Știri
Știri din categoria Diverse
Creșterea rapidă a cazurilor de West Nile în Europa pune presiune pe sistemele de sănătate, după ce peste 1.000 de infectări contractate la nivel local au fost raportate de la începutul sezonului de transmitere, potrivit Știrile Pro TV, care citează date ale Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC).
Până la 3 septembrie, ECDC a înregistrat 1.086 de cazuri în 15 țări, conform celui mai recent raport săptămânal publicat vineri, informație transmisă de Agerpres. Publicația notează că numărul a crescut brusc în ultimele săptămâni: la începutul lunii august erau raportate puțin peste 240 de cazuri în șapte state europene.
Italia a raportat cele mai multe cazuri (516), urmată de Grecia (284) și Spania (88). În total, au fost afectate 144 de zone din Europa, dintre care 62 în Italia.
ECDC a avertizat însă că aceste cifre „nu oferă o imagine completă asupra transmiterii”, ceea ce sugerează că amploarea reală a circulației virusului poate fi mai mare decât cea surprinsă de raportările oficiale.
Virusul West Nile se răspândește în principal prin țânțari în rândul păsărilor sălbatice, dar țânțarii infectați îl pot transmite și la oameni.
Potrivit Institutului Robert Koch (RKI) din Germania, aproximativ 20% dintre persoanele infectate dezvoltă o afecțiune febrilă, asemănătoare gripei, iar aproximativ una din 100 de persoane se îmbolnăvește grav. Febra West Nile se vindecă de obicei fără complicații, însă efectele pe termen lung sunt relativ frecvente la pacienții care dezvoltă forme severe ale bolii.
Recomandate
Un exercițiu din SUA a indicat un răspuns american „timid” la un scenariu de atac rusesc care atinge România, iar miza este credibilitatea Articolului 5 din NATO . Potrivit Știrile Pro TV , simularea a testat decizii la Washington în ipoteza în care Rusia ar ataca Republica Moldova în 2028, iar o dronă ar lovi un depozit de combustibil din România, cu victime civile. Exercițiul a avut loc luni în Statele Unite și a inclus actuali membri ai Congresului, alături de foști oficiali militari, diplomați și reprezentanți ai serviciilor de informații. Scenariul pornea de la premisa că războiul din Ucraina continuă până în 2028 și intră într-un „impas sângeros”, iar Moscova încearcă să divizeze Europa printr-un atac asupra Republicii Moldova. Ce a rezultat din simulare și de ce contează pentru NATO Concluzia relatată de editorialistul The Washington Post David Ignatius (citat de ziua.md, potrivit News.ro) a fost că reacția americană ar fi fost „ezitantă”, pe fondul percepției că opinia publică din SUA nu ar susține o ripostă militară puternică. În interpretarea autorului, un astfel de semnal ar eroda credibilitatea angajamentului de apărare colectivă din Articolul 5 al Tratatului NATO. „Răspunsul în cadrul acestei simulări – şi mă tem că la fel s-ar întâmpla şi în realitate – a fost unul ezitant, ceea ce echivalează cu un semnal implicit că angajamentul de securitate colectivă prevăzut de Articolul 5 al NATO este aproape lipsit de efect.” Ignatius afirmă că, în lipsa leadershipului american, Europa ar ajunge „fragmentată și dezorganizată”, ceea ce ar complica răspunsul aliat într-o criză care implică direct un stat membru NATO. Contextul invocat: intensificarea „atacurilor hibride” În argumentația sa, editorialistul leagă riscul unei confruntări mai largi în Europa de intensificarea atacurilor hibride atribuite Rusiei. El citează o analiză privată a companiei de consultanță TD International, potrivit căreia din martie ar fi fost înregistrate 63 de incidente asociate Rusiei împotriva unor ținte europene, dintre care: 43 de incidente cu drone sau încălcări ale spațiului aerian; 6 acte ori tentative de sabotaj; 6 atacuri cibernetice sau de război electronic; 5 incidente maritime ostile. Autorul amintește și acuzații recente formulate de Germania la adresa Moscovei privind atacuri cu drone și sabotaj, precum și incidente similare raportate în alte state europene care furnizează armament Ucrainei. Ce recomandă autorul pentru Washington În opinia lui Ignatius, absența unei conduceri ferme din partea Washingtonului ar putea încuraja Kremlinul să „testeze limitele NATO” și, simultan, ar putea împinge statele europene către răspunsuri mai dure pe cont propriu. Printre direcțiile indicate se numără avertizarea explicită a Moscovei că atacurile asupra statelor NATO vor avea „consecințe severe”, menținerea prezenței militare americane în Europa și sprijinirea consolidării capacităților de apărare ale aliaților. „Avantajul forţei militare americane nu este doar acela de a purta războaie, ci şi de a le opri.” [...]
Patru avertizări Cod galben ANM pentru 5–6 septembrie pot afecta operațiunile în transport și utilități , prin combinația de caniculă (până la 36°C) și episoade de vânt/vijelii cu rafale care pot depăși 90 km/h la munte, potrivit Libertatea , care citează avertizările Administrației Naționale de Meteorologie (ANM) . ANM anunță că sâmbătă, 5 septembrie, temperaturile urcă până la 36°C în Banat și Oltenia, iar în București maximele ajung la 34–35°C. Duminică, 6 septembrie, valorile termice scad ușor, dar vremea rămâne călduroasă. Unde și când este Cod galben de caniculă Prima avertizare este valabilă sâmbătă, 5 septembrie, între orele 10.00 și 21.00 și vizează: Banatul, Oltenia, Muntenia, Dobrogea, cea mai mare parte a Moldovei, sudul Crișanei și sudul Transilvaniei. Meteorologii indică disconfort termic ridicat, cu indicele temperatură-umezeală (ITU) în jurul pragului critic de 80 de unități , iar maximele sunt estimate între 30 și 36°C. Vânt și vijelii: rafale de până la 90 km/h, mai ales la munte A doua avertizare Cod galben intră în vigoare sâmbătă, 5 septembrie, între orele 12.00 și 21.00 , pentru Banat, cea mai mare parte a Crișanei, vestul Transilvaniei, jumătatea de nord a Moldovei, Carpații Occidentali și nordul Carpaților Orientali. Sunt așteptate intensificări ale vântului și vijelii, cu rafale de 50–70 km/h , iar la altitudini mari rafalele ajung, în general, la 70–90 km/h . Pentru noaptea de sâmbătă spre duminică (5 septembrie, ora 21.00 – 6 septembrie, ora 9.00), Codul galben vizează zonele montane: în cea mai mare parte a muntelui vântul poate atinge 70–80 km/h , iar pe crestele Carpaților Meridionali și de Curbură rafalele depășesc 90 km/h . ANM mai precizează că intensificări ale vântului apar local și în est, cu viteze de 40–50 km/h . Duminică, 6 septembrie, între orele 9.00 și 21.00 , avertizarea de vânt se mută în sud-vestul Olteniei, sud-estul Transilvaniei, nordul Moldovei și în Carpații Orientali și Meridionali: rafale de 50–70 km/h , iar în zona înaltă, temporar, 80–90 km/h . În restul țării sunt posibile intensificări de 40–50 km/h . București: caniculă sâmbătă, ușoară răcire duminică Pentru Capitală, ANM a emis o prognoză specială valabilă 5 septembrie, ora 10.00 – 6 septembrie, ora 21.00 . Sâmbătă sunt anunțate 34–35°C și disconfort termic ridicat (ITU aproape de 80), cu vânt slab și moderat. Duminică, maxima scade la 30–32°C, cu intensificări trecătoare ale vântului de aproximativ 40 km/h . În lipsa unor detalii despre posibile efecte punctuale (întreruperi, restricții), ANM indică în principal intervalele și zonele cu risc, ceea ce lasă operatorilor și autorităților locale sarcina de a adapta măsurile în funcție de evoluția fenomenelor. [...]
Pentagonul a extins verificările interne după scurgeri despre stocurile de muniții , iar zeci de oficiali militari americani au fost chemați la teste cu poligraful într-o anchetă considerată rară ca amploare, potrivit Digi24 , care citează informații obținute de CBS News . Miza operațională este protejarea unor date clasificate „extrem de sensibile” despre stocurile naționale de arme sofisticate, la care ar fi avut acces un număr foarte restrâns de persoane. Trei surse citate de CBS News susțin că președintele Donald Trump era „furios” din cauza scurgerilor, iar una dintre ele invocă inclusiv temeri că ar putea exista un agent al unor servicii de informații străine. O anchetă neobișnuit de amplă, cu „câteva zeci” de persoane testate Deși testele cu poligraful fac parte, în general, din rutina unor oficiali militari și civili, oficialii citați de CBS News spun că numărul mare de persoane chemate la testare în acest caz este „extrem de rar”. La începutul verii, „câteva zeci” de persoane au fost supuse acestor teste, inclusiv oficiali ai Comandamentului Central al SUA și alți comandanți de operațiuni de luptă. Întrebările au vizat în detaliu teme de securitate națională, însă două surse afirmă că niciunul dintre oficiali nu a „picat” testul destinat să stabilească dacă au divulgat informații către presă. Nu toți ofițerii de rang înalt au fost testați: generalul Dan Caine, președintele Comitetului Șefilor de Stat Major, nu a fost supus poligrafului, potrivit unui înalt oficial al Pentagonului. Reacția Pentagonului și rolul Departamentului Justiției Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a transmis într-o declarație pentru CBS News că instituția nu comentează chestiuni interne de personal sau anchete, dar tratează „cu maximă seriozitate” scurgerile de informații clasificate și le investighează. În iulie, secretarul Apărării, Pete Hegseth, a anunțat înființarea unui grup operativ comun Pentagon–Departamentul Justiției pentru identificarea și urmărirea penală a persoanelor suspectate că au divulgat presei informații guvernamentale sensibile. Tot atunci, Biroul Consilierului Juridic al Pentagonului, condus de Earl Matthews, a primit autoritate extinsă pentru a cere informații și documente, iar personalul a fost instruit să răspundă în termen de două zile. Ce limite legale există pentru folosirea poligrafului Materialul arată că poligraful este folosit pentru funcționari cu acces la dosare strict secrete sau la „programe cu acces special”, iar testarea se face periodic pentru recertificarea autorizației. În același timp, legislația federală și reglementările Pentagonului impun restricții și garanții procedurale: persoana vizată trebuie să își dea consimțământul sau să solicite efectuarea testului. CBS News mai notează că FBI nu a fost implicat în aceste teste, potrivit mai multor persoane cu informații directe, iar armata are propriii anchetatori. [...]
Sondajele indică o vulnerabilizare politică a lui Zelenski , cu potențial de a complica guvernarea și mobilizarea în plin război, pe fondul percepției publice că problema corupției a ajuns mai gravă decât conflictul militar, potrivit Digi24 , care citează o analiză Foreign Policy și un sondaj SOCIS. După șapte ani de mandat și mai multe scandaluri în care au fost implicați oameni din conducere și apropiați ai președintelui, încrederea în Volodimir Zelenski s-a erodat, iar un nou scandal de corupție din administrație ar putea accentua trendul, potrivit aceleiași surse. În campania din 2019, Zelenski promisese condamnarea rapidă a oficialilor corupți, însă ulterior mai mulți deputați ai partidului său, miniștri și membri ai biroului prezidențial au fost acuzați de corupție și îmbogățire ilicită. Un sondaj SOCIS arată că ucrainenii consideră acum corupția o problemă mai mare decât războiul: 90% dintre respondenți cred că nivelul corupției este „ridicat” sau „extrem de ridicat”. Aproape 57% îl consideră pe Zelenski responsabil pentru răspândirea corupției, aproape dublu față de un sondaj similar SOCIS din aprilie 2025. Cine l-ar învinge pe Zelenski în turul doi Conform sondajului, trei posibili contracandidați l-ar învinge „clar” pe Zelenski în turul doi, fiecare cu un scor aproape dublu față de cel al actualului președinte: Valeri Zalujnîi , ambasadorul Ucrainei la Londra și fost comandant-șef al armatei (demis în 2024): 66% vs. Zelenski 34% . Mihailo Fedorov , descris ca fost ministru al apărării și un actor-cheie în digitalizarea Ucrainei și tranziția către utilizarea dronelor și a sistemelor cu inteligență artificială: 64% vs. Zelenski 36% . Kirilo Budanov , fost șef al informațiilor militare și actual șef al cancelariei prezidențiale: 62% vs. Zelenski 38% (sondaj realizat înainte ca Budanov să fie asociat cu un dosar de corupție, ceea ce poate schimba procentele, notează sursa). Sondajul mai indică faptul că, deși Zelenski păstrează un nucleu de susținători de peste 20%, puțini dintre alegătorii care ar vota alt candidat în primul tur ar migra către el în turul doi. De ce contează: risc de blocaj intern și presiune pe mobilizare Analiza citată avertizează că scăderea popularității poate avea efecte operaționale în război: nemulțumirea față de stilul de conducere ar putea afecta moralul soldaților și ar putea agrava problema celor care încearcă să evite mobilizarea. În paralel, atacurile rusești asupra țintelor civile s-au intensificat, iar perspectiva unei campanii de bombardamente în iarnă ar pune presiune suplimentară pe moral, într-un context în care Ucraina ar duce lipsă de interceptoare pentru apărarea împotriva rachetelor balistice, potrivit materialului. Ce opțiuni sunt discutate pentru a evita o criză politică Foreign Policy descrie două variante, ambele cu obstacole majore: Alegeri pe timp de război – opțiune cu susținere insuficientă, greu de implementat și „ilegală în acest moment”. „Relansarea” guvernării – reducerea implicării președintelui în agenda internă, formarea unui guvern de unitate națională și cooptarea unor politicieni din partide rivale și a unor oficiali respinși anterior, inclusiv din teama de competiție politică. Potrivit analizei, „nimic nu sugerează” că Zelenski ar pregăti un astfel de pas, fiind descris ca un lider care s-a înconjurat de persoane loiale și rareori contrazicătoare. [...]
O nouă încercare de negociere anunțată de Donald Trump menține incertitudinea asupra direcției războiului și a riscurilor geopolitice din regiune , după ce președintele SUA a sugerat că Washingtonul ar avea „o propunere concretă” pentru încetarea conflictului, fără să ofere însă detalii, potrivit Digi24 . Trump a declarat, în Biroul Oval, că i-a trimis în străinătate pe trimisul special Steve Witkoff și pe Jared Kushner pentru a încerca să obțină un acord de pace între Rusia și Ucraina, informație relatată de Reuters. Președintele american a spus că SUA „au o idee pentru pace”, dar nu a precizat conținutul propunerii și nici dacă cei doi se vor deplasa în Ucraina, în Rusia sau în ambele țări. „Avem o idee pentru pace. I-am trimis pe Steve Witkoff și Jared Kushner, doi negociatori de excepție. Au făcut o treabă excelentă, iar noi i-am trimis acolo pentru a vedea dacă putem sau nu să ajungem la un acord. Și s-ar putea să avem șanse mari să reușim.” Itinerariu încă neclar și semnale contradictorii Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că Witkoff și Kushner ar urma să zboare spre Ucraina duminică, după o vizită la Moscova. Totuși, Reuters notează că planurile de călătorie s-au modificat în ultimele zile, iar etapa de la Kiev nu era „pe deplin sigură”, potrivit uneia dintre sursele agenției. În paralel, situația de securitate rămâne volatilă: o dronă rusă a lovit vineri sediul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) din Kiev, una dintre cele mai importante ținte atacate de la începutul războiului. De ce contează: negocieri în impas și scepticism în servicii Miza anunțului este ridicată, dar credibilitatea unei ieșiri rapide din conflict rămâne limitată de contextul ultimelor luni. Digi24 arată, citând Reuters, că eforturile administrației Trump de a găsi o soluție s-au soldat „în mare parte, cu un eșec”, iar negocierile au intrat în impas. La finalul lunii august, directorul CIA, John Ratcliffe, a mers la Moscova pentru a-i îndemna pe omologii ruși să ia în calcul un compromis, potrivit Reuters și altor surse media. În același timp, majoritatea oficialilor serviciilor de informații occidentale se îndoiesc că Vladimir Putin ar fi interesat de un acord pe termen scurt, iar serviciile ucrainene consideră probabilă o intensificare a conflictului în viitorul apropiat. Witkoff, descris ca principal negociator al SUA pe dosarul războiului, a fost de mai multe ori la Moscova, dar nu a vizitat încă Ucraina, mai notează materialul. [...]
Ucraina mizează pe o candidatură comună cu Polonia la Mondial pentru a susține reconstrucția și a atrage investiții , însă discuțiile sunt deocamdată la nivel de idee, fără negocieri oficiale, potrivit Digi24 . Ministrul sportului de la Kiev, Matvii Bidnîi , a declarat pentru Politico că Ucraina ar vrea să găzduiască, împreună cu Polonia, „următoarea ediție disponibilă” a Cupei Mondiale FIFA, indicând că fereastra realistă ar fi „undeva în anii 2040”. În calendarul deja stabilit, Spania, Portugalia și Marocul vor organiza turneul în 2030, iar Arabia Saudită în 2034. Miza economică: vizibilitate și capital într-un context de reconstrucție Bidnîi a invocat precedentul Euro 2012, organizat în comun de Ucraina și Polonia, și a susținut că repetarea unui astfel de proiect „ar putea, de asemenea, să atragă atenția investitorilor”. În același timp, contextul este incomparabil mai dificil: nevoile de reconstrucție și redresare ale Ucrainei sunt estimate la aproape 588 de miliarde de dolari în următorul deceniu, potrivit unei evaluări realizate de guvernul ucrainean, Grupul Băncii Mondiale, Comisia Europeană și Organizația Națiunilor Unite. Obstacolul operațional: infrastructură afectată și condiții de securitate Articolul indică drept exemplu Donbas Arena din Donețk, stadion care a găzduit meciuri la Euro 2012, dar care a fost ulterior afectat de conflict, iar clubul local, Șahtior Donețk, a fost nevoit să părăsească orașul și joacă acum în vestul Ucrainei. Pe fondul războiului, Bidnîi a spus că un demers oficial ar trebui să pornească de la comunitatea sportivă sau de la federațiile de fotbal. Totuși, după publicarea materialului Politico, ministerul sportului din Ucraina a precizat că nu există în prezent negocieri oficiale, consultări sau pregătiri practice cu Polonia și că orice planificare concretă depinde de obținerea păcii și a unei siguranțe stabile. Ce ar urma, dacă ideea trece de faza de intenție Potrivit informațiilor prezentate, o eventuală candidatură ar depinde de mai mulți factori, între care: condițiile de securitate pe termen lung pentru desfășurarea meciurilor în Ucraina; dezvoltarea infrastructurii; procesul formal de licitație al FIFA. În paralel, relația polono-ucraineană rămâne sensibilă politic, iar un sondaj citat în articol arată că 46% dintre polonezi privesc relațiile cu Ucraina în mod negativ, cel mai ridicat nivel înregistrat până acum. [...]
