Știri
Știri din categoria Diverse
MApN spune că a economisit aproape 8 milioane de lei prin reducerea costurilor de deplasare externă, după ce cheltuielile totale pe această linie au scăzut cu aproximativ 25% în prima parte a lui 2026 față de aceeași perioadă din 2025, potrivit Digi24. Mesajul vine de la ministrul Apărării, Radu Miruță, și pune accent pe o schimbare de practică în cheltuirea banului public, fără reducerea misiunilor.
Ministrul a afirmat că, în ultimele șase luni, la Ministerul Apărării Naționale „este analizată cu atenție fiecare cheltuială”, iar economiile ar proveni dintr-un control mai strict al costurilor asociate deplasărilor externe.
Radu Miruță susține că reducerea cheltuielilor nu a venit din tăierea activității externe, ci din optimizarea costurilor:
În termeni bugetari, reducerea cu aproximativ 25% a cheltuielilor pentru deplasări externe și economisirea „aproape 8 milioane de lei” indică un potențial de eficientizare pe o zonă de costuri recurente, fără a schimba obiectivele operaționale invocate (misiuni și reprezentare).
În postarea citată de Digi24, Miruță a rezumat abordarea astfel:
„Nu am tăiat misiuni, nu am redus reprezentarea României în NATO, sau în relaţia cu partenerii noştri. Am schimbat însă modul în care cheltuim.”
Ministrul a mai spus că banii economisiți „pot merge acolo unde Armata are cu adevărat nevoie”, fără a detalia în material destinațiile concrete ale sumelor.
Recomandate
Traian Băsescu pune sub semnul întrebării competența ministrului interimar al Apărării, Radu Miruță, pe fondul discuțiilor despre securitatea Neptun Deep , într-o intervenție la Digi 24 relatată de Libertatea . Miza depășește schimbul de replici: fostul președinte leagă direct comunicarea publică a ministrului de modul în care România își gestionează responsabilitățile de apărare în zona economică exclusivă din Marea Neagră. Critica: „Apărarea este o chestiune complicată” Băsescu susține că ministrul Apărării ar trebui să fie mai rezervat când se pronunță pe teme pe care „nu le știe”, argumentând că domeniul apărării presupune complexitate și „extrem de multă diplomație”, inclusiv relații între șefii armatelor din state aliate și din afara NATO. În acest context, fostul președinte îl atacă direct pe Radu Miruță, afirmând că „nu pricepe mare lucru, dar vrea să ne dea impresia că le știe pe toate”, declarație făcută la Digi 24. Neptun Deep și limita Articolului 5: responsabilitatea revine României În discuțiile despre protejarea platformei Neptun Deep, Băsescu afirmă că Articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord nu poate fi invocat pentru zona economică exclusivă, deoarece aceasta nu este teritoriu suveran. „Suveranitatea se termină la limita apelor teritoriale.” Din această premisă, el concluzionează că România trebuie să-și asigure resurse militare care să permită protejarea intereselor în zona economică exclusivă, iar „România este primul responsabil” pentru securitatea platformei Neptun Deep și a altor platforme de prospecțiune din zonă. Incidentul cu drona: comanda ar fi fost preluată de Armata Română, nu de NATO Referitor la incidentul recent în care Armata Română a distrus o dronă marină în apropierea platformei Neptun Deep, Băsescu spune că acțiunea a fost coordonată de România, nu de NATO, tocmai din rațiuni legate de responsabilitatea națională în astfel de situații. Totodată, el cere prudență în comunicare și contestă unele afirmații vehiculate public despre incident, susținând că „cert este că drona era o dronă în derivă” și că nu ar fi fost „dirijată către platformă”, ci ar fi ajuns necontrolat în apropiere. [...]
România a activat canalele NATO după incidentul cu drona de la Neptun Deep , într-un demers cu miză de securitate pentru infrastructura energetică din Marea Neagră, potrivit Digi24 . Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, spune că aliații au fost informați despre incidentele legate de drone și că România, împreună cu partenerii, va continua măsurile de protecție „în aer, pe apă și pe teritoriul nostru”. Incidentul a avut loc în Zona Economică Exclusivă a României, în apropierea platformei Neptun Alpha, parte a proiectului Neptun Deep. Conform relatării, două avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române au fost mobilizate de urgență după detectarea unei drone maritime. „Locaţia se află în zona economică exclusivă a României, la aproximativ 80 de mile marine la est de oraşul Constanţa. Un avion F-16 al Forţelor Aeriene Române a atacat ţinta cu tunul de bord, lovind-o cu succes. Drona, care transporta explozivi, a fost ulterior distrusă complet de o echipă EOD a Pazei de Coastă a României.” MAE arată că, prin canalul de consultare de urgență cu Ucraina, s-a stabilit că nu a fost vorba despre „o navă fără pilot ucraineană”. În același mesaj, ministerul reiterează importanța protejării infrastructurii maritime în Marea Neagră și leagă riscurile de „războiul ilegal de agresiune” al Rusiei împotriva Ucrainei, despre care afirmă că afectează securitatea regională și încalcă obligații din dreptul internațional și convenții privind Marea Neagră. Ce s-a întâmplat operațional, potrivit autorităților Din informațiile prezentate: două avioane F-16 au fost trimise către zona în care a fost detectată drona maritimă; un F-16 a lovit ținta cu tunul de bord; distrugerea completă a fost realizată ulterior de o echipă EOD (specialiști în neutralizarea munițiilor explozive) a Pazei de Coastă; Ministerul Apărării a indicat că drona era „în derivă”. Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a transmis că a primit „confirmarea oficială” că drona nu este de proveniență ucraineană. Digi24 notează și o nuanță importantă: Miruță a eliminat inițial dintr-o postare informația că drona era încărcată cu explozibil, apoi a revenit cu un „update” în care a afirmat că a fost o singură dronă și că aceasta avea explozibil. De ce contează: protecția infrastructurii și extinderea cooperării în Marea Neagră Din perspectiva MAE, incidentul întărește argumentul pentru măsuri suplimentare de securitate în regiune. Oana Țoiu afirmă că, pe fondul „riscurilor crescânde”, România și partenerii aliați din regiune și-au extins cooperarea în Marea Neagră, inclusiv pentru operațiuni de deminare și pentru protecția infrastructurii maritime. În plan politic, președintele Nicușor Dan a felicitat Armata Română și piloții celor două avioane F-16 pentru intervenție și a condamnat intensificarea unor astfel de incidente, atribuite Federației Ruse. Separat, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vorbit despre o „campanie de amenințări din ce în ce mai intensă”, care ar urmări să divizeze Uniunea, conform aceleiași surse. [...]
Donald Trump a obținut o suspendare temporară a opririi lucrărilor , după ce șeful Curții Supreme a SUA, John Roberts, a ridicat provizoriu blocajul care plana asupra construcției unei săli de bal la Casa Albă, potrivit Bild . Decizia permite continuarea, cel puțin pentru moment, a proiectului estimat la 400 milioane de dolari (aprox. 1,8 miliarde lei), în timp ce disputa privind necesitatea aprobării Congresului ajunge pe masa Curții Supreme. Instanțe inferioare stabiliseră anterior că un proiect de asemenea amploare ar necesita acordul Congresului, argumentând că președintele nu poate decide unilateral o remodelare atât de profundă. Administrația Trump susține contrariul: că președintele are autoritatea de a modifica după propria apreciere Casa Albă și alte clădiri federale. Lucrări avansate și finanțare din donații private Potrivit guvernului, aproximativ 65% din proiect ar fi deja finalizat. Pentru sala de bal, cu o suprafață de circa 8.400 de metri pătrați, ar fi fost demolată inclusiv aripa de est a Casei Albe. În documente depuse la dosar, se arată că aproximativ 200 milioane de dolari (aprox. 900 milioane lei) din donații private au fost deja cheltuiți sau promiși. Trump anunțase inițial că proiectul va fi finanțat de donatori privați, „parțial” și din banii săi, notează publicația. Miza: limitele puterii prezidențiale asupra Casei Albe Administrația a invocat, în cadrul litigiului, argumentul „securității naționale”, susținând prin Departamentul de Justiție că sala de bal trebuie finalizată urgent. Conservatori ai patrimoniului contestă însă temeiul legal al lucrărilor: organizația National Trust for Historic Preservation îl acuză pe Trump că nu are bază juridică pentru remodelare și că încearcă să „depășească” instanțele prin accelerarea șantierului. Cazul se află acum la Curtea Supremă, iar decizia finală ar putea stabili cât de departe poate merge un președinte în modificarea Casei Albe fără aprobarea Congresului. [...]
China mizează pe controlul mineralelor critice ca scut economic în fața amenințărilor lansate de Donald Trump privind sancționarea țărilor care fac afaceri cu Iranul, potrivit unei analize publicate de Digi24 . Beijingul consideră că are pârghii de răspuns care pot lovi direct companii americane, inclusiv din industria de apărare, într-un moment în care stocurile SUA ar fi fost erodate de război. China este prezentată drept cel mai mare partener comercial al Iranului și, de decenii, a ocolit sancțiunile occidentale pe petrolul iranian, cumpărând până la 90% din exporturile Teheranului. În paralel, a furnizat Iranului tehnologie și materii prime pentru dezvoltarea unui arsenal de rachete și drone, notează The New York Times , citat de Digi24. Pârghia Beijingului: mineralele esențiale Unul dintre motivele centrale pentru care presiunea americană „s-ar putea întoarce” împotriva Washingtonului este capacitatea Chinei de a întrerupe aprovizionarea cu minerale esențiale pentru companiile americane. Analiza amintește că Beijingul a folosit deja această pârghie anul trecut, când ar fi forțat o pauză într-un război comercial dur prin oprirea exporturilor de astfel de minerale, iar această rezistență „s-a menținut în mare măsură”. În acest context, amenințarea lui Trump de a impune „consecințe economice enorme” țărilor care fac afaceri cu Teheranul ridică semne de întrebare asupra durabilității armistițiului comercial, cu aproape o lună înainte de vizita de stat a lui Xi Jinping la Washington, prima din 2015 încoace. Ce a transmis Washingtonul și cum a răspuns Beijingul Donald Trump a promis, într-o postare pe rețelele sociale, o „Ziua Z economică” pentru Iran și sancționarea statelor care oferă „sprijin vital” Teheranului. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a sugerat că ar fi în interesul Chinei să coopereze și a anunțat o conferință de presă luni, pentru detalii despre cum ar urma să fie exercitată presiunea. De partea cealaltă, Lin Jian, purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Chinei, a declarat că Beijingul se opune sancțiunilor unilaterale și că presiunea nu va rezolva criza din Iran. Analiza mai notează că Beijingul ar putea fi încurajat și de faptul că SUA își retrag din Pacific resurse militare pentru a susține operațiunile din Orientul Mijlociu, fiind menționată mutarea portavionului „George Washington”. Unde ar putea lovi SUA: petrolul iranian către „teapots” Nu este clar, potrivit materialului, cum ar putea administrația Trump să determine China să-și reducă relațiile comerciale cu Iranul. O opțiune discutată este perturbarea fluxului de petrol iranian către China, care ar trece adesea prin rafinării chineze mici și independente („teapots”). Aceste rafinării sunt descrise ca fiind mai puțin expuse sancțiunilor americane, deoarece sunt, de regulă, deconectate de la sistemul financiar global. SUA ar putea încerca: interceptări mai agresive ale navelor care transportă petrol iranian către aceste rafinării; supraveghere sporită a băncilor care ar ajuta Iranul să „spele” yuanii primiți ca plată. În paralel, China și-ar fi constituit rezerve de petrol pentru câteva luni și și-ar fi intensificat achizițiile din Rusia, pentru a compensa eventuale reduceri ale fluxurilor prin Strâmtoarea Ormuz . Limitarea accesului la petrol iranian mai ieftin ar putea împinge Beijingul spre alte surse, cu un posibil efect de creștere a prețurilor globale la petrol, mai arată analiza. „Statele Unite nu sunt un tigru de hârtie. Pot mușca și pot provoca sângerări.” Totuși, același expert citat avertizează că o escaladare ar putea produce costuri și pentru SUA, ceea ce „nu servește intereselor niciuneia dintre cele două țări”. [...]
Deschiderea a încă două tronsoane din A3 până la final de an ar urma să mute o parte importantă din trafic de pe DN1 , una dintre cele mai aglomerate și periculoase șosele din țară, potrivit Digi24 . Miza este una operațională: reducerea blocajelor și a timpilor de deplasare pe coridorul Cluj–Oradea, prin preluarea fluxurilor de pe drumul național. În 2026, primii kilometri de autostradă au fost deja inaugurați pe A3, pe 11 august, între Zimbor și Poarta Sălajului. Dacă „lucrurile merg ca la carte”, până la finalul anului ar urma să se deschidă încă două secțiuni: Chiribiș–Suplacu de Barcău (județul Bihor) și Nădășelu–Zimbor (județele Cluj și Sălaj). Conform materialului, aceste tronsoane sunt așteptate să preia „mare parte” din traficul de pe DN1. Stadiul lucrărilor și ce se întâmplă pe șantiere Pe tronsoanele din Bihor se lucrează „neîntrerupt”, iar una dintre lucrările-cheie este viaductul peste lacul de acumulare Suplacu de Barcău, descris drept cea mai spectaculoasă lucrare de pe acest drum de mare viteză. Un reprezentant al constructorului indică un stadiu fizic de 85% și menționează lucrări de așternere a mixturii asfaltice (stratul de asfalt). Separat, există un segment de 30 km între Chiribiș și Biharia, unde lucrările sunt la 71% execuție și, potrivit constructorului, „puțin înainte de grafic”. Acest tronson ar putea fi gata la începutul anului viitor, chiar cu câteva luni înainte de termen, conform informațiilor prezentate. Conectivitatea pe coridorul Borș–Cluj și „veriga” lipsă CNAIR indică faptul că, odată realizate proiectele, s-ar putea circula „preponderent” pe Autostrada Transilvania de la Borș (frontiera cu Ungaria) până la Cluj. Declarația este condiționată de finalizarea lucrărilor. Singurul tronson lipsă menționat este Nușfalău–Poarta Sălajului, de aproximativ 40 km, care include tunelul Meseș — descris ca cel mai lung tunel rutier de autostradă din România, de aproape 3 km. Termenul de predare pentru acest segment este 2031. România are în prezent peste 1.400 km de șosele de mare viteză, potrivit aceleiași surse. [...]
Survolul american al strâmtorii Taiwan reafirmă libertatea de navigație într-un punct-cheie pentru comerțul global , într-un moment în care tensiunile dintre SUA și China rămân ridicate. Potrivit Digi24 , avioane ale marinei americane au survolat vineri strâmtoarea Taiwan ului, iar Flota a 7-a a transmis că operațiunea „demonstrează” angajamentul SUA pentru o regiune indo-pacifică „liberă și deschisă”. Flota a 7-a a precizat că zborurile au avut loc în spațiul aerian internațional și că operațiunile au fost desfășurate „în conformitate cu dreptul internațional”, cu obiectivul declarat de a apăra „drepturile și libertățile de navigație ale tuturor națiunilor”. Armata chineză a urmărit și a supravegheat avioanele în timpul survolului, potrivit cotidianului oficial chinez de limbă engleză The Global Times, care citează o sursă militară afirmând că „situația (era) sub control”, notează News.ro. De ce contează pentru economie și lanțuri de aprovizionare Strâmtoarea Taiwan este un coridor maritim și aerian sensibil, iar episoadele de acest tip sunt urmărite atent de companii și piețe din cauza riscului de escaladare într-o zonă relevantă pentru fluxurile comerciale din Asia. În același timp, astfel de misiuni au loc lunar, iar Beijingul le contestă în mod constant. Context diplomatic: întâlnire anunțată Xi–Trump Operațiunea are loc în contextul în care președintele chinez Xi Jinping urmează să se deplaseze luna viitoare în Statele Unite pentru o întâlnire cu președintele american Donald Trump, potrivit informațiilor citate de Digi24 din Reuters. [...]
