Știri
Știri din categoria Diverse
MApN spune că a economisit aproape 8 milioane de lei prin reducerea costurilor de deplasare externă, după ce cheltuielile totale pe această linie au scăzut cu aproximativ 25% în prima parte a lui 2026 față de aceeași perioadă din 2025, potrivit Digi24. Mesajul vine de la ministrul Apărării, Radu Miruță, și pune accent pe o schimbare de practică în cheltuirea banului public, fără reducerea misiunilor.
Ministrul a afirmat că, în ultimele șase luni, la Ministerul Apărării Naționale „este analizată cu atenție fiecare cheltuială”, iar economiile ar proveni dintr-un control mai strict al costurilor asociate deplasărilor externe.
Radu Miruță susține că reducerea cheltuielilor nu a venit din tăierea activității externe, ci din optimizarea costurilor:
În termeni bugetari, reducerea cu aproximativ 25% a cheltuielilor pentru deplasări externe și economisirea „aproape 8 milioane de lei” indică un potențial de eficientizare pe o zonă de costuri recurente, fără a schimba obiectivele operaționale invocate (misiuni și reprezentare).
În postarea citată de Digi24, Miruță a rezumat abordarea astfel:
„Nu am tăiat misiuni, nu am redus reprezentarea României în NATO, sau în relaţia cu partenerii noştri. Am schimbat însă modul în care cheltuim.”
Ministrul a mai spus că banii economisiți „pot merge acolo unde Armata are cu adevărat nevoie”, fără a detalia în material destinațiile concrete ale sumelor.
Recomandate
NATO pregătește la Ankara un nou angajament de apărare colectivă, cu implicații directe pentru bugetele de securitate ale statelor membre , în condițiile în care declarația summitului reafirmă Articolul 5 și reconfirmă ținte ridicate de cheltuieli militare, potrivit Libertatea , care citează un text analizat de Reuters. Summitul este programat pe 7 și 8 iulie, la Ankara , iar textul declarației a fost aprobat vineri de ambasadori înainte de reuniune. Documentul susține explicit principiul apărării colective: „Un atac împotriva unuia dintre noi este un atac împotriva tuturor”. Presiune pe cheltuielile de apărare și pe planificarea bugetară Dincolo de mesajul politic, declarația menține direcția de creștere a cheltuielilor de securitate, după angajamentul luat anul trecut la Haga: cele 32 de țări membre NATO s-au angajat să aloce până în 2035 cel puțin 5% din PIB pentru cheltuieli de securitate. Pentru guverne, asta înseamnă presiune pe bugete și, implicit, pe prioritizarea investițiilor publice în următorul deceniu. Textul mai arată că membrii europeni din NATO și Canada își asumă „o responsabilitate mai mare” pentru apărarea Alianței, în colaborare cu Statele Unite, pe fondul semnalelor că Pentagonul a luat deja măsuri pentru a-și reduce angajamentele în Europa. Ucraina: angajamente financiare pentru 2026 și 2027 Statele membre NATO urmează să se angajeze la 70 de miliarde de euro (aprox. 350 de miliarde de lei) sub formă de asistență militară pentru Ucraina în 2026 și la „niveluri cel puțin echivalente” în 2027, conform declarației, care mai are nevoie de aprobarea finală a liderilor de stat. În același document, Rusia este descrisă ca „o amenințare pe termen lung” la adresa „securității și stabilității euro-atlantice”. Semnal politic către piețe: SUA rămâne, deocamdată, în linia Articolului 5 În context, textul sugerează o temperare a pozițiilor lui Donald Trump, care a criticat frecvent aliații pentru nivelul cheltuielilor de apărare și a pus anterior sub semnul întrebării angajamentul SUA față de pactul de apărare reciprocă, inclusiv prin amenințări privind ieșirea din NATO. Declarația summitului include și o poziție privind Iranul: aliații „reiterează” că „Iranul nu trebuie să dețină niciodată o armă nucleară” și cer respectarea libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz. Potrivit Comandantului Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), generalul american Alexus G. Grynkewich, aliații europeni au acoperit în mare măsură golurile lăsate de Statele Unite în planurile de apărare ale Alianței, mai notează materialul. [...]
Un raport IISS indică vulnerabilități în apărarea antiaeriană europeană , după ce Rusia ar fi desfășurat timp de 18 luni o campanie de supraveghere cu drone deasupra a peste 12 state NATO, fără să fie oprită, potrivit Știrile Pro TV . Analiza aparține Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS) din Londra și a examinat 144 de incidente în 13 țări, între august 2024 și februarie 2026. Autorii notează că este puțin probabil ca fiecare incident să fi avut originea la Moscova, însă susțin că se conturează un tipar. Deocamdată, guvernele occidentale nu au confirmat public concluziile. Ce urmărea, potrivit raportului, activitatea cu drone Conform raportului citat, misiunile de recunoaștere ar fi avut și rolul de a testa nivelul de pregătire și capacitatea de reacție a statelor NATO. În același timp, ar fi scos la iveală vulnerabilități ale sistemelor europene de apărare antiaeriană, descrise ca fiind încă orientate în mare parte către amenințări convenționale. IISS leagă intensificarea utilizării dronelor de către Rusia de perioada de după invazia pe scară largă în Ucraina, începută în urmă cu mai bine de patru ani, pe fondul limitării rețelelor tradiționale de spionaj după expulzarea unui număr mare de diplomați ruși din Europa. Unde au fost cele mai multe incidente și ce ținte au vizat Germania ar fi fost cea mai afectată țară, cu 58 de incidente, inclusiv șase deasupra bazei Forțelor Aeriene ale SUA din Ramstein și la bazele forțelor armate germane din Manching și Neuburg an der Donau. Belgia ar fi fost pe locul al doilea, cu 25 de incidente, inclusiv în apropierea bazei aeriene Kleine Brogel, unde „se crede” că sunt depozitate arme nucleare americane. Distribuția incidentelor, conform datelor din analiză: puțin sub jumătate au avut loc deasupra unor instalații militare; puțin sub 20% au fost deasupra unor aeroporturi civile, multe fiind nevoite să își suspende temporar activitatea; 25% au vizat infrastructură critică (porturi, instalații energetice și situri industriale). Materialul este atribuit de Știrile Pro TV agenției Agerpres . [...]
Liderii NATO vor reconfirma Articolul 5 la Ankara , iar asta reduce riscul de incertitudine strategică pentru Europa , într-un moment în care Donald Trump a pus public sub semnul întrebării utilitatea alianței și „reciprocitatea” relației transatlantice, potrivit Știrile Pro TV . Textul declarației summitului NATO de la Ankara (7–8 iulie), aprobat vineri de ambasadorii celor 32 de state membre și analizat de Reuters, include formularea „angajament de neclintit” față de apărarea colectivă în temeiul Articolului 5. Pentru statele de pe flancul estic, inclusiv România, menținerea acestei garanții este un element-cheie de predictibilitate în plan de securitate, cu efecte directe asupra planificării militare și a deciziilor de investiții în apărare. „Noi... ne-am reunit la Ankara pentru a ne reafirma angajamentul de neclintit faţă de apărarea noastră colectivă în temeiul articolului 5 din Tratatul de la Washington şi faţă de legătura transatlantică. Un atac asupra unuia dintre noi este un atac asupra tuturor.” Sprijin financiar pentru Ucraina și mesajul despre Rusia În același document, aliații ar urma să se angajeze la 70 de miliarde de euro (aprox. 350 miliarde lei) asistență militară pentru Ucraina în 2026 și la „niveluri cel puțin echivalente” în 2027, însă declarația mai are nevoie de aprobarea finală a liderilor la summit. Textul descrie Rusia drept „o amenințare pe termen lung” la adresa securității și stabilității euro-atlantice și notează că aliații europeni și Canada își respectă angajamentul asumat la summitul de anul trecut de la Haga privind creșterea cheltuielilor pentru apărare. De ce contează: semnal de continuitate după criticile lui Trump Trump a criticat frecvent NATO și statele membre, acuzându-le că nu cheltuiesc suficient pentru apărare și că se bazează pe SUA pentru protejarea Europei. Potrivit materialului, după tensiunile cu liderii europeni pe tema războiului americano-israelian împotriva Iranului, președintele american a pus la îndoială angajamentul SUA față de pactul de apărare reciprocă și a spus că ia în considerare ieșirea din alianță. Aprobarea textului de către ambasadorii tuturor statelor membre, inclusiv SUA, sugerează însă că Washingtonul este dispus să renunțe la această linie, cel puțin temporar, iar declarația include și o prevedere privind Iranul: aliații reiterează că Iranul „nu trebuie să dețină niciodată o armă nucleară” și cer respectarea libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz. Context: presiune pentru creșterea bugetelor de apărare Sub presiunea președintelui american, cele 32 de state NATO s-au angajat anul trecut, la Haga, să aloce până în 2035 cel puțin 5% din PIB pentru cheltuieli de securitate. Trump insistă și ca Europa să-și asume un rol de lider în apărare, iar SUA au luat deja măsuri pentru a-și reduce angajamentele în Europa, mai notează sursa. Ce urmează: declarația aprobată la nivel de ambasadori trebuie validată de lideri la summitul din 7–8 iulie, iar formulările finale vor indica dacă „angajamentul de neclintit” pentru Articolul 5 rămâne neschimbat și în versiunea politică asumată la vârf. [...]
La 1.000 de zile de la atacul Hamas, guvernul Netanyahu blochează în continuare o anchetă de stat , pe fondul unei presiuni publice tot mai vizibile și al protestelor legate de responsabilitățile pentru eșecul de securitate din 7 octombrie 2023, potrivit Știrile Pro TV . Comemorările au avut loc în mai multe puncte din Israel, iar în Tel Aviv mii de oameni s-au strâns în „Piața ostaticilor” (esplanada Muzeului de Arte Frumoase), redenumită oficial „Piața memoriei”, cu drapele și pancarte împotriva premierului Benjamin Netanyahu . Evenimentele au început la ora 06:29, ora la care Hamas a lansat atacul din 7 octombrie 2023 . Atacul a provocat 1.221 de morți, majoritatea civili, potrivit unui bilanț al AFP citat de publicație, și a declanșat războiul din Fâșia Gaza. Tot atunci, Hamas a răpit 251 de persoane, duse în Gaza. Miza politică: stabilirea responsabilităților, amânată În Israel, comisiile de anchetă de stat sunt o practică uzuală după eșecuri majore, însă guvernul Netanyahu se opune „cu fermitate” înființării uneia, deși, potrivit materialului, o largă majoritate a populației cere o astfel de investigație pentru a stabili responsabilitățile privind incapacitatea autorităților de a anticipa și împiedica „cel mai ucigător atac din istoria țării”. Nemulțumirea este alimentată și de acuzații din media israeliene, care îl critică pe Netanyahu că „rescrie istoria”. În acest context, articolul menționează că premierul a spus în repetate rânduri că a adus acasă „toți ostaticii noștri”, fără să precizeze că 42 au murit în captivitate în Gaza. Proteste și rețineri la Tel Aviv O parte dintre manifestanți au blocat un tronson al autostrăzii Ayalon, principala arteră care traversează Tel Aviv. Opt persoane au fost reținute, potrivit poliției, conform relatării. Printre organizatorii mobilizărilor se află „Comitetul octombrie”, o organizație creată de familiile victimelor și ale ostaticilor din 7 octombrie. Principala comemorare a avut loc în parcul Hayarkon, cu participarea familiilor și a unor figuri proeminente ale mișcării de protest. Contextul militar: armistițiu „fragil” și bilanțul din Gaza Materialul notează că, din octombrie 2025, este în vigoare un armistițiu „fragil” în Fâșia Gaza. Războiul s-a soldat cu peste 73.000 de morți, potrivit Ministerului Sănătății din teritoriu, aflat sub autoritatea Hamas, iar datele sunt considerate fiabile de ONU. În paralel, președintele Isaac Herzog a descris această zi drept o reamintire a capacității Israelului de a se ridica din criză, iar șeful statului major, gen. lt. Eyal Zamir, a vorbit despre „responsabilitatea” și „povara” momentului, subliniind că armata „își amintește, învață și se pregătește” pentru continuarea luptei și pentru provocările viitoare. Gadi Eizenkot, fost șef al armatei și prezentat drept principal opozant și candidat la succesiunea lui Netanyahu, a scris pe X: „1.000 de zile. Vom fi la înălțime”, în condițiile în care alegeri legislative „ar urma” să aibă loc în octombrie, potrivit articolului. [...]
Fraudele din trasabilitatea animalelor riscă să blocheze exporturile , după ce zeci de oi declarate „ucise” într-un focar din Tulcea au fost găsite în viață la o exploatație din Cluj, potrivit Știrile Pro TV . ANSVSA vorbește despre un „sabotaj” la siguranța alimentară și anunță sancțiuni maxime, inclusiv sesizare penală. Cazul vizează 75 de ovine care, în baza de date electronică SNIIA (Sistemul Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor), apăreau ca fiind oficial sacrificate într-un focar din județul Tulcea, dar au fost identificate fizic într-o fermă din județul Cluj. În contextul Pestei Micilor Rumegătoare , instituția avertizează că astfel de practici pot afecta direct eforturile de eradicare a bolii și, implicit, exporturile la nivel național. Ce măsuri anunță ANSVSA Autoritatea spune că a dispus de urgență o anchetă extinsă și că va extinde controalele bazate pe trasabilitatea electronică la nivel național, pentru a elimina suspiciunile de fraudă. Printre măsurile menționate de ANSVSA se află: retragerea dreptului de operare în sistem; sesizarea penală; continuarea și extinderea verificărilor în sistem; izolarea și sechestrarea animalelor identificate, pentru testare și expertizare. Președintele ANSVSA, Alexandru Nicolae Bociu, a descris situația drept o tentativă de fraudă care ar include înregistrarea electronică a uciderii animalelor, încasarea de despăgubiri și păstrarea lor în viață, cu mutarea în altă zonă a țării. „Să înregistrezi electronic uciderea unor animale, să primești despăgubiri pentru ele, dar să le ții fizic în viață și să le muți în alt capăt al țării este o tentativă clară de fraudă care sabotează siguranța alimentară și eforturile statului român de a eradica o boală ce împiedică exporturile la nivel național.” De ce contează: risc sanitar și risc economic ANSVSA susține că falsificarea datelor din sistemul de trasabilitate și menținerea în circulație a unor animale care figurează ca eliminate din focare de boală reprezintă o încălcare gravă a legii și pune în pericol statutul de sănătate al animalelor la nivel național, precum și combaterea epizootiilor (boli transmisibile la animale, cu impact asupra efectivelor și comerțului). În ancheta extinsă, o echipă de control verifică traseul mișcărilor acestor animale, precum și implicarea operatorilor economici și a medicilor veterinari împuterniciți care au introdus datele în sistem. Publicația notează că instituția anunță „toleranță zero” și controale extinse în toată țara. [...]
Franța ia în calcul o interdicție „pe generații” la vânzarea de țigări , o măsură care ar schimba structural piața tutunului și ar muta accentul politicilor publice spre prevenție, într-un moment în care sistemul de asigurări de sănătate se confruntă cu deficite în creștere, potrivit Stirile Pro TV . Propunerea vizează interzicerea vânzării de țigări către persoanele născute după 2009, cu obiectivul declarat de a crea o „generație fără tutun”. Ideea apare în raportul anual privind „cheltuielile și veniturile” publicat de sistemul francez de asigurări de sănătate ( Assurance Maladie ), document folosit pentru fundamentarea dezbaterilor bugetare din această toamnă. Stirile Pro TV notează că informația este relatată de Le Figaro . De ce contează: prevenția, legată direct de sustenabilitatea bugetară În raport, conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate din Franța argumentează că, în pofida avertismentelor de pe pachetele de țigări și a majorărilor de preț, Franța rămâne în urma altor state europene la reducerea consumului de tutun. Directorul general Thomas Fatôme a invocat exemplul Marii Britanii, care a adoptat recent o măsură similară, și a spus că nu există motive ca Franța să nu urmeze aceeași direcție. Pe fundal, instituția indică presiunea financiară asupra sistemului: deficitul asigurărilor de sănătate este estimat la 13,8 miliarde de euro (aprox. 69 miliarde lei) în 2026, urmând să crească la 15 miliarde de euro (aprox. 75 miliarde lei) în 2027 și la 17 miliarde de euro (aprox. 85 miliarde lei) în 2029, conform celor mai recente prognoze citate în material. Pachet mai larg de măsuri și economii estimate Raportul nu se oprește la tutun. Printre propuneri se află și obligativitatea afișării Nutri-Score (un sistem de etichetare care evaluează calitatea nutrițională) pe produsele alimentare ambalate, plus introducerea unor informații despre gradul de procesare al alimentelor. Per ansamblu, autoritățile estimează că măsurile propuse ar putea genera economii de aproximativ 3,9 miliarde de euro pe an (aprox. 19,5 miliarde lei), considerate necesare pentru menținerea sustenabilității sistemului de sănătate până în 2030. Ce urmează: din informațiile disponibile în articol, propunerile sunt prezentate ca bază pentru dezbaterile bugetare din această toamnă, fără a fi indicat un calendar legislativ sau o decizie finală privind interdicția la vânzarea țigărilor pentru cei născuți după 2009. [...]
