Știri
Știri din categoria Diverse
Eugen Tomac cere un vot rapid pentru învestirea Guvernului Luca Niculescu, pe fondul crizei politice, argumentând că ieșirea României „cu bine” din blocaj a devenit o miză care depășește calculele de partid, potrivit Digi24.
Tomac, consilier onorific al președintelui și europarlamentar, afirmă că „un vot pentru viitorul guvern este mai mult decât un angajament politic, a devenit o obligație patriotică”, într-un mesaj publicat pe Facebook și preluat de News.ro. El susține că cetățenii așteaptă „asumare, nu calcule” din partea clasei politice.
Contextul este o nouă încercare de formare a unui executiv după căderea Guvernului Bolojan, în luna mai. Tomac a fost prima propunere de premier a președintelui Nicușor Dan, dar nu a ajuns la votul Parlamentului, după ce nu a reușit să strângă o majoritate pentru un cabinet de tehnocrați.
Marți, președintele a semnat decretul de desemnare a lui Luca Niculescu pentru funcția de prim-ministru. Premierul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru:
Mesajul lui Tomac pune presiune publică pe partidele parlamentare să deblocheze rapid procedura, într-un moment în care formarea unei majorități rămâne condiția decisivă pentru instalarea noului executiv.
Recomandate
Luca Niculescu are la dispoziție 10 zile ca să strângă 233 de voturi pentru învestire , într-un Parlament în care președintele Nicușor Dan a ajuns la această variantă după trei încercări eșuate de a forma un guvern, potrivit Stirile Pro TV . Miza imediată este deblocarea instalării unui executiv, într-un moment în care negocierile politice devin, pentru un diplomat, testul decisiv al carierei. Niculescu este prezentat ca o opțiune din afara politicii de partid: fost jurnalist și ambasador al României la Paris, fără apartenență la un partid și fără roluri clasice de putere în legislativ sau guvern. În același timp, el a fost implicat în ultimii ani în dosarul de aderare la OCDE , pe care l-a negociat din poziții administrative și diplomatice. Profilul care îl diferențiază de un premier „clasic” Luca Niculescu s-a născut la 25 aprilie 1971, în București, a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării (Universitatea din București) și are un master în Jurnalism European la Strasbourg. Conform articolului, nu este căsătorit și nu are copii. Traseul profesional descris de publicație include: începutul carierei în 1992 și o perioadă lungă în presă (redactor-șef la RFI România, emisiuni la TVR, Digi24 și Money Channel); activitate de corespondent pentru instituții media din Franța (France Info, France Inter, Libération) și colaborare de cinci ani cu Dilema Veche; trecerea în diplomație în 2016, ca ambasador al României în Franța, cu reprezentare și în Monaco și Andorra. De la negocieri externe la aritmetică parlamentară După șase ani la Paris, Niculescu s-a implicat și în relația cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, iar după revenirea în țară a devenit, în 2022, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și coordonator național al procesului de aderare la OCDE. Știrile Pro TV notează că rolul a fost unul „mai degrabă tehnic”, dar care a presupus lucru cu „aproape toate instituțiile importante ale statului” și negocierea reformelor cerute României. Acum, provocarea este una strict politică: să își alcătuiască echipa, să scrie programul de guvernare și să obțină sprijinul necesar pentru învestire — pragul menționat în articol fiind de 233 de voturi. [...]
Blocajul politic începe să aibă costuri economice vizibile , pe fondul discuțiilor tot mai apăsate despre alegeri anticipate și al avertismentelor că incertitudinea amână investițiile, potrivit Digi24 , care citează o analiză Politico despre criza prelungită de la București. România nu mai are un guvern pe deplin funcțional de când coaliția s-a destrămat în luna mai, iar Parlamentul a respins mai multe nominalizări pentru funcția de prim-ministru propuse de președintele Nicușor Dan. În prezent, partidele evaluează dacă îl susțin pe diplomatul Luca Niculescu , cel mai recent candidat la funcția de premier, care trebuie să obțină votul de încredere în Parlament în următoarele nouă zile pentru a fi confirmat. Investiții amânate și presiune pe curs, în așteptarea unei soluții politice În materialul citat, europarlamentarul Siegfried Mureșan avertizează că țara „plătește deja un preț economic”, prin amânarea deciziilor de investiții. El spune că prelungirea impasului și amânarea anticipatelor ar putea aduce „consecințe economice negative” și că incertitudinea politică se poate transforma „cu ușurință” în incertitudine economică. În același context, se menționează că leul s-a depreciat față de euro în lunile de după izbucnirea crizei, un semnal de sensibilitate a pieței la instabilitatea politică. Anticipatele, tot mai des invocate; Simion le leagă de „stabilitate” și de riscul unei suspendări George Simion, liderul AUR, susține într-un interviu pentru Politico că nu se poate forma „niciun guvern stabil” fără alegeri și îl acuză pe președinte că ar întreține un „blocaj” din teama de a pierde puterea. Simion afirmă că, dacă Niculescu eșuează și șeful statului refuză din nou anticipatele, demersul de suspendare ar putea câștiga tracțiune. „Nimeni nu vrea o nouă Grecie”, a spus Simion, susținând că AUR ar da dovadă de „responsabilitate fiscală” dacă ar ajunge la guvernare și că România își va respecta angajamentele față de partenerii internaționali. Pe de altă parte, Nicușor Dan este prezentat ca opunându-se anticipatelor, argumentând că o campanie electorală ar întârzia reformele bugetare și finanțarea sistemului de sănătate. Totodată, președintele a refuzat să ia în calcul includerea AUR la guvernare, considerând linia politică a partidului o amenințare la orientarea pro-occidentală și pro-europeană a României. Ce urmează: votul pentru Niculescu și riscul prelungirii impasului Miza imediată este votul de încredere pentru Luca Niculescu în termenul indicat în material. Dacă nu trece, presiunea pentru alegeri anticipate ar putea crește, pe fondul unei crize care, potrivit Politico, durează de cinci luni și care începe să se reflecte în comportamentul investitorilor și în percepția de risc economic. [...]
USR condiționează votul pentru noul Executiv de excluderea PSD , ceea ce complică formarea unei majorități parlamentare stabile și crește riscul unui guvern cu sprijin fragil, cu efect direct asupra capacității de a trece rapid măsuri și legi, potrivit Digi24 . Președintele USR, Dominic Fritz , a declarat la Digi24 că partidul nu va vota un guvern condus de Luca Niculescu dacă în componența lui vor fi miniștri PSD. Mesajul vine în contextul discuțiilor despre conturarea viitorului cabinet și despre formula de susținere în Parlament. Fritz a insistat că USR „nu votează un premier, ci votează un guvern”, iar criteriul decisiv este „cine va lua decizii în acest guvern”. În evaluarea sa, dacă PSD ar influența deciziile „ori pe față, ori în spatele culiselor”, USR nu ar putea susține Executivul. De ce contează: majoritate incertă și risc de blocaj legislativ Liderul USR a spus că, „așa cum arată lucrurile acum”, nu vede „ce majoritate coerentă și asumată” ar putea exista pentru un astfel de guvern, capabilă să „livreze rezultate reale”. În același timp, el a vorbit despre existența unei „majorități reale, neasumate” în Parlament, pe care a descris-o drept PSD–AUR. În această logică, un guvern fără o majoritate politică aliniată riscă să funcționeze limitat, inclusiv prin ordonanțe de urgență care ulterior depind de votul Parlamentului și pot fi modificate prin amendamente, cu posibilitatea ca deciziile Executivului să fie „sabotate” legislativ. Ce spune despre varianta unui cabinet tehnocrat Întrebat despre un cabinet tehnocrat (format din miniștri fără afiliere politică), Fritz a avertizat că eficiența ar fi redusă dacă Parlamentul ar lua „alte decizii” decât guvernul. În acest scenariu, spune el, un astfel de executiv ar putea ajunge doar o țintă publică, fără pârghii politice reale. „Există riscul ca acesta să fie «pus în geam, ca să arunce oamenii cu roșii și ouă în ei».” Context: desemnarea lui Luca Niculescu În același context politic, Digi24 a relatat anterior că Nicușor Dan a anunțat că propunerea sa pentru funcția de prim-ministru este Luca Niculescu, într-un material video: Digi24 . Ce urmează depinde de formula de guvernare care poate strânge o majoritate explicită în Parlament și de componența cabinetului, în special de prezența sau absența PSD, condiție pe care USR o pune acum în mod public pentru vot. [...]
Schimbarea de poziție a PSD privind „liniile roșii” complică negocierile pentru formarea Guvernului , într-un moment în care voturile din Parlament devin decisive pentru instalarea cabinetului condus de premierul desemnat Luca Niculescu , potrivit Digi24 . Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan îl acuză pe liderul PSD, Sorin Grindeanu , că a transmis mesaje contradictorii despre condițiile de negociere ale partidului, la distanță de o zi. Mureșan susține că PSD „nu poate fi luat în serios” dacă își schimbă discursul „de la o zi la alta, ca la grădiniță”, într-un mesaj publicat marți pe Facebook. Ce spune PNL că s-a schimbat în poziția PSD Mureșan indică două declarații consecutive ale lui Sorin Grindeanu: cu o zi înainte, după consultările de la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan, Grindeanu ar fi spus că PSD nu are „linii roșii” în negocierile pentru formarea viitorului Guvern și că este dispus să susțină soluții din care să facă parte; marți, după desemnarea unui nou premier, liderul PSD a vorbit despre existența unei „linii roșii” în negocieri. Care este „linia roșie” invocată de Sorin Grindeanu Într-o conferință de presă de marți, întrebat dacă vor fi miniștri PSD în Guvernul Luca Niculescu, Sorin Grindeanu a spus că vrea să vadă „că există dorință din partea lui Luca Niculescu să schimbe direcția țării, de administrare”. În lipsa acestei dorințe, PSD „nu va vota”, a precizat el, numind această condiție „linia roșie”. Tot în declarațiile citate, Grindeanu a criticat „austeritatea” pe care ar fi impus-o Ilie Bolojan și a afirmat că PSD își dorește „schimbarea direcției de administrare a țării”. De ce contează: semnal de impredictibilitate în negocieri În logica negocierilor parlamentare, trecerea de la mesajul „nu avem linii roșii” la formularea unei condiții explicite de vot ridică semne de întrebare privind stabilitatea poziției PSD și predictibilitatea discuțiilor pentru susținerea viitorului Guvern. Din informațiile prezentate, disputa se poartă în jurul criteriilor pe care PSD le pune pentru a vota cabinetul propus de Luca Niculescu. [...]
USR pune pe masă varianta anticipatelor ca ieșire din blocajul guvernamental , în scenariul în care Executivul propus de Luca Niculescu nu obține sprijinul Parlamentului , potrivit Digi24 . Dominic Fritz spune că alegerile anticipate ar trebui tratate ca o soluție politică reală, nu ca o „curiozitate constituțională”. Președintele USR a descris situația drept un „blocaj real” și a susținut că, dacă actuala criză nu poate fi depășită prin formarea unui guvern cu majoritate, decizia ar trebui „redată” alegătorilor. „A doua soluție sunt alegeri anticipate. Nu mai trebuie să tratăm alegerile anticipate ca o curiozitate constituțională, ci sunt o soluție reală, politică, ca să dăm înapoi puterea oamenilor să decidă ei, dacă cei care au creat criza nu reușesc”, a declarat Dominic Fritz. Ce ar însemna anticipatele, în logica USR Fritz a argumentat că organizarea anticipatelor ar putea fi făcută într-un interval relativ scurt, invocând exemplul Spaniei și afirmând că scrutinul ar putea avea loc „chiar și în șase săptămâni” de la o eventuală dizolvare a Parlamentului. În viziunea sa, argumentele „tehnice” sau „tactice” nu ar trebui să blocheze întoarcerea la vot, dacă partidele nu reușesc să construiască o soluție de guvernare. Miza politică: resetarea majorității Întrebat ce se întâmplă dacă, după anticipate, configurația Parlamentului ar rămâne similară, liderul USR a spus că electoratul ar trebui să poată alege între „direcții politice clare” și și-a exprimat convingerea că există o majoritate care își dorește o Românie „legată de Europa”. O relatare similară apare și în G4Media , care preia declarațiile făcute de Fritz la Digi24. [...]
CCR ar putea tranșa miercuri dacă Guvernul a depășit limitele unui executiv demis , într-un dosar care vizează Ordonanța de urgență legată de Programul SAFE și un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, potrivit Digi24 . Sesizarea a fost trimisă de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu , care cere Curții Constituționale să constate existența conflictului și să stabilească „conduita de urmat” pentru restabilirea ordinii constituționale. Miza este una de reglementare: dacă CCR confirmă conflictul, decizia poate seta limite mai stricte pentru ce poate face un guvern după retragerea încrederii Parlamentului. Ce reproșează Grindeanu Guvernului În sesizare, Grindeanu susține că conflictul ar fi fost generat de două „conduite neconstituționale” ale Guvernului: adoptarea și transmiterea spre publicare a OUG nr. 38/2026 după ce Parlamentul a retras încrederea prin moțiune de cenzură (5 mai 2026), în condițiile în care, invocă el, Guvernul ar fi fost limitat la acte de administrare curentă, fără competență de „legiferare delegată” (emiterea de ordonanțe); reglementarea prin aceeași ordonanță a unor soluții legislative care, potrivit sesizării, erau deja în procedură parlamentară, ceea ce ar fi transformat Guvernul într-o autoritate legiuitoare „concurentă” cu Parlamentul. Argumentele sunt prezentate în sesizare, conform relatării Agerpres preluate de Digi24. Cronologia invocată: 12 articole adăugate în ziua moțiunii Potrivit sesizării, analiza cronologiei ar arăta că, în dimineața zilei de 5 mai 2026 — ziua dezbaterii și votării moțiunii de cenzură — Guvernul ar fi extins „substanțial” proiectul inițial al ordonanței, prin adăugarea a 12 articole noi. În același document este citată și expunerea de motive a legii de aprobare, care ar recunoaște că aceste completări au fost motivate inclusiv de posibilitatea ca, dacă moțiunea ar fi trecut, Executivul să nu mai poată emite ordonanțe de urgență pe perioada interimatului. De ce contează decizia CCR O eventuală hotărâre a Curții poate influența direct raportul de putere dintre Guvern și Parlament în perioade de tranziție politică, în special după o moțiune de cenzură. În funcție de concluziile CCR, pot rezulta repere mai ferme privind: limitele actelor pe care le poate adopta un guvern aflat în această situație; modul în care se evită suprapunerea între inițiativele legislative aflate deja în Parlament și intervențiile prin ordonanțe de urgență. Digi24 notează că CCR „ar putea” lua o decizie miercuri; până la pronunțare, rezultatul și efectele concrete rămân incerte. [...]
