Știri
Știri din categoria Diverse
Reluarea discuțiilor SUA–Iran în Qatar readuce în prim-plan riscul pentru fluxurile de petrol prin Strâmtoarea Ormuz, după patru zile de atacuri reciproce care s-au oprit temporar luni, potrivit Digi24. Qatarul spune că emisarii președintelui Donald Trump au ajuns marți la Doha pentru întâlniri cu mediatorii și oficiali qatarezi, în timp ce Teheranul confirmă trimiterea unei delegații în această săptămână, dar neagă că ar fi acceptat negocieri directe cu partea americană.
Qatarul a anunțat că Steve Witkoff și Jared Kushner se află la Doha „pentru a se întâlni cu mediatorii și cu oficialii qatarezi”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului de externe, Majed Al Ansari. Acesta a precizat că discuțiile vor acoperi „toate problemele regionale”, inclusiv negocierile cu Iranul și situația din Liban, însă a subliniat că delegația americană „nu este aici pentru negocieri directe cu iranienii”.
Pe de altă parte, Iranul a transmis că va trimite în Qatar delegații în această săptămână, dar insistă că nu a acceptat o întâlnire cu Statele Unite „la orice nivel”, pe fondul atacurilor din weekend din Golful Persic, care au complicat negocierile în desfășurare. Potrivit Teheranului, negociatorii tehnici iranieni vor discuta exclusiv cu oficialii qatarezi puncte din acordul-cadru, în special deblocarea activelor iraniene înghețate și ridicarea sancțiunilor privind exporturile de petrol.
Donald Trump a declarat că Republica Islamică ar fi cerut o întâlnire cu partea americană și că aceasta ar putea avea loc marți la Doha, adăugând ulterior că „întâlnirea ar putea fi importantă sau poate nu. Vom vedea”.
Tensiunile recente au crescut în Strâmtoarea Ormuz, rută prin care trecea anterior aproximativ o cincime din petrolul mondial, notează publicația, citând Euronews. După patru zile de schimburi de lovituri, ambele părți par să fi suspendat temporar atacurile luni.
Urgența negocierilor este amplificată și de poziția Iranului, care și-a reafirmat ideea că va controla de acum înainte traficul maritim din zonă, în baza propriei interpretări a acordului-cadru. În acest context, discuțiile de la Doha sunt urmărite nu doar ca un test diplomatic, ci și ca un indicator pentru riscul de perturbare a transportului maritim și, implicit, al pieței petrolului.
Recomandate
Donald Trump încearcă să reducă riscul unei escaladări militare care ar putea împinge în sus prețul petrolului înainte de alegerile din 3 noiembrie , afirmând că SUA nu vor ataca Iranul până după scrutin, potrivit Digi24 , care citează Reuters . Președintele SUA a scris pe Truth Social că Washingtonul poartă „discuții productive” cu Teheranul și a susținut că blocada americană asupra porturilor iraniene rămâne în vigoare, în timp ce petrolul continuă să circule prin Strâmtoarea Ormuz . „Nu vom ataca Iranul în niciun moment înainte de alegerile de la jumătatea mandatului care vor avea loc în Statele Unite pe 3 noiembrie.” De ce contează: petrolul și costul războiului apasă pe campania electorală Miza imediată este una economică și electorală. Digi24 notează că SUA și Israelul au lansat atacuri asupra Iranului în februarie, iar războiul – „cu un cost lunar de 3 miliarde de dolari” – a devenit o temă-cheie în campania americană. În același timp, Trump a spus în repetate rânduri că se așteaptă ca prețurile petrolului să scadă „brusc” după alegeri, însă, până atunci, prețurile ridicate la benzină și conflictul cu Iranul afectează candidații republicani și le pun în pericol majoritatea în Congres, potrivit informațiilor din articol. Ce urmează: negocieri, Ormuz și o ofertă respinsă În ultimele săptămâni, Iranul și SUA au făcut schimb de propuneri care ar urmări să pună capăt războiului și să redeschidă Strâmtoarea Ormuz, rută esențială pentru transportul energetic la nivel global. Trump a respins însă ultima ofertă venită de la Teheran, mai arată Digi24. [...]
Cu două zile înainte de anunțul de la Oslo, Donald Trump își reia public presiunea pentru Nobelul pentru Pace , mizând pe o temă cu potențial de capital politic intern și extern, potrivit Libertatea . Președintele american a spus că ar fi „o mare rușine” pentru comitet dacă nu i-ar acorda premiul, în condițiile în care laureatul pentru 2026 urmează să fie anunțat vineri, la Oslo. Trump a declarat miercuri că nu știe care va fi decizia comitetului, dar a susținut că acesta are „reputația de a nu-l acorda unor persoane ca mine”, fiind citat de AFP. „Cred că ar fi o mare ruşine pentru ei.” Argumentele invocate de Trump Președintele american a enumerat motivele pentru care consideră că ar trebui să primească distincția: a afirmat că a „pus capăt la opt războaie”, reluând o declarație făcută și anul trecut; a susținut că a împiedicat „distrugerea totală a lumii”, argumentând că „Iranul nu va avea niciodată arma nucleară”, în contextul războiului lansat împreună cu Israel. Contextul din 2025 și nominalizările pentru 2026 În material se arată că Premiul Nobel pentru Pace 2025 a fost acordat liderei opoziției din Venezuela, Corina Maria Machado, care a ales să-i transmită medalia lui Trump după o vizită la Casa Albă. Trump a spus că s-a simțit „foarte onorat” să o primească „indirect”, însă ulterior a declarat despre Machado că nu este capabilă să conducă Venezuela și a criticat deciziile acesteia după capturarea lui Nicolas Maduro. Pentru ediția 2026, candidatura lui Trump ar fi fost propusă de premierul israelian Benjamin Netanyahu , alături de care a atacat Iranul, precum și de Guvernul Pakistanului. Totuși, experți consultați de AFP consideră șansele lui Trump „minime”, deși „umbra sa” ar urma să planeze asupra anunțului de la Oslo. [...]
Washingtonul semnalează o posibilă relaxare a condițiilor privind îmbogățirea uraniului , cerând Iranului nu oprirea totală, ci o reducere „semnificativă” a capacității, într-o mișcare care poate redesena parametrii negocierilor și ai regimului de sancțiuni, potrivit Digi24 . Vicepreședintele SUA, JD Vance , a formulat condiția în contextul unui acord care „să pună capăt războiului”, iar Digi24 notează că informația este relatată de Al Jazeera. Schimbarea de nuanță este relevantă pentru că Washingtonul a insistat anterior ca Teheranul să renunțe complet la îmbogățire, iar acum discuția pare să se mute către „cât” ar putea fi acceptat. În paralel, alți oficiali americani păstrează o linie dură: secretarul de stat Marco Rubio a reiterat că Iranul nu poate avea armă nucleară, iar președintele Donald Trump a avertizat că războiul se va încheia fie „pe calea pașnică, fie pe calea mai puțin pașnică”. Ce cere concret Washingtonul și de ce contează pragul de 60% Vance a declarat pentru Reuters că Iranul trebuie să își demonstreze angajamentul de a nu dezvolta arme nucleare prin modificarea programului de îmbogățire a uraniului. În acest context, vicepreședintele american a pus accent pe nivelul de 60%: „Dacă nu vreți o armă nucleară, atunci de ce aveți nevoie de combustibil îmbogățit la 60 la sută.” Tot el a susținut că nivelurile ridicate de îmbogățire sunt una dintre problemele de bază ale negocierilor și a reluat ideea că producerea de combustibil „puternic îmbogățit” contrazice mesajul de neproliferare. Digi24 explică și miza tehnică: îmbogățirea permite folosirea uraniului ca combustibil pentru reactoare, dar la niveluri mult mai ridicate materialul poate fi utilizat și pentru arme nucleare. Agenția Internațională pentru Energie Atomică a raportat că Iranul a îmbogățit uraniu până la 60%, în timp ce pragul considerat în general necesar pentru o armă nucleară este de aproximativ 90%. În evaluarea din mai 2025, agenția nu a identificat indicii credibile privind existența unui program nuclear militar structurat, potrivit articolului. Negocierile, blocate între sancțiuni și război La Teheran, președintele Masoud Pezeshkian a declarat că negocierile cu Washingtonul sunt „inutile”, acuzând SUA că folosesc diplomația în timp ce urmăresc înlăturarea conducerii iraniene. El a susținut că Iranul a fost atacat de trei ori după participarea la negocieri și a invocat „asasinate, sancțiuni, presiuni și amenințări”, citat de agenția oficială iraniană IRNA. În același timp, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a transmis un mesaj mai nuanțat, afirmând, într-o declarație din 4 octombrie adresată ambasadorilor străini la Teheran, că doar negocierile „bazate pe justiție și echitate” pot pune capăt conflictului, ceea ce sugerează că ușa discuțiilor nu este complet închisă. Presiunea economică și Strâmtoarea Ormuz rămân în ecuație Rubio, aflat la Atena, a acuzat Iranul că a ratat oportunități de acord și a susținut că Teheranul ar fi „pierdut complet controlul” asupra Strâmtorii Ormuz, iar economia țării s-ar afla într-o „prăbușire totală și completă”, în condițiile sancțiunilor severe. Pe fond, analiza citată de Digi24 indică faptul că presiunea asupra Teheranului rămâne centrală în strategia SUA, chiar dacă formularea lui Vance ridică întrebări despre nivelul de îmbogățire pe care Washingtonul ar putea fi dispus să îl accepte. În paralel, securitatea transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz rămâne o sursă majoră de incertitudine: exporturile de petrol din Golf și-au revenit semnificativ, dar atacurile asupra navelor continuă. Digi24 menționează un incident în care 12 membri ai echipajului unui petrolier sub pavilion panamez au fost răniți după ce nava a fost lovită de un proiectil necunoscut, potrivit Ministerului Afacerilor Externe al Indiei. Totodată, fluxurile de petrol din statele Golfului (fără Iran) au ajuns în septembrie la peste 81% din nivelurile de dinaintea războiului, conform companiei de informații maritime Kpler. În acest cadru, flexibilizarea sugerată de Vance ar putea fi citită ca o încercare de a debloca negocierile fără a renunța la instrumentele de presiune, însă rămâne neclar ce plafon de îmbogățire ar accepta efectiv Washingtonul și ce concesii ar cere Teheranul în schimb, în special pe zona de sancțiuni, active înghețate și blocadă navală. [...]
Administrația SUA schimbă oficial terminologia pentru AI, cu efect direct în documente și comunicare , după ce președintele Donald Trump a cerut înlocuirea expresiei „inteligență artificială” cu „super inteligență”, potrivit Digi24 . Trump a mers mai departe și a spus că cei care continuă să folosească vechiul termen vor fi considerați „inamici”. Într-o postare pe Truth Social, președintele american a transmis că „Casa Albă consideră INAMIC pe oricine folosește termenul Inteligență Artificială în loc de noua și mai precisa expresie, larg acceptată, de Super Inteligență”. Decizia de a renunța la „inteligență artificială” în favoarea „superinteligență” a fost luată la finalul lunii septembrie, când Trump a cerut ca administrația SUA să adopte noua formulare. Motivul invocat de liderul de la Casa Albă este că termenul „artificial” ar face tehnologia să pară „falsă”. Ce se schimbă în practică în administrația americană Digi24 notează că Departamentul de Stat le-a cerut deja diplomaților să folosească noua terminologie în documente, declarații și materiale de presă. Mesajul intern citat indică o aplicare imediată și standardizată: toate referirile la „Artificial Intelligence” trebuie înlocuite cu „Super Intelligence”; abrevierea „SI” urmează să fie utilizată „în toate declarațiile, pozițiile și materialele de presă de acum înainte”. În acest moment, informațiile disponibile din sursă vizează în mod explicit aparatul guvernamental (în special Departamentul de Stat) și comunicarea oficială; nu sunt menționate măsuri similare impuse companiilor private sau altor instituții din afara administrației. [...]
SUA și Rusia iau în calcul reluarea gazelor rusești spre Europa, dar sancțiunile și veto-ul Berlinului fac scenariul improbabil pe termen mediu , potrivit Digi24 , care citează surse Reuters. Discuțiile ar include ideea atragerii unui investitor american în proiectul Nord Stream , conductele care alimentau Germania înainte de invazia Rusiei în Ucraina. Potrivit Reuters, la discuții ar fi participat Jared Kushner, trimisul special al SUA și ginerele președintelui Donald Trump, și Kirill Dmitriev, reprezentant special al președintelui rus Vladimir Putin. Cei doi s-ar fi întâlnit în ultimele săptămâni la Moscova și la New York, iar Nord Stream ar rămâne pe agenda contactelor, deși nu este clar în ce măsură subiectul a fost abordat la fiecare întâlnire. Un oficial al Casei Albe a spus că orice acord ar trebui negociat cu DFC (Corporația Americană pentru Finanțarea Dezvoltării Internaționale) și cu Trezoreria SUA și „trebuie să aducă beneficii contribuabililor și companiilor din Statele Unite”. Același oficial a susținut însă că „nu au avut loc discuții recente privind Nord Stream”. Barierele care blochează repornirea Nord Stream Chiar dacă există contacte exploratorii, reluarea livrărilor este descrisă ca puțin probabilă „cel puțin pe termen mediu”, pe fondul mai multor obstacole menționate în material: Sancțiunile SUA și UE : conductele Nord Stream sunt supuse sancțiunilor, ceea ce face ca reluarea activității să fie în prezent ilegală. Poziția Germaniei : guvernul german nu este de acord cu redeschiderea; o purtătoare de cuvânt a Ministerului Economiei și Energiei a precizat că orice redeschidere ar necesita aprobarea Berlinului, iar Germania „nu dorește acest lucru”. Reticența unor state europene : Polonia și statele baltice resping reluarea legăturilor energetice cu Moscova, iar Varșovia ar urmări discuțiile, rămânând ferm împotrivă, potrivit unei persoane familiarizate cu poziția guvernului. Context politic în SUA : Reuters notează că Trump ar putea renunța la sancțiunile americane sau le-ar putea atenua, dar o schimbare ar putea deveni mai dificilă dacă democrații ar prelua controlul asupra Congresului la alegerile de la jumătatea mandatului. Înainte de februarie 2022, Germania își asigura „mai mult de jumătate” din necesarul de gaze din Rusia. Nord Stream a fost scos din funcțiune după reducerea aprovizionării de către Moscova, iar ulterior conductele au fost grav avariate în urma unor explozii subacvatice, în septembrie 2022. Miza economică și disputa de proprietate Reuters mai arată că discuțiile au loc pe fondul neîncrederii europene față de intențiile Rusiei și al temerilor că eventuale acorduri comerciale ar putea întări poziția Moscovei. În Germania, parlamentarul Michael Kellner avertizează asupra riscului unei înțelegeri care „va costa scump Europa”, susținând că „americanii și rușii își vor împărți profiturile”. În plus, structura de proprietate complică orice tranzacție: compania care controlează conductele este deținută în proporție de 51% de Gazprom , iar restul participațiilor aparțin unor entități germane, franceze și olandeze. O sursă citată de Reuters spune că cei doi acționari germani ar vrea să-și păstreze participațiile pentru a menține influența germană în cazul unei vânzări de către Gazprom. Separat, Reuters relatează că Kushner și Dmitriev ar fi discutat și despre vânzarea unui portofoliu de active Lukoil (de la rafinării la stații de benzină), într-un plan care ar implica DFC și investitori din Qatar și Emiratele Arabe Unite, concomitent cu ridicarea sancțiunilor de către autoritățile americane, potrivit surselor agenției. Lukoil și Gazprom nu au răspuns solicitărilor Reuters pentru comentarii. În ansamblu, materialul indică faptul că dimensiunea economică a relației SUA–Rusia este discutată în paralel cu negocierile legate de războiul din Ucraina, însă pentru gazele rusești către Europa rămân bariere majore: sancțiunile, opoziția guvernului german, pozițiile divergente din UE și problema proprietății infrastructurii. [...]
Audierea premierului ungar Peter Magyar într-un dosar de furt redeschide discuția despre imunitate și presiunea penală asupra vârfului politic în Ungaria, după ce Parlamentul de la Budapesta i-a ridicat protecția, potrivit Digi24 . Parchetul central de investigații (KNYF) l-a audiat miercuri seara pe Peter Magyar în legătură cu un incident din 2024, în care este suspectat că ar fi furat un telefon și l-ar fi aruncat în Dunăre. Premierul a spus, într-o postare pe Facebook, că audierea a avut loc la o oră stabilită în prealabil, că a dat o scurtă declarație și că nu a recunoscut fapta. El a adăugat că va informa publicul despre eventuale evoluții, notează MTI, citată de Agerpres . Ridicarea imunității, pasul care a deblocat ancheta Parlamentul ungar i-a ridicat imunitatea lui Magyar la 28 septembrie, după ce adjunctul procurorului general a inițiat procedura pe fondul suspiciunii de furt, iar partidul de guvernământ a convocat o sesiune extraordinară pentru vot. În aceeași sesiune specială a fost ridicată și imunitatea a doi parlamentari de opoziție, foști miniștri în guvernarea Orbán, acuzați de corupție: Balazs Hanko (fost ministru al culturii) și Miklos Sesztak (fost ministru al dezvoltării). Ce susține parchetul despre incidentul din 2024 Potrivit unui comunicat al parchetului emis în septembrie 2024, Magyar se afla într-un club din Budapesta în primele ore ale zilei de 21 iunie, când ar fi luat telefonul unui bărbat care îl filma, iar ulterior „l-a aruncat intenționat în Dunăre”. Parchetul afirmă că fapta întrunește elementele infracțiunii de furt, deși telefonul a fost între timp recuperat și restituit proprietarului. Magyar a comentat anterior că demersurile de ridicare a imunității ar fi o „încercare patetică” a parchetului, pe care îl descrie drept controlat de Fidesz, de a lega „deturnarea de fonduri publice” de o „tentativă de discreditare politică” lansată împotriva sa în 2024, despre care spune că „a eșuat deja de mai multe ori”. În acest stadiu, informațiile publice din articol indică o anchetă penală în curs și o audiere deja efectuată, fără ca premierul să își fi recunoscut vinovăția și fără detalii despre pașii următori ai procurorilor. [...]
