Știri
Știri din categoria Diverse
Donald Trump a obținut o suspendare temporară a opririi lucrărilor, după ce șeful Curții Supreme a SUA, John Roberts, a ridicat provizoriu blocajul care plana asupra construcției unei săli de bal la Casa Albă, potrivit Bild. Decizia permite continuarea, cel puțin pentru moment, a proiectului estimat la 400 milioane de dolari (aprox. 1,8 miliarde lei), în timp ce disputa privind necesitatea aprobării Congresului ajunge pe masa Curții Supreme.
Instanțe inferioare stabiliseră anterior că un proiect de asemenea amploare ar necesita acordul Congresului, argumentând că președintele nu poate decide unilateral o remodelare atât de profundă. Administrația Trump susține contrariul: că președintele are autoritatea de a modifica după propria apreciere Casa Albă și alte clădiri federale.
Potrivit guvernului, aproximativ 65% din proiect ar fi deja finalizat. Pentru sala de bal, cu o suprafață de circa 8.400 de metri pătrați, ar fi fost demolată inclusiv aripa de est a Casei Albe.
În documente depuse la dosar, se arată că aproximativ 200 milioane de dolari (aprox. 900 milioane lei) din donații private au fost deja cheltuiți sau promiși. Trump anunțase inițial că proiectul va fi finanțat de donatori privați, „parțial” și din banii săi, notează publicația.
Administrația a invocat, în cadrul litigiului, argumentul „securității naționale”, susținând prin Departamentul de Justiție că sala de bal trebuie finalizată urgent. Conservatori ai patrimoniului contestă însă temeiul legal al lucrărilor: organizația National Trust for Historic Preservation îl acuză pe Trump că nu are bază juridică pentru remodelare și că încearcă să „depășească” instanțele prin accelerarea șantierului.
Cazul se află acum la Curtea Supremă, iar decizia finală ar putea stabili cât de departe poate merge un președinte în modificarea Casei Albe fără aprobarea Congresului.
Recomandate
Numirea unei tinere jurnaliste din presa pro-Trump în echipa de comunicare a Casei Albe reaprinde disputa despre accesul presei și controlul mesajului oficial , pe fondul unei controverse legate de postări mai vechi din mediul online, potrivit Digi24 . Beni Rae Harmony, în vârstă de 24 de ani, a fost recrutată ca purtătoare de cuvânt adjunctă a Casei Albe la câteva zile după ce l-a intervievat pe Donald Trump pentru postul conservator Real America’s Voice. Administrația Trump a prezentat-o drept „o voce de încredere pentru mișcarea MAGA”, notează Le Figaro . Controversa: o fotografie din 2021 și reacția Casei Albe Potrivit The Guardian , numirea a stârnit polemici după reapariția unei fotografii publicate în 2021, în care Harmony apare purtând un tricou cu o insultă la adresa lui Joe Biden și ținând o pușcă de asalt, în fața unor decorațiuni de Crăciun. Fotografia este distribuită online, inclusiv într-o postare indicată de Digi24 pe platforma X, aici: Imaginea publicată în 2021 . Digi24 arată că Harmony nu a dorit să răspundă criticilor. În schimb, Anna Kelly, adjuncta purtătorului de cuvânt al Casei Albe, a apărat numirea, spunând: „Va fi o completare excepțională pentru echipa de comunicare a președintelui Trump.” Miza operațională: selecția presei „prietenoase” și marginalizarea altor redacții Dincolo de episodul de imagine, numirea se înscrie într-o politică mai largă a Casei Albe: corespondenții aleși pentru a-l intervieva sau a-l urmări pe președinte provin din instituții media favorabile lui Donald Trump, în timp ce alții sunt lăsați pe margine în anumite deplasări, potrivit Digi24. Publicația menționează că, în astfel de situații, au fost excluși recent corespondenți ai unor redacții precum CNN, Politico sau MS NOW (așa cum apare în textul sursă). În acest context, recrutarea unei foste corespondente de la Real America’s Voice este relevantă pentru modul în care administrația își gestionează relația cu presa și fluxul de informații din jurul președintelui. Parcursul profesional al lui Beni Rae Harmony, pe scurt Înainte de a ajunge la Casa Albă , Harmony a avut un traseu în zona organizațiilor și mediilor conservatoare, conform Digi24: a lucrat pentru Turning Point USA (organizație fondată de Charlie Kirk), între 2021 și 2022; a fost directoare de afaceri publice în campania lui Jarome Bell, candidat republican la Camera Reprezentanților în Virginia (2022); în septembrie 2025, a susținut că a fost suspendată de postul local WICS-ABC20 după difuzarea unui omagiu pentru Charlie Kirk, pe care îl numea „mentorul ei”; ulterior s-a alăturat Real America’s Voice și a devenit corespondentă la Casa Albă, inclusă în grupul de presă care îl însoțea pe Trump în deplasări. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre atribuțiile exacte ale noului rol, rămâne de văzut dacă numirea va produce schimbări vizibile în modul de relaționare al Casei Albe cu presa tradițională și în criteriile de acces la evenimentele prezidențiale. [...]
Kremlinul avertizează că ridicarea interdicției nucleare în Lituania poate amplifica tensiunile regionale , într-un semnal care complică și mai mult calculul de securitate pe flancul estic al NATO și poate alimenta o nouă spirală de măsuri și contramăsuri militare în zona Mării Baltice, potrivit Digi24 . Parlamentul Lituaniei a votat marți, în primul dintre cele două tururi necesare, pentru eliminarea interdicției constituționale privind găzduirea armelor nucleare pe teritoriul țării. Modificarea are nevoie de o majoritate de două treimi în două voturi pentru a intra în vigoare. Mesajul Kremlinului: infrastructura NATO și armele nucleare „nu vor contribui la stabilitate” Întrebat despre această evoluție și despre propunerea lansată în această lună de președintele SUA, Donald Trump, privind construirea unei baze militare americane în Lituania, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a legat explicit apropierea infrastructurii militare americane de granițele Rusiei de riscul de escaladare. „Dacă infrastructura militară a ceea ce este, de fapt, țara lider a NATO (SUA) se apropie de granițele noastre, atunci, desigur, acest lucru nu poate fi perceput altfel decât ca un pas către escaladarea tensiunilor”. Peskov a adăugat că aceeași logică se aplică și în cazul desfășurării de arme nucleare într-un stat vecin, susținând că astfel de evoluții ar reduce „stabilitatea și previzibilitatea” în Europa. Context operațional: prezență militară americană prin rotație din 2019 Lituania, stat membru UE și NATO, se învecinează cu Rusia și Belarus, aliat apropiat al Moscovei. Statele Unite mențin în Lituania, din 2019, un batalion blindat de aproape 1.000 de soldați, în cadrul unor rotații, ceea ce înseamnă că trupele sunt înlocuite la fiecare câteva luni. Interdicțiile pe care reforma constituțională ar urma să le elimine au fost introduse în urmă cu peste trei decenii, după separarea Lituaniei de Uniunea Sovietică. Informațiile sunt relatate de Reuters , preluate de Digi24. [...]
PNL condiționează votul de învestitură de program și echipa de miniștri , iar mesajul transmis este că sprijinul pentru premierul desemnat Luca Niculescu va depinde de măsuri concrete, inclusiv pe zona de deficit bugetar, potrivit Digi24 . Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu (PNL) a spus că liberalii așteaptă ca Niculescu să prezinte programul de guvernare și lista de miniștri înainte ca partidul să decidă dacă votează în Parlament. Ea a insistat că „votul de învestitură nu se dă unui om, ci se dă unui guvern și unui program de guvernare”. Ce cere PNL înainte de un vot Gheorghiu a indicat că PNL va analiza propunerile și va lua o decizie în Biroul Politic, fără „vot în alb” și fără poziționări bazate pe „zvonuri”. În declarațiile citate, ea a punctat două repere: continuarea reformelor; menținerea deficitului „sub control”. Totodată, întrebată dacă PNL ar vota un guvern condus de Luca Niculescu în care să fie și miniștri PSD, vicepremierul interimar a evitat un răspuns direct, reiterând că decizia depinde de program și de echipă. Context: desemnarea și calculele de majoritate Oana Gheorghiu a afirmat că nu a fost surprinsă de desemnarea făcută de președintele Nicușor Dan , susținând că numele lui Luca Niculescu fusese vehiculat alături de alte „patru-cinci” variante, inclusiv un independent. În același timp, ea a subliniat că, pentru a evalua dacă viitorul guvern poate rezolva criza politică, nu e suficientă nominalizarea premierului, ci trebuie văzut și cum se poziționează PSD și celelalte partide, pentru a exista o majoritate de voturi la învestitură. Reacția la discuțiile despre suspendarea președintelui Referitor la inițiativa liderului AUR, George Simion, de a strânge semnături pentru suspendarea președintelui, Gheorghiu a spus că nu vede demersul ca fiind „necesar”, „fundamentat” sau „util” și a apreciat că România „nu are nevoie de încă o criză”. În acest context, vicepremierul interimar a legat urgența formării unui guvern cu puteri depline de situația fiscală, afirmând că deficitul trebuie ținut sub control și că este nevoie de continuarea reformelor și de reducerea deficitului. [...]
Bruxellesul avertizează că atacurile cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră cresc riscul pentru transport și comerț , după ce trei nave au fost lovite în apele teritoriale ale României și Bulgariei, potrivit Digi24 . Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a calificat atacurile drept „inacceptabile” și a transmis că situația „devine din ce în ce mai îngrijorătoare”, subliniind că navele comerciale și „echipajele nevinovate” sunt ținta unor lovituri, iar pe mare s-au înregistrat deja pierderi de vieți omenești. Ce s-a întâmplat în ultimele două zile Conform declarațiilor citate, incidentele s-au succedat rapid: luni și marți, trei nave comerciale au fost lovite de drone în apele teritoriale ale României și Bulgariei; marți, două nave comerciale au fost lovite în zona economică a Bulgariei din Marea Neagră; cu o zi înainte, o navă turcă ce transporta cereale ucrainene ar fi fost lovită și scufundată în largul coastelor României. Von der Leyen a precizat că „circumstanțele exacte” ale incidentelor sunt încă în curs de stabilire. Mesajul Comisiei Europene și implicația pentru flancul estic În mesajul public, șefa Comisiei Europene a insistat că atacurile asupra navelor civile nu pot fi acceptate și a transmis „solidaritatea deplină” cu România și Bulgaria, state membre UE de pe flancul estic. Din perspectiva mediului economic, escaladarea riscurilor de securitate în Marea Neagră lovește direct într-un coridor maritim folosit de transportul comercial, inclusiv pentru mărfuri agricole, ceea ce poate amplifica incertitudinea pentru operatori și asigurători, chiar dacă, în acest moment, publicația nu indică măsuri concrete anunțate la nivel european. [...]
Israel a ridicat nivelul de alertă al armatei înainte de 7 octombrie, semnalând riscul unei noi escaladări militare în Gaza , potrivit Digi24 . Măsura este însoțită de un avertisment public al ministrului israelian al Apărării, Israel Katz , care susține că Hamas ar pregăti atacuri împotriva forțelor israeliene. În comunicatul citat, Katz afirmă că, dacă militari israelieni vor fi răniți sau uciși, „Hamas și populația din Gaza” vor plăti un „preț greu”, „într-o măsură disproporționată”. Declarația este legată explicit de informații invocate de biroul ministrului privind „intențiile Hamas” de a desfășura atacuri și „operațiuni teroriste” în ziua aniversării. De ce contează: risc operațional de intensificare a conflictului Trecerea armatei israeliene la „alertă maximă” indică o pregătire pentru incidente în teren și, implicit, o probabilitate mai mare de reacții militare rapide în Gaza. În același timp, avertismentul privind un răspuns „disproporționat” sugerează că orice atac asupra militarilor ar putea declanșa o nouă rundă de lovituri, cu efecte directe asupra situației de securitate și a populației civile. Contextul: bilanțuri și evoluții după 7 octombrie 2023 Atacul Hamas din 7 octombrie 2023 a fost „cea mai sângeroasă zi din istoria Israelului”, cu 1.221 de morți, potrivit unui bilanț AFP bazat pe cifre oficiale israeliene. Tot atunci, 251 de persoane au fost răpite și duse în Gaza, iar 44 dintre ostatici erau deja morți, conform acelorași date. Ca răspuns, ofensiva israeliană a lăsat „cea mai mare parte a Fâșiei Gaza în ruine”, iar Ministerul Sănătății din Gaza (aflat sub autoritatea Hamas) a raportat peste 74.200 de morți. Digi24 notează că ONU consideră aceste cifre „fiabile”. De la declararea încetării focului în octombrie anul trecut, ministerul din Gaza susține că au fost ucise peste 1.440 de persoane, pe fondul continuării operațiunilor și atacurilor. Mesajul politic: „Hamas nu va mai guverna în Gaza” Cu o zi înainte de aniversare, premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat, la o ceremonie oficială, că „Hamas nu va mai guverna în Gaza” și a spus că Israelul va continua să îi vizeze pe cei implicați în atacul din 7 octombrie sau în deținerea ostaticilor. În acest cadru, avertismentul ministrului Apărării și ridicarea nivelului de alertă conturează un scenariu de tensiune ridicată în jurul datei de 7 octombrie, pe fondul temerilor israeliene privind posibile noi atacuri. [...]
UDMR condiționează susținerea Guvernului Niculescu de o majoritate fără „extremiști” , ceea ce poate complica aritmetica parlamentară și negocierile pentru formarea unei coaliții stabile, potrivit Digi24 . Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond , a declarat la Parlament că formațiunea este deschisă să voteze învestirea unui eventual guvern condus de Luca Niculescu , însă „linia roșie” este ca majoritatea să nu depindă de voturile partidelor pe care le numește „extremiști”. În plus, UDMR vrea discuții pe programul de guvernare, inclusiv un capitol dedicat drepturilor minorităților naționale, și susține ideea unui „guvern politic”. Condițiile UDMR pentru votul de învestitură Csoma Botond a indicat trei repere pentru o eventuală susținere: majoritate parlamentară care să nu aibă nevoie de „extremiști” la învestire; negocierea programului de guvernare, cu un capitol despre drepturile minorităților naționale; preferința pentru un guvern politic. „Avem o condiție în privința majorității: Să nu avem nevoie de extremiști la învestire.” De ce contează: coaliția și pragul de 233 de voturi În același context, deputatul UDMR a cerut PNL și PSD „să își flexibilizeze” pozițiile pentru a ajunge la 233 de voturi, pragul necesar pentru învestirea guvernului. Mesajul sugerează că negocierile nu sunt doar despre numele premierului, ci despre o formulă de majoritate care să reziste la vot și să nu depindă de sprijin extern controversat. Reticența față de o guvernare doar cu PSD Csoma Botond a mai spus că pentru UDMR „ar fi dificil” să intre la guvernare numai cu PSD, invocând faptul că UDMR a fost într-o coaliție de trei partide care l-a propus anterior pe Siegfried Mureșan și că, din punct de vedere politic, „nu s-a schimbat nimic”, ceea ce ar face o schimbare de direcție „ciudată”. Totodată, liderul deputaților UDMR a precizat că nu a apucat încă să discute cu liberalii despre susținerea în Parlament a guvernului propus de Luca Niculescu și a indicat că decizia depinde și de planurile premierului desemnat și de componența viitoarei guvernări. „Nu suntem în acea ipostază să vânăm funcții acum.” Ce urmează Din declarațiile citate reiese că UDMR lasă deschisă varianta susținerii la vot, dar își leagă decizia de configurația majorității și de conținutul programului de guvernare. În paralel, formațiunea transmite că o intrare la guvernare alături doar de PSD ar fi greu de justificat politic, ceea ce poate restrânge opțiunile de coaliție în negocierile pentru formarea guvernului. [...]
