Știri
Știri din categoria Diverse
Regatul Unit își mărește contingentul militar din Estonia la 1.200 de soldați din aprilie 2027, după ce Londra și Tallinn au semnat un nou acord de apărare care prevede inclusiv dotări suplimentare și cooperare pe tehnologii militare, potrivit Digi24. Miza operațională este creșterea capacității de descurajare pe flancul estic al NATO, într-un context de securitate dominat de războiul din regiune.
Decizia vizează desfășurarea a încă 400 de militari „începând de anul viitor”, ceea ce ridică efectivele britanice din Estonia de la 800 la 1.200, începând din aprilie anul viitor, conform informațiilor citate de publicație.
„Ne consolidăm prezenţa militară în Estonia pentru a apăra teritoriul NATO şi pentru a descuraja agresiunea rusească.”
Acordul a fost semnat la Tallinn de ministrul britanic al apărării, Dan Jarvis, și omologul său estonian, Hanno Pevkur. Documentul prevede ca forțele britanice din Estonia să primească:
În plus, noua forță ar urma să beneficieze de echipamente și muniții britanice care sunt deja mutate pe poziții în Estonia, iar cele două țări au convenit și o cooperare mai strânsă în domeniul noilor tehnologii militare.
Trupele britanice sunt desfășurate în Estonia din 2016, în cadrul Operațiunii Cabrit, ca parte a angajamentului Regatului Unit față de NATO. Noul acord formalizează o extindere a prezenței și o modernizare a capabilităților, cu accent pe mobilitate și tehnologie, în linie cu „realitățile războiului de astăzi”, potrivit declarațiilor lui Dan Jarvis citate de Digi24.
Recomandate
Băncile și fintech-urile din România își caută repere operaționale în ecosistemul baltic , iar la Future Banking Summit 2026 discuția se mută de la „ce e nou” la „ce funcționează” în digitalizare și inovare, potrivit Wall-Street . Evenimentul are loc la Brașov, în perioada 8–9 octombrie, și include un panel dedicat lecțiilor pe care piața locală le-ar putea extrage din Estonia și Lituania, două țări care au devenit puncte de referință în fintech în Europa. Ce se discută la Brașov și de ce contează pentru piața locală În cadrul ediției din acest an, participanții vor putea urmări panelul „LIMITLESS FINTECH – What Can Romania Learn From The Baltic Fintech Ecosystem?”, construit în jurul unor întrebări care țin direct de modul în care se face transformarea digitală în servicii financiare: dacă succesul balticilor vine din reglementări mai eficiente, dintr-o cultură a inovației sau din colaborarea dintre autorități, antreprenori și sectorul privat. Tema generală a conferinței este „Limitless”, cu accent pe felul în care tehnologia, inovația și schimbarea de mentalitate pot ajuta companiile și industriile să își depășească limitele. Cine vine din Țările Baltice: două exemple de soluții aplicate La Brașov sunt anunțați reprezentanți ai două companii: CreditOnline (Lituania) – companie specializată în dezvoltarea de soluții software pentru instituții financiare și companii de creditare; Chaseit (Estonia) – companie care dezvoltă soluții bazate pe inteligență artificială și automatizare pentru industria financiară. Context: de ce Estonia și Lituania sunt folosite ca „model” Articolul indică două direcții distincte care au împins regiunea în față: Estonia este descrisă ca unul dintre cele mai digitalizate state din lume, cunoscută pentru identitatea digitală și serviciile publice online; Lituania este prezentată ca o destinație europeană importantă pentru companiile fintech, care a atras investiții și a construit un ecosistem competitiv în ultimul deceniu. Ce urmează: miza de implementare, nu doar de inspirație Panelul îi aduce la aceeași masă pe reprezentanții fintech-urilor baltice și lideri ai industriei financiare din România, într-o discuție despre competitivitate, inovare și viitorul serviciilor financiare. Future Banking Summit 2026 este anunțat ca un eveniment cu peste 500 de participanți din bănci, fintech-uri, companii de tehnologie, plăți și instituții de reglementare, ceea ce îl poziționează ca un punct de întâlnire relevant pentru decizii și parteneriate în zona de digitalizare a serviciilor financiare. [...]
Volodimir Zelenski a cerut „unitate” în conducerea militară și politică a Ucrainei, pe fondul tensiunilor dintre ministrul Apărării demis, Mihailo Fedorov , și comandantul-șef al armatei, generalul Oleksandr Sîrski, o criză care a ajuns să genereze inclusiv proteste de stradă, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațională: stabilitatea lanțului de comandă și continuitatea deciziilor într-un moment în care Kievul încearcă să mențină ritmul de pe front și să gestioneze reforme sensibile, inclusiv în zona mobilizării și a utilizării dronelor. Zelenski a admis că cele două tabere nu au reușit să își depășească divergențele și a prezentat demiterea ca pe o soluție la un blocaj intern. În același context, el a spus că nu a decis încă cine va prelua portofoliul Apărării în noul guvern, menționând că unul dintre candidați este ministrul de interne Igor Klimenko. O criză internă care se mută în stradă Demiterea lui Fedorov, descris ca „popular” și în vârstă de 35 de ani, a declanșat manifestații în mai multe orașe din Ucraina. Situația a amplificat presiunea publică asupra conducerii politice și militare, într-un moment în care mesajul oficial încearcă să evite fragmentarea internă. În paralel, generalul Oleksandr Sîrski a transmis un mesaj în care și-a apărat activitatea și a insistat că prioritatea trebuie să rămână războiul, potrivit relatării preluate de Digi24 de la Agerpres. „Trebuie să ne concentrăm asupra războiului şi asupra unei strategii eficiente care să dea rezultate tangibile.” Ce reproșuri i-a adus Fedorov șefului armatei Fedorov a explicat public divergențele cu Sîrski și l-a acuzat că încearcă să „divizeze țara”. Printre criticile menționate se află, potrivit articolului: un stil de conducere considerat autoritar, asociat unei formații „sovietice” și rezistent la schimbare; respingerea unor reforme, inclusiv a sistemului de mobilizare, despre care se afirmă că este dominat de practici de mobilizare forțată; dificultatea de adaptare la rolul tot mai important al dronelor în războiul cu Rusia. Tot joi, generalul Mihailo Drapatîi, comandantul forțelor interarme, a lăudat reformele inițiate de Fedorov și a cerut menținerea acestuia în funcție, într-un comentariu public neobișnuit pentru un ofițer superior. Ce urmează: numirea la Apărare și continuitatea strategiei Între timp, parlamentul de la Kiev a aprobat noul executiv condus de premierul Serhii Koreţki, numit după demisia guvernului Iulia Sviridenko. Conform Digi24, votul a acoperit toate numirile din guvern, cu excepția miniștrilor Apărării și de Externe, care urmează să fie numiți direct de Zelenski. În plan extern, secretarul general al NATO, Mark Rutte , a declarat că nu se așteaptă ca schimbările de oficiali să producă modificări majore de strategie, apreciind că actuala abordare „dă rezultate”, inclusiv prin încetinirea înaintării ruse și contraatacuri ucrainene pe unele sectoare, concomitent cu lovituri cu drone asupra infrastructurii energetice din interiorul Rusiei. [...]
Un control al Ministerului Transporturilor la CENAFER ridică suspiciuni de folosire a spațiilor publice în scop privat , după ce ministrul interimar Radu Miruță spune că a găsit, în sediul instituției din Gara de Nord , un „atelier de ciocolată” și un apartament amenajat, potrivit Digi24 . Verificarea a avut loc joi, la Centrul Național de Calificare și Instruire Feroviară (CENAFER). În clipul publicat de Miruță pe Facebook, echipa de control a prezentat ingrediente și echipamente pentru prepararea dulciurilor, iar unul dintre inspectori a comentat că, la cantitatea găsită, „este o cofetărie”. Suspiciuni de activitate comercială în interiorul instituției Ministrul interimar susține că produsele nu ar fi fost pregătite doar pentru uz personal, ci ar fi fost promovate spre vânzare pe contul personal al directoarei CENAFER, Anna Maria Dudas. În timpul controlului, un membru al echipei a întrebat-o pe directoare, în timp ce inspecta cutii din încăpere: „Dar câtă Nocciola mâncați, doamnă?”. Anna Maria Dudas a respins acuzațiile și a spus că produsele nu erau pentru consumul ei, afirmând că le oferă cadou. „Hotel” în sediu: directoarea spune că locuiește acolo Controlul a vizat și un apartament amenajat în sediul CENAFER. Întrebată dacă locuiește în acel spațiu, directoarea a răspuns că da și a precizat că este din Giurgiu. Ea a mai spus că și-a amenajat încăperea pe cheltuiala proprie. Miruță i-a replicat că spațiul pare locuit permanent, iar din declarațiile sale reiese că și alți angajați ar locui în sediul instituției. Context: cine este vizat de acuzații Ținta acuzațiilor este Anna Maria Dudas, aflată la conducerea CENAFER din octombrie 2021, după un prim mandat în perioada septembrie 2020 – martie 2021. Potrivit datelor prezentate în clipul menționat de Digi24, ea a mai fost directoare între 1 septembrie 2021 și 5 octombrie 2021, iar apoi a revenit la conducere din 5 octombrie 2021 până în prezent. Fostul ministru al Transporturilor Cătălin Drulă a scris, joi, pe Facebook că ar fi demis-o „rapid” în 2021 și a acuzat că, ulterior, „și-a făcut un laborator clandestin de ciocolată în clădirea statului”. În materialul Digi24 nu sunt prezentate măsuri administrative sau concluzii oficiale ale controlului; rămâne neclar ce verificări suplimentare vor urma și ce consecințe ar putea exista la nivelul conducerii instituției. [...]
Schimbul de replici dintre Nicușor Dan și PNL ridică miza consultărilor pentru guvernare , pe fondul acuzațiilor că PSD ar influența deciziile de la Cotroceni, potrivit Digi24 . Într-o conferință de presă de joi, președintele Nicușor Dan a răspuns ironic criticilor venite din PNL, după ce Alexandru Muraru (liderul PNL Iași) i-a transmis, înainte de consultările de luni, „să nu mai ceară PNL să salveze PSD”. Șeful statului a comentat că „la vârsta adultă, exaltarea nu e bună”, mai ales când cineva vorbește „în numele unei categorii de oameni” care i-au dat mandat. Ce acuză PNL și de ce contează politic Alexandru Muraru susține că PNL este „rupt definitiv” de PSD, indiferent de decizii în instanță sau de încercări de amestec în viața internă a liberalilor. În același mesaj, el i-a transmis președintelui că ideea combaterii extremismului „alături de PSD” ar fi „o mare eroare”. Într-un comunicat citat de Digi24, Muraru a mers mai departe și a afirmat că, „pentru prima dată în ultimele două decenii”, PSD ar avea „acces direct la decizia președintelui României”, vorbind despre un „binom politic toxic”, în care ar fi promovate nominalizări fără susținere parlamentară și ar fi încurajate tentative de destabilizare în partide. Răspunsul președintelui: „mandat” și decizii pe termen mai lung Întrebat dacă este „pesedist”, în contextul în care susținători ai săi i-ar fi pus porecla „PSDAN”, Nicușor Dan a spus că are un mandat și că, în exercitarea lui, încearcă „să ia tot timpul cele mai bune decizii pentru România”. El a adăugat că uneori nu este suficient să te uiți „doar la pasul întâi”, pentru că o tentație care pare bună inițial poate deveni „nocivă” la pasul doi sau trei. Ce urmează Schimbul de acuzații și replici vine înaintea consultărilor de luni, într-un moment în care tema guvernării și a raportării partidelor la PSD rămâne un punct de tensiune în spațiul politic. Digi24 nu oferă, în acest material, detalii suplimentare despre agenda consultărilor sau despre eventuale nominalizări discutate. [...]
România pregătește un nou canal de cooperare cu SUA printr-un program de schimb pentru consilieri ai Congresului , care ar urma să aducă în țară, din această toamnă, o delegație de consilieri și experți americani, pe baza unui acord MAE–Departamentul de Stat semnat în primăvară, potrivit Digi24 . Anunțul a fost făcut de ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, la prezentarea bilanțului vizitei sale în Statele Unite. Programul, denumit Romania–United States Exchange Program , este descris ca un schimb destinat consilierilor din Congresul SUA și experților americani, inclusiv din think tank-uri (organizații de analiză și politici publice). În mesajul publicat pe Facebook, ministra a legat inițiativa de „continuitatea” relației bilaterale, în contextul Parteneriatului Strategic România–SUA. Ce a urmărit vizita și cine a fost implicat Conform informațiilor prezentate, agenda a inclus întâlniri la Washington cu congresmeni și senatori americani, republicani și democrați, între care Steve Daines, Mike Rogers, Pat Harrigan, Joe Wilson, Gregory Meeks și Keith Self. Discuțiile au vizat concluziile Summitului NATO de la Ankara, prezența trupelor americane în România și creșterea investițiilor și a cooperării economice dintre cele două state. La Washington, Oana Țoiu a participat și la o masă rotundă organizată de Atlantic Council, dedicată cooperării româno-americane în domeniul securității și economiei. Componenta de securitate: terorism și radicalizare online Punctul central al vizitei a fost participarea, pe 16 iulie, la o reuniune ministerială organizată de Departamentul de Stat al SUA, la invitația secretarului de stat Marco Rubio , pe tema resurgenței terorismului politic. În comunicarea publică, ministra a indicat că România va susține o agendă axată pe prevenție și va prezenta și perspectiva europeană privind prevenirea și combaterea terorismului, cu accent pe prevenirea radicalizării tinerilor în mediul online. Context: oprirea la Boston Vizita a început la Boston, unde nava-școală „Mircea” a participat la evenimente legate de aniversarea a 250 de ani de la adoptarea Declarației de Independență a SUA. Tot acolo, ministra s-a întâlnit cu studenți români de la Universitatea Harvard. [...]
Rusia caută benzină din India după ce atacurile cu drone au scos din funcțiune o parte importantă din rafinării , iar companiile petroliere ruse au cerut rafinăriilor indiene să crească livrările, potrivit Digi24 . Miza este una operațională și economică: scăderea capacității de rafinare împinge Moscova să caute rapid surse externe de combustibil, inclusiv prin intermediari. Informația este relatată de Reuters, care citează două surse familiarizate cu situația. Cel puțin un transport de benzină din India este deja în drum spre Rusia și ar urma să fie urmat de altele, însă necesarul ar fi mai mare, pe fondul pierderii a aproximativ 40% din capacitatea de rafinare, potrivit acelorași surse. Ce a lovit producția: rafinării oprite după atacuri Conform surselor Reuters, „ Rosneft ” și „ Gazprom Neft ” au contactat omologii indieni. Rosneft ar fi pierdut în iulie rafinăriile din Syzran și Saratov, care și-au oprit producția după atacuri cu drone. Gazprom Neft ar fi pierdut în iunie rafinăria din Moscova și ar fi fost nevoită să oprească și rafinăria din Omsk, descrisă ca fiind cea mai mare din Rusia. Exporturi limitate direct, posibilă soluție prin intermediari Companiile ruse au apelat atât la rafinării private, cât și la rafinării de stat din India, însă acestea ar fi transmis că nu au volume suplimentare pentru export. Totuși, Reuters notează că livrări suplimentare ar putea fi realizate prin intermediari, care ar transborda combustibilul de la un tanc petrolier la altul pe mare. Presiune și pe motorină, în plină campanie agricolă Rusia ar putea solicita și motorină din India, potrivit surselor Reuters. Producția ar fi scăzut cu 40% în plină campanie de recoltare, iar autoritățile ar fi ajuns să distribuie manual volumele disponibile pentru aprovizionarea magazinelor cu produse. În prezent, producția internă ar acoperi cererea, însă sursele avertizează că noi atacuri ar putea scoate din funcțiune și mai multe capacități, iar repornirea nu s-ar putea face rapid: restabilirea producției ar dura cel puțin două luni, cu condiția să nu mai aibă loc noi atacuri. Cât a scăzut rafinarea: minime multianuale și deficit de produse Potrivit estimărilor EA Analytics, volumele de rafinare a petrolului în Rusia au coborât în iulie la 3,91 milioane de barili pe zi, cel mai scăzut nivel din 2005, în scădere cu 27% față de iulie anul trecut și cu 30% față de iulie 2021 (înainte de război). Analiștii de la Energy Intelligence estimează un nivel și mai redus, de 3,58 milioane de barili pe zi, care ar putea fi cel mai scăzut cel puțin din 2002. Aceeași sursă indică faptul că 3,1 milioane de barili pe zi capacitate sunt oprite, iar deficitul de produse petroliere ar ajunge la 400.000–600.000 de tone pe lună; livrările din Belarus și Kazahstan ar putea acoperi doar jumătate din acest deficit. [...]
