimetre cu rezervă omologată de grafit: Catalinu și Ungurelașu. Concret, mina Catalinu și cariera Ungurelașu vor fi scoase de pe lista unităților pentru care fusese aprobată anterior închiderea definitivă și monitorizarea factorilor de mediu, relatează Agerpres, citată de publicație. De ce contează: grafit „pentru baterii”, proiect strategic al UE Decizia este legată de demararea proiectului strategic „Battery-Grade Graphite Extraction Project at Baia de Fier Site…”, inițiat de Societatea Națională a Sării SALROM SA . Proiectul este unul dintre cele trei proiecte românești incluse pe Lista proiectelor strategice adoptată de Comisia Europeană prin Decizia C(2025) 1904/25.03.2026, în contextul regulamentului european privind aprovizionarea sigură și durabilă cu materii prime critice . Potrivit comunicatului Guvernului citat în articol, proiectul vizează atât dezvoltarea infrastructurii de extracție, cât și instalarea de echipamente de procesare care să transforme materia primă brută în grafit de înaltă puritate, necesar pentru producția de baterii – în special pentru vehicule electrice și sisteme de stocare a energiei. Ce se știe despre operator și pașii administrativi Guvernul arată că SALROM deține licență de concesiune pentru exploatarea de șisturi grafitoase în perimetrul Ungurelașu–Polovraci și a transmis documentația care ar demonstra capacitatea tehnico-economică de exploatare a zăcământului. Executivul susține că reluarea activității în perimetrul Ungurelașu–Polovraci ar urma să contribuie la dezvoltarea regiunii și la crearea de noi locuri de muncă, fiind prezentată și ca o oportunitate de relansare a sectorului resurselor minerale neenergetice, în legătură cu tranziția energetică spre tehnologii verzi. [...]

NATO pregătește o „rețea digitală” de supraveghere și reacție pe flancul estic, bazată pe mii de drone, senzori și inteligență artificială , ca să scurteze timpul dintre detectarea unei amenințări și răspunsul militar, potrivit Stirile Pro TV , care citează Politico. Miza operațională este integrarea rapidă a datelor din teren într-un sistem comun, pe o frontieră întinsă de la nordul Finlandei până la Marea Neagră, în fața riscului unui atac rusesc. Planul discutat de oficiali occidentali include drone „asistate” de inteligență artificială, însă nu urmărește autonomie completă. Ideea este ca sistemele să ajute la pilotaj și la sarcini repetitive, în timp ce decizia privind lovirea țintelor ar rămâne la operatori umani, conform informațiilor prezentate de Politico. Inițiativa EFDI: de la „kill chain” la „kill web” Pentru NATO, aceste capabilități ar urma să fie parte din Inițiativa de Descurajare pe Flancul Estic (Eastern Flank Deterrence Initiative – EFDI), descrisă ca o rețea digitală de câmp de luptă menită să monitorizeze amenințările de-a lungul granițelor cu Rusia și Belarus. Conceptul ar combina: mii de drone , senzori și sateliți , conectare și analiză cu ajutorul inteligenței artificiale , pentru a detecta încălcări ale teritoriului aliat și a contribui la respingerea atacurilor ca „primă linie” de apărare. În paralel, NATO subliniază că forțele convenționale (tancuri, avioane de luptă, artilerie) rămân „coloana vertebrală” a apărării. Un element central este infrastructura EFDI Data Backbone, aflată în dezvoltare, care urmărește să conecteze sisteme informatice și de comandă incompatibile din mai multe state aliate și să permită transmiterea în timp real a datelor de la senzori către centrele de comandă. Ținta este trecerea de la un model liniar de decizie și execuție („kill chain”) la un model de tip „kill web”, în care datele pot ajunge rapid la sisteme de armament și operatori. Lecțiile din Ucraina : automatizare, dar cu decizie umană Abordarea este prezentată ca fiind apropiată de ceea ce se întâmplă deja în Ucraina, unde inteligența artificială este integrată tot mai mult în operațiunile cu drone. Totuși, atât militari, cât și companii din industria de apărare insistă că oamenii trebuie să rămână în centrul deciziei, chiar într-un război tot mai „robotizat”. Maiorul Ben Schiff, ofițer al Armatei SUA specializat în operațiuni software, a explicat pentru Bild că, deși există sisteme cu inteligență artificială sau „învățare automată” (capacitatea sistemelor de a-și îmbunătăți performanța pe baza datelor), controlul dronelor rămâne în principal la operatori de la sol. El a argumentat că segmentele monotone ale zborului ar putea fi automatizate, dar decizia asupra țintei trebuie să rămână la om: „Așadar, oamenii decid ce face drona, dar nu trebuie neapărat să o piloteze, pentru că nu avem un milion de piloți. Nu putem pilota un milion de drone în același timp.” În același registru, maiorul Matt Blubaugh, purtător de cuvânt al Armatei SUA pentru Europa și Africa, a punctat că valoarea acestor sisteme depinde de integrarea lor într-un „ecosistem operațional” mai larg: „Valoarea unei drone, a unui senzor sau a unei alte capacități nu este determinată exclusiv de performanța sa individuală. Eficiența sa depinde de cât de bine se integrează în ecosistemul operațional mai larg.” Ce urmează Din informațiile prezentate, NATO își calibrează planificarea pe baza experienței operaționale din Ucraina, fără a o „copia” direct. Căpitanul Ronan Sefton a rezumat abordarea astfel: „Nu copiem Ucraina. Învățăm de la Ucraina.” [...]