Știri
Știri din categoria Diverse
Reluarea discuțiilor SUA–Iran în Qatar readuce în prim-plan riscul pentru fluxurile de petrol prin Strâmtoarea Ormuz, după patru zile de atacuri reciproce care s-au oprit temporar luni, potrivit Digi24. Qatarul spune că emisarii președintelui Donald Trump au ajuns marți la Doha pentru întâlniri cu mediatorii și oficiali qatarezi, în timp ce Teheranul confirmă trimiterea unei delegații în această săptămână, dar neagă că ar fi acceptat negocieri directe cu partea americană.
Qatarul a anunțat că Steve Witkoff și Jared Kushner se află la Doha „pentru a se întâlni cu mediatorii și cu oficialii qatarezi”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului de externe, Majed Al Ansari. Acesta a precizat că discuțiile vor acoperi „toate problemele regionale”, inclusiv negocierile cu Iranul și situația din Liban, însă a subliniat că delegația americană „nu este aici pentru negocieri directe cu iranienii”.
Pe de altă parte, Iranul a transmis că va trimite în Qatar delegații în această săptămână, dar insistă că nu a acceptat o întâlnire cu Statele Unite „la orice nivel”, pe fondul atacurilor din weekend din Golful Persic, care au complicat negocierile în desfășurare. Potrivit Teheranului, negociatorii tehnici iranieni vor discuta exclusiv cu oficialii qatarezi puncte din acordul-cadru, în special deblocarea activelor iraniene înghețate și ridicarea sancțiunilor privind exporturile de petrol.
Donald Trump a declarat că Republica Islamică ar fi cerut o întâlnire cu partea americană și că aceasta ar putea avea loc marți la Doha, adăugând ulterior că „întâlnirea ar putea fi importantă sau poate nu. Vom vedea”.
Tensiunile recente au crescut în Strâmtoarea Ormuz, rută prin care trecea anterior aproximativ o cincime din petrolul mondial, notează publicația, citând Euronews. După patru zile de schimburi de lovituri, ambele părți par să fi suspendat temporar atacurile luni.
Urgența negocierilor este amplificată și de poziția Iranului, care și-a reafirmat ideea că va controla de acum înainte traficul maritim din zonă, în baza propriei interpretări a acordului-cadru. În acest context, discuțiile de la Doha sunt urmărite nu doar ca un test diplomatic, ci și ca un indicator pentru riscul de perturbare a transportului maritim și, implicit, al pieței petrolului.
Recomandate
China mizează pe controlul mineralelor critice ca scut economic în fața amenințărilor lansate de Donald Trump privind sancționarea țărilor care fac afaceri cu Iranul, potrivit unei analize publicate de Digi24 . Beijingul consideră că are pârghii de răspuns care pot lovi direct companii americane, inclusiv din industria de apărare, într-un moment în care stocurile SUA ar fi fost erodate de război. China este prezentată drept cel mai mare partener comercial al Iranului și, de decenii, a ocolit sancțiunile occidentale pe petrolul iranian, cumpărând până la 90% din exporturile Teheranului. În paralel, a furnizat Iranului tehnologie și materii prime pentru dezvoltarea unui arsenal de rachete și drone, notează The New York Times , citat de Digi24. Pârghia Beijingului: mineralele esențiale Unul dintre motivele centrale pentru care presiunea americană „s-ar putea întoarce” împotriva Washingtonului este capacitatea Chinei de a întrerupe aprovizionarea cu minerale esențiale pentru companiile americane. Analiza amintește că Beijingul a folosit deja această pârghie anul trecut, când ar fi forțat o pauză într-un război comercial dur prin oprirea exporturilor de astfel de minerale, iar această rezistență „s-a menținut în mare măsură”. În acest context, amenințarea lui Trump de a impune „consecințe economice enorme” țărilor care fac afaceri cu Teheranul ridică semne de întrebare asupra durabilității armistițiului comercial, cu aproape o lună înainte de vizita de stat a lui Xi Jinping la Washington, prima din 2015 încoace. Ce a transmis Washingtonul și cum a răspuns Beijingul Donald Trump a promis, într-o postare pe rețelele sociale, o „Ziua Z economică” pentru Iran și sancționarea statelor care oferă „sprijin vital” Teheranului. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a sugerat că ar fi în interesul Chinei să coopereze și a anunțat o conferință de presă luni, pentru detalii despre cum ar urma să fie exercitată presiunea. De partea cealaltă, Lin Jian, purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Chinei, a declarat că Beijingul se opune sancțiunilor unilaterale și că presiunea nu va rezolva criza din Iran. Analiza mai notează că Beijingul ar putea fi încurajat și de faptul că SUA își retrag din Pacific resurse militare pentru a susține operațiunile din Orientul Mijlociu, fiind menționată mutarea portavionului „George Washington”. Unde ar putea lovi SUA: petrolul iranian către „teapots” Nu este clar, potrivit materialului, cum ar putea administrația Trump să determine China să-și reducă relațiile comerciale cu Iranul. O opțiune discutată este perturbarea fluxului de petrol iranian către China, care ar trece adesea prin rafinării chineze mici și independente („teapots”). Aceste rafinării sunt descrise ca fiind mai puțin expuse sancțiunilor americane, deoarece sunt, de regulă, deconectate de la sistemul financiar global. SUA ar putea încerca: interceptări mai agresive ale navelor care transportă petrol iranian către aceste rafinării; supraveghere sporită a băncilor care ar ajuta Iranul să „spele” yuanii primiți ca plată. În paralel, China și-ar fi constituit rezerve de petrol pentru câteva luni și și-ar fi intensificat achizițiile din Rusia, pentru a compensa eventuale reduceri ale fluxurilor prin Strâmtoarea Ormuz . Limitarea accesului la petrol iranian mai ieftin ar putea împinge Beijingul spre alte surse, cu un posibil efect de creștere a prețurilor globale la petrol, mai arată analiza. „Statele Unite nu sunt un tigru de hârtie. Pot mușca și pot provoca sângerări.” Totuși, același expert citat avertizează că o escaladare ar putea produce costuri și pentru SUA, ceea ce „nu servește intereselor niciuneia dintre cele două țări”. [...]
Donald Trump a obținut o suspendare temporară a opririi lucrărilor , după ce șeful Curții Supreme a SUA, John Roberts, a ridicat provizoriu blocajul care plana asupra construcției unei săli de bal la Casa Albă, potrivit Bild . Decizia permite continuarea, cel puțin pentru moment, a proiectului estimat la 400 milioane de dolari (aprox. 1,8 miliarde lei), în timp ce disputa privind necesitatea aprobării Congresului ajunge pe masa Curții Supreme. Instanțe inferioare stabiliseră anterior că un proiect de asemenea amploare ar necesita acordul Congresului, argumentând că președintele nu poate decide unilateral o remodelare atât de profundă. Administrația Trump susține contrariul: că președintele are autoritatea de a modifica după propria apreciere Casa Albă și alte clădiri federale. Lucrări avansate și finanțare din donații private Potrivit guvernului, aproximativ 65% din proiect ar fi deja finalizat. Pentru sala de bal, cu o suprafață de circa 8.400 de metri pătrați, ar fi fost demolată inclusiv aripa de est a Casei Albe. În documente depuse la dosar, se arată că aproximativ 200 milioane de dolari (aprox. 900 milioane lei) din donații private au fost deja cheltuiți sau promiși. Trump anunțase inițial că proiectul va fi finanțat de donatori privați, „parțial” și din banii săi, notează publicația. Miza: limitele puterii prezidențiale asupra Casei Albe Administrația a invocat, în cadrul litigiului, argumentul „securității naționale”, susținând prin Departamentul de Justiție că sala de bal trebuie finalizată urgent. Conservatori ai patrimoniului contestă însă temeiul legal al lucrărilor: organizația National Trust for Historic Preservation îl acuză pe Trump că nu are bază juridică pentru remodelare și că încearcă să „depășească” instanțele prin accelerarea șantierului. Cazul se află acum la Curtea Supremă, iar decizia finală ar putea stabili cât de departe poate merge un președinte în modificarea Casei Albe fără aprobarea Congresului. [...]
CIA se confruntă cu întârzieri de luni la plata pensiilor , după un val „fără precedent” de pensionări și demisii care a blocat procesarea dosarelor, potrivit Digi24 , care citează informații și mesaje interne relatate de The Washington Post . Problema are un impact operațional direct: foști agenți rămân fără venituri luni întregi, iar agenția încearcă să-și suplimenteze rapid capacitatea administrativă. Într-o notă adresată foștilor angajați, CIA recunoaște blocajul și cere răbdare, precizând că secția de pensii procesează „un număr fără precedent” de dosare și lucrează „non-stop” pentru a accelera soluționarea. Notificarea include și numere de telefon pentru cei care au depășit șase luni de la ultimul salariu. Pe plan practic, întârzierile pot ajunge, potrivit mesajelor transmise recent participanților la seminarul intern „Horizons” (pregătire pentru ieșirea din agenție), la nouă luni sau chiar mai mult până la primul cec integral de pensie. O fostă funcționară citată în material spune că un coleg pensionat în martie a primit abia acum primul cec, și acela parțial, ridicând problema plății cheltuielilor curente, precum ipoteca sau studiile copiilor. De ce s-a ajuns aici: plecări masive și capacitate administrativă redusă Ritmul pensionărilor și al demisiilor din CIA ar depăși orice nivel din „memoria recentă”, însă cifrele exacte sunt clasificate. Fenomenul este pus, în parte, pe seama eforturilor președintelui Donald Trump de reducere a aparatului federal, inclusiv prin demisii amânate oferite angajaților anul trecut. În ansamblul guvernului federal, anul trecut au fost raportate peste 330.000 de plecări, majoritatea voluntare, ceea ce a generat întârzieri și în alte instituții. În cazul CIA, presiunea este amplificată de specificul activității și de faptul că angajații nu își pot susține public nemulțumirile, potrivit foștilor oficiali citați. Măsuri la CIA și „gâtul de sticlă” de la instituția federală care plătește pensiile CIA spune că a suplimentat personalul din departamentul care se ocupă de pensii, inclusiv cu oameni cu experiență, și afirmă că vrea să grăbească plata beneficiilor. Totuși, materialul notează și un efect paradoxal: printre cei care au plecat se numără și angajați care procesau dosarele de pensionare, ceea ce a agravat blocajul. Problema nu se oprește la nivelul agenției. După procesarea inițială în CIA, dosarele ajung la Office of Personnel Management (OPM), instituția federală care administrează pensiile. OPM a pierdut o treime din angajați, de la puțin peste 3.000 în 2024 la 1.980 în 2026, iar timpul mediu de procesare a crescut de la 79 de zile (octombrie 2025) la 109 zile (iulie 2026), conform datelor oficiale citate. În mod normal, pensionarii ar trebui să primească plăți provizorii de circa 60–80% din pensia finală, urmând ca diferența să fie achitată ulterior, însă foști oficiali CIA descriu situații în care oamenii au rămas fără venituri și au apelat la economii sau împrumuturi. Efecte colaterale: risc de securitate și presiune politică Foști oficiali avertizează că întârzierile pot crea vulnerabilități de contrainformații, în condițiile în care pensionarii dețin informații sensibile și pot deveni ținte pentru servicii străine. Senatorul Mark Warner, liderul democrat din Comisia pentru Informații a Senatului , critică situația și cere administrației să o rezolve, argumentând că statul ar trebui „cel puțin” să asigure plata beneficiilor la timp pentru angajații care „protejează țara” fără recunoaștere publică. [...]
Scumpirea motorinei peste 10,4 lei/litru pune sub semnul întrebării eficiența reducerii temporare a accizei , iar fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan cere intervenția autorităților de control în piață, potrivit Stirile Pro TV . Ivan susține că reducerea accizei cu 20% ar fi trebuit să ieftinească motorina cu 70 de bani pe litru, însă prețurile la pompă „au sărit din nou” peste intervalul 10,20–10,40 lei/litru. Într-o postare pe Facebook, el afirmă că „mai bine de jumătate” din ajutorul acordat de stat ar fi fost „înghițit” de majorările companiilor petroliere, în condițiile în care, spune el, barilul de petrol a scăzut la 80 de dolari (aprox. 368 lei). „Este inadmisibil! Reducerea accizei cu 20% trebuia să ieftinească motorina cu 70 de bani pe litru, însă preţurile la pompă au sărit din nou peste 10,20 - 10,40 lei.” Potrivit aceleiași surse, Ivan cere premierului demis și ministrului interimar al Energiei să trimită „de urgență” în controale Consiliul Concurenței , ANPC și ANAF, invocând riscul de speculă și necesitatea ca efectul reducerii accizei să se vadă în prețul final, nu în profiturile din piața petrolieră. El mai afirmă că, fără reducerea accizei, românii ar fi plătit „peste 11 lei” pe litru. Reacția Guvernului: impactul asupra inflației, dar control limitat Premierul interimar Ilie Bolojan declară, despre majorarea prețurilor la motorină, că „nu avem cum să controlăm lucruri care nu pot fi controlate de noi”, adăugând că scumpirea combustibililor are efect asupra inflației. Cum funcționează reducerea temporară a accizei Ministerul Finanțelor a redus temporar cu 20% acciza la motorina standard în perioada 16–31 august 2026, după creșterea cotațiilor internaționale și a prețurilor la pompă. Reducerea este de aproximativ 68 de bani pe litru, iar măsura se bazează pe mecanismul introdus prin Legea nr. 162/2026, care permite ajustări temporare în funcție de evoluția pieței, cu analiză la fiecare două săptămâni. Pentru intervalul 16–31 august, Ministerul Finanțelor arată că: cotațiile Platts pentru motorină au crescut cu 34,13%; prețul mediu la pompă al motorinei standard a urcat cu 23,01%. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că mecanismul a fost construit pentru intervenții „rapid și țintit”, iar reducerea accizei urmărește limitarea presiunii asupra populației și companiilor, inclusiv transportatorilor și firmelor de logistică, unde motorina se reflectă în costurile bunurilor și serviciilor. Ministerul Finanțelor spune că va monitoriza în continuare piața, cu reevaluarea accizei la fiecare două săptămâni. [...]
Guvernul apără legea salarizării unitare ca instrument de disciplină bugetară și predictibilitate , în pofida cererii confederațiilor sindicale de a retrage proiectul și de a-l relua „de la zero” după instalarea unui executiv cu puteri depline, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , a spus în direct la Digi24 că reacția sindicatelor nu respectă principiile dialogului social, acuzând că acestea au refuzat să participe la discuții și au organizat, „pentru prima oară”, un „protest preventiv”, înainte ca proiectul să fie prezentat în forma finală. În explicația ministrului, miza proiectului este tocmai reducerea negocierilor „discreționare” pe sectoare, printr-un cadru unitar care limitează posibilitatea obținerii unor avantaje separate pentru diverse categorii din administrația publică. Pîslaru a afirmat că, odată adoptată o lege pe principii unitare, salariile ar urma să crească prin „valoarea de referință”, dar „vor rămâne acolo unde sunt” o perioadă, ceea ce ar diminua spațiul de negociere al sindicatelor. De ce contează: semnal de plafonare și reguli mai previzibile în sectorul public Pîslaru a susținut că o parte din nemulțumirea sindicatelor vine din faptul că ar „avea de pierdut” prin limitarea negocierilor sectoriale, un instrument important în relația cu membrii lor. În același timp, ministrul a insistat că proiectul nu este construit ca o lege „despre creșteri salariale”, ci ca una de „echilibrare”, de corectare a inechităților și de creare a unui „climat predictibil” în salarizarea publică. El a mai spus că există sectoare din administrație care nu sunt mulțumite de forma proiectului, dar care ar fi înțeles „limitele bugetare” și faptul că majorările avute în vedere sunt „maximul pe care ni-l permitem”, menționând că acestea vizează „două treimi” din administrație. Răspuns la cererea de retragere: „Să așteptăm alt Guvern e o greșeală” Întrebat despre solicitarea confederațiilor sindicale ca Guvernul să abandoneze proiectul și să reia procesul după un alt executiv, Pîslaru a respins ideea, pe care a numit-o „o mare greșeală”. Ministrul a făcut însă distincție între confederațiile care au cerut retragerea și organizațiile sindicale care au participat la discuții, afirmând că unele propuneri primite „se regăsesc în acest moment în proiect”. [...]
Rusia intră într-o „a doua fază” a crizei de carburanți, cu raționalizări și standarde coborâte , pe fondul intensificării atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor, în timp ce Kremlinul încearcă să transmită că piața este „sub control”, potrivit Digi24 . Președintele rus Vladimir Putin a declarat, într-un interviu acordat televiziunii publice ruse, că problemele apărute pe piața combustibililor „sunt în curs de soluționare”, după o discuție cu premierul Mihail Mișustin . El a spus că premierul „monitorizează situația”, iar autoritățile au creat „o comisie specială”, conform agenției EFE, citată de Agerpres. În același timp, Putin a admis că există efecte pentru populație. „Da, evident că există unele inconveniente pentru oameni, dar guvernul, desigur, trebuie să țină situația sub control.” Măsuri de criză: raționalizare și benzină Euro-2 Guvernul de la Moscova a recunoscut săptămâna aceasta că Rusia se confruntă cu ceea ce a numit „a doua fază” a crizei de aprovizionare cu combustibili, pe fondul intensificării atacurilor ucrainene asupra infrastructurii de rafinare. Conform unor relatări de miercuri, cel puțin două lanțuri de benzinării au reintrodus raționalizarea vânzărilor de combustibili la Moscova. În același context, ministrul rus al energiei, Serghei Țiviliov, a recunoscut că s-au format din nou cozi la benzinării. Pe lângă raționalizare, autoritățile ruse au autorizat vânzarea de benzină Euro-2, un standard de calitate inferior celui obișnuit, ca măsură de atenuare a crizei de aprovizionare. Legătura cu atacurile ucrainene asupra rafinăriilor Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat pe 25 iunie o campanie de atacuri cu drone în profunzimea Rusiei, care vizează în special centre logistice și rafinării. Putin a recunoscut miercuri că aceste lovituri provoacă pagube, dar a susținut că nu sunt grave și că nu au consecințe majore asupra economiei ruse. În plan practic, însă, măsurile de raționalizare și relaxarea standardelor de calitate indică presiuni operaționale în lanțul de aprovizionare cu carburanți. [...]
