Știri
Știri din categoria Diverse
Refuzul Kremlinului de a accepta o pauză a atacurilor pe distanță lungă prelungește presiunea asupra infrastructurii energetice și a aprovizionării cu combustibil din Rusia, într-un moment în care Moscova recunoaște deja penurii regionale, potrivit Stirile Pro TV. Vladimir Putin a respins ceea ce a numit o propunere ucraineană de reducere a ostilităților și a indicat că ofensiva va continua, în paralel cu accelerarea producției de sisteme de apărare aeriană.
Într-un interviu acordat televiziunii ruse de stat, președintele Rusiei a spus că obiectivul militar rămâne cucerirea integrală a celor patru regiuni ucrainene din sudul și estul Ucrainei, anexate în 2022: Donețk, Luhansk, Herson și Zaporijia, pe care Rusia le controlează doar parțial. Materialul citează Reuters pentru aceste informații.
Putin a afirmat că Rusia trebuie să-și sporească rapid capacitatea de apărare aeriană, invocând intensificarea atacurilor cu drone ucrainene, îndreptate „în principal împotriva industriei petroliere ruse”. Totodată, el a susținut că Rusia „face față cu bine” problemelor de aprovizionare cu combustibil.
În același timp, liderul de la Kremlin a recunoscut, mai devreme în aceeași zi, în cadrul unei întâlniri la Kremlin cu miniștri și oficiali, că atacurile au provocat penurii de combustibil în diverse regiuni, deși a insistat că situația este gestionată.
În interviul televizat, Putin a spus că Ucraina ar fi propus o încetare reciprocă a atacurilor pe lungă distanță ca pas către pace, însă Moscova consideră inițiativa o încercare de a reduce presiunea asupra forțelor Kievului de-a lungul liniei frontului, menționată la 1.250 km.
„Este clar de ce se face această propunere, deoarece contraatacurile noastre adânc în teritoriul ucrainean sunt mult mai puternice, au un impact mai mare şi sunt, sincer, mai distructive”, a spus Putin.
„Având în vedere lipsa catastrofală de personal, Forţele Armate Ucrainene cred aparent că aceasta ar putea fi salvarea lor. Dar salvarea regimului de la Kiev nu face parte din planurile noastre”, a continuat liderul de la Kremlin.
Putin a mai afirmat că atacurile ucrainene urmăresc să distragă forțele ruse de la obiectivele principale, pe care le-a descris drept „eliberarea completă a Donbasului și a Novorossiei”, referindu-se la Donbas și la regiunile adiacente Zaporijia și Herson.
Potrivit materialului, Putin a spus că Rusia se așteaptă la reluarea eforturilor diplomatice conduse de SUA și la o nouă vizită la Moscova a emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner, după ce se va încheia „faza fierbinte” a conflictului americano-israelian cu Iranul.
El a părut să fie de acord cu declarațiile secretarului de stat american Marco Rubio, potrivit cărora nu a existat un acord formal în urma discuțiilor din Alaska de anul trecut cu președintele american Donald Trump, deși au fost discutate propuneri.
„Nimeni nu a semnat nimic, dar am discutat despre anumite posibilităţi de a pune capăt conflictului din Ucraina”, a spus Putin.
În plus, Putin a sugerat că președintele belarus Aleksandr Lukașenko ar putea contribui la negocierile de pace. Materialul amintește că Belarus a permis folosirea teritoriului său pentru lansarea invaziei din februarie 2022, iar Lukașenko s-a angajat să nu trimită forțe militare în luptă.
Recomandate
Vladimir Putin a admis public că Rusia se confruntă cu probleme de aprovizionare cu carburanți , pe fondul atacurilor asupra infrastructurii și al unor măsuri discutate de autorități, inclusiv un posibil blocaj la exporturile de motorină, potrivit Bild . Mesajul vine într-un moment sensibil, înaintea alegerilor parlamentare programate în septembrie, pentru care partidul de guvernământ își stabilea liniile la un congres la Moscova. La congresul „Edinaja Rossija” („Rusia Unită”), Putin a spus că autoritățile „văd probleme” și că reacționează, invocând inclusiv „atacuri teroriste” asupra teritoriului și asupra unor obiective de infrastructură. Publicația notează că această recunoaștere urmează unei serii de eșecuri recente, între care incendierea repetată a unor instalații petroliere rusești în urma atacurilor ucrainene. Presiune pe piața internă: cozi la benzinării și discuții despre interdicții la export Într-o întâlnire cu reprezentanți ai mai multor ministere și ai principalilor producători de petrol, Putin a criticat explicit disfuncționalitățile din aprovizionare: „La benzinării sunt cozi, iar tipurile de benzină necesare nu sunt întotdeauna disponibile.” Conform aceleiași surse, Kremlinul ia în calcul un export ban pentru motorină și a început să folosească rezervele de benzină . Putin a mai spus că se așteaptă ca, în iulie, să existe o creștere semnificativă a producției principalelor tipuri de combustibil. Un exemplu de tensiune locală menționat în articol: în Crimeea , unele benzinării nu ar mai alimenta deloc persoanele fizice. Context politic și de securitate Putin a promis că Rusia va asigura „securitatea țării” și „inviolabilitatea granițelor” pe termen lung. În același timp, a reluat narativul despre „presiunea fără precedent” a Occidentului și a acuzat statele vestice că ar ignora atacurile Kievului asupra Rusiei, potrivit relatării. Articolul mai menționează arestarea lui Alexander Lunin, descris ca „rebel al armatei”, care ar fi atras atenția prin critici la adresa situației din armată și printr-un videoclip pe Instagram în care l-a atacat pe Putin. De ce contează Recunoașterea publică a problemelor de aprovizionare și discuțiile despre restricții la export sugerează tensiuni operaționale pe piața internă a carburanților , într-un moment în care atacurile asupra infrastructurii și presiunea logistică pot amplifica volatilitatea livrărilor. Dacă Rusia va introduce efectiv un export ban la motorină, măsura ar indica o prioritizare a consumului intern și ar putea semnala dificultăți mai mari în menținerea fluxurilor comerciale obișnuite. [...]
Vladimir Putin a acuzat Occidentul că încearcă să destabilizeze politic Rusia , într-un mesaj transmis înaintea alegerilor pentru Duma de Stat din septembrie, potrivit Digi24 . Declarațiile vin pe fondul pregătirilor Kremlinului pentru scrutin și al presiunilor interne menționate în contextul războiului din Ucraina. Într-un discurs la congresul partidului de guvernământ „ Rusia Unită ”, Putin a susținut că statele occidentale nu au reușit să învingă Rusia „pe câmpul de luptă” și că, în consecință, ar încerca să „agite situația politică și să semene tulburări interne”, relatează Kyiv Independent, citat de Digi24. Tot în acest cadru, liderul de la Kremlin a repetat acuzațiile potrivit cărora Ucraina ar fi recurs la „acte teroriste”, pe măsură ce forțele sale s-ar fi retras de-a lungul liniei frontului. În paralel, Rusia și-a intensificat ofensiva de vară în regiunea Donețk, iar Ucraina a folosit atacuri cu rază lungă pentru a lovi obiective militare și infrastructură economică folosite pentru susținerea efortului de război al Rusiei, conform informațiilor prezentate în articol. Alegerile din septembrie, test de control politic Putin a afirmat că alegerile pentru Duma de Stat vor avea loc conform programului, în septembrie, și i-a lăudat pe soldații ruși care luptă împotriva Ucrainei, numindu-i „adevărata elită” a țării. Digi24 notează că scrutinul are loc cu mai puțin de trei luni înainte de alegerile parlamentare, primele de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei. În același timp, articolul subliniază că alegerile din Rusia „nu oferă o competiție politică reală”, iar Kremlinul urmărește un rezultat puternic pentru „Rusia Unită” pentru a consolida legitimitatea lui Putin. „Rusia Unită” își anunță candidații-cheie La congresul din 28 iunie, partidul de guvernământ a anunțat că mai multe figuri importante vor reprezenta formațiunea la alegerile pentru Duma de Stat, între care: ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov; primarul Moscovei, Serghei Sobianin; comisarul rus pentru drepturile copiilor, Maria Lvova-Belova. Contextul intern invocat: economie, combustibil, internet, atacuri Articolul indică faptul că alegerile au loc într-un moment de presiuni interne în creștere, enumerate ca: încetinirea creșterii economice, penurie de combustibil în zeci de regiuni, întreruperi repetate ale accesului la internet și atacuri ucrainene cu rază lungă, tot mai frecvente, care afectează adânc teritoriul Rusiei. Potrivit analiștilor citați, erodarea stabilității promise de Kremlin ar putea complica mobilizarea sprijinului electoral pentru „Rusia Unită”, ceea ce face ca mesajele despre „destabilizare externă” să aibă și o miză internă, în prag de scrutin. [...]
JD Vance leagă negocierile cu Iranul de un „dezgheț” pe piața petrolului , susținând că SUA sunt într-o poziție de forță indiferent de rezultatul diplomatic, potrivit Digi24 . Vicepreședintele SUA a spus, într-o apariție la emisiunea „Real Time with Bill Maher” (HBO), că Washingtonul ar fi dispus să „schimbe fundamental” relația cu Teheranul dacă Iranul renunță la ambițiile privind armele nucleare, relatarea fiind atribuită de publicație The Guardian. În același timp, Vance a insistat că SUA „câștigă în orice caz”, argumentând că programul nuclear iranian ar fi fost „distrus din punct de vedere funcțional”, în special în ceea ce privește capacitatea de îmbogățire a uraniului. „Dacă ajungem la un acord final, atunci este excelent. Dacă nu ajungem la un acord final, programul lor nuclear este totuși distrus. Ca țară, sunt încă mult mai slabi, așa că atitudinea mea este că America câștigă în orice caz.” Petrolul, folosit ca indicator al tensiunilor din regiune Vance a invocat și un reper economic: scăderea prețurilor globale ale petrolului la 73 de dolari pe baril (aprox. 335 lei), susținând că un flux mai mare de țiței prin Strâmtoarea Ormuz ar fi „un semnal” de progres în direcția unui dezgheț diplomatic. În logica prezentată de vicepreședinte, relaxarea riscului geopolitic ar fi deja vizibilă în piață. Tot el a menționat discuții recente cu o delegație iraniană la Lucerna, în Elveția, pe care le-a caracterizat drept un succes. Armistițiu fragil și escaladare militară Declarațiile au venit pe fondul unui memorandum de înțelegere (MOU) pe 60 de zile, convenit de președintele SUA, Donald Trump, și de președintele iranian, Masoud Pezeshkian, pe care Vance l-a descris ca „puțin complicat” în relația cu Iranul. La câteva ore după difuzarea declarațiilor, regiunea a intrat într-o escaladare militară, descrisă ca cea mai gravă de la semnarea unui acord de pace provizoriu pe 17 iunie. Potrivit relatării, ostilitățile au fost declanșate de atacuri iraniene asupra navelor comerciale, iar Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a raportat atacuri cu drone asupra M/V Ever Lovely (25 iunie) și asupra petrolierului M/T Kiku, sub pavilion Panama (26 iunie). Ca răspuns, armata SUA a lansat atacuri nocturne asupra unor instalații militare iraniene din apropierea Strâmtorii Ormuz, vizând, între altele, sisteme de supraveghere și comunicații, poziții de apărare aeriană, baze de depozitare a dronelor și instalații navale de amplasare a minelor, conform CENTCOM. Teheranul a condamnat operațiunea, iar Garda Revoluționară Islamică (IRGC) a atacat cu rachete și drone instalații militare americane din Bahrain și Kuweit. Un oficial american care a dorit să rămână anonim a declarat pentru Reuters că atacul nu a provocat victime în rândul americanilor, mai notează articolul. [...]
Polonia avertizează că Rusia ar putea testa apărarea NATO prin provocări cu „ omuleți verzi ” , un scenariu care ar pune presiune pe mecanismele de reacție ale Alianței și ar crește riscul de escaladare pe flancul estic, potrivit Digi24 . Colonelul Pawel Szota, șeful serviciului polonez de informații externe, a declarat că Varșovia vede un risc tot mai mare de provocări rusești de-a lungul flancului estic al NATO, pe fondul evoluțiilor din Ucraina și al percepției că „războiul nu merge bine pentru Rusia în acest moment”. În acest context, el spune că Moscova ar putea încerca să escaladeze situația. Ce înseamnă scenariul „omuleților verzi” Szota a indicat că un atac limitat asupra statelor baltice ar putea lua forma așa-numiților „omuleți verzi” – o referire la soldați ruși în uniforme fără însemne, folosiți în 2014 la preluarea controlului asupra peninsulei Crimeea . În evaluarea sa, Rusia „trece sistematic peste liniile roșii” pentru a testa reacția NATO, iar logica unor astfel de acțiuni ar fi una de costuri reduse pentru Moscova, în timp ce răspunsul Alianței ar fi, în principal, politic, ceea ce ar putea alimenta o escaladare ulterioară. Mesajul Varșoviei: pregătire pentru operațiuni „sub steag fals” Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a avertizat săptămâna trecută asupra unor posibile operațiuni rusești „sub steag fals” (acțiuni atribuite în mod deliberat altcuiva, pentru a crea pretexte sau confuzie). „Trebuie să-i transmitem (președintelui rus Vladimir) Putin că știm ce pune la cale, că nu vom fi păcăliți și că acest lucru ar fi complet inacceptabil și că vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO.” Context: negările Moscovei și îngrijorările din NATO Vladimir Putin și alți oficiali ruși au susținut în repetate rânduri că Rusia nu intenționează să atace teritoriul NATO. Totuși, potrivit materialului, agenții de informații și structuri militare din mai multe țări NATO și-au exprimat îngrijorări privind o posibilă escaladare, chiar dacă diferă în evaluări legate de momentul și amploarea amenințării. [...]
Atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice rusești pun presiune directă pe fluxurile de hidrocarburi care finanțează războiul , iar Vladimir Putin a admis public existența „problemelor”, promițând totodată că statul va „asigura” securitatea, potrivit Stirile Pro TV . Într-un discurs susținut duminică la un congres al partidului Rusia Unită , convocat înaintea alegerilor parlamentare din septembrie, președintele rus a legat explicit „provocările” de atacurile asupra teritoriului și infrastructurii ruse. „Vedem problemele. Le recunoaştem şi răspundem la ele. Dar vom asigura, fără îndoială, securitatea ţării şi a cetăţenilor noştri.” „Vom depăşi, fără îndoială, toate provocările cu care ne confruntam astăzi, inclusiv atacurile teroriste împotriva teritoriului şi infrastructurii noastre.” De ce contează: ținta este energia, adică finanțarea efortului de război Ucraina și-a intensificat în ultimele luni campania de lovituri aeriene în Rusia și în regiunile ucrainene aflate sub control rusesc, pe care le descrie drept represalii la bombardamentele Moscovei, soldate aproape zilnic cu victime de la începutul invaziei la scară largă din februarie 2022. Miza operațională și economică este infrastructura energetică: Ucraina vizează, în special, obiective care pot întrerupe fluxul de hidrocarburi, pe care Kievul îl descrie drept o sursă cheie prin care Kremlinul își finanțează războiul. Exemple recente invocate în articol Putin a făcut declarațiile la câteva ore după un atac „masiv” cu drone asupra regiunii Krasnodar (sud-vest), în care o persoană a murit și a izbucnit un incendiu la rafinăria Sloviansk-on-Kuban, potrivit guvernatorului regional Veniamin Kondratiev. Totodată, articolul amintește că: pe 18 iunie, un atac asupra unei importante rafinării din Moscova a provocat explozii și un incendiu masiv; Peninsula Crimeea , anexată de Rusia în 2014, a fost plasată vineri „în stare de urgență” din cauza valurilor de atacuri, măsuri care au inclus suspendarea vânzărilor de combustibil către persoane fizice și instituirea unor întreruperi de curent. În acest context, mesajul Kremlinului urmărește să transmită că autoritățile recunosc vulnerabilități, dar susțin că pot menține funcționarea statului și securitatea internă, în pofida loviturilor asupra infrastructurii. [...]
Blocajul la formarea Guvernului riscă să prelungească incertitudinea pe teme-cheie precum PNRR și echilibrele bugetare , în condițiile în care marți este ultima zi a sesiunii parlamentare, iar Parlamentul intră în vacanță, potrivit Digi24 . Criza politică continuă după retragerea primei nominalizări de premier, Eugen Tomac, și respingerea în Parlament a celei de-a doua propuneri a președintelui, liberalul Adrian Veștea. Liderii PSD, PNL, USR, UDMR și ai minorităților nu au ajuns la un acord pentru susținerea unui guvern, deși au fost chemați la consultări la Palatul Cotroceni . Președintele Nicușor Dan a spus că, după eșecul discuțiilor de vineri, s-a revenit la blocajul politic pe care îl considera depășit după consultările oficiale de marți. El a cerut partidelor să revină la dialog și să negocieze o majoritate pentru orice formulă de guvern. Miza imediată: decizii economice și angajamente externe În negocieri, PNL, USR și UDMR au cerut PSD să susțină un guvern minoritar al dreptei și o rotativă anul viitor, invocând „urgențele și prioritățile țării”: PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) , Programul SAFE, echilibrele financiar-bugetare și aderarea la OCDE. De ce contează: fără o majoritate funcțională și un guvern cu susținere parlamentară, capacitatea de a lua decizii rapide pe aceste dosare scade, iar incertitudinea politică se poate traduce în întârzieri și costuri mai mari de finanțare pentru stat, chiar dacă articolul nu oferă estimări sau date. Pozițiile partidelor: guvern minoritar vs. „autonomie” PSD Ilie Bolojan, președintele PNL, a declarat că liberalii nu au promis „un cec în alb” pentru Sorin Grindeanu, ci doar un acord politic pe baza căruia se poate lua în considerare o decizie privind învestirea. Dominic Fritz, președintele USR, a spus că un guvern minoritar PNL–USR–UDMR, cu Siegfried Mureșan premier, ar fi „o propunere rezonabilă de compromis” pentru deblocarea crizei. De cealaltă parte, Biroul Politic Național al PSD a votat în unanimitate asumarea guvernării, iar președintele partidului să fie propunerea de premier. Sorin Grindeanu a insistat pe controlul PSD asupra programului de guvernare: „PSD va avea deplină autonomie asupra programului de guvernare. Dacă va fi un guvern PSD, atunci acesta va fi un guvern care nu se va teme şi care nu va sta cu căciula în mână în faţa nimănui. Va fi în serviciul românilor şi atât. PSD va juca exclusiv pe mâna sa. Obiectivul este simplu, relansare economică şi recâştigarea încrederii românilor în capacitatea clasei politice de a livra prosperitate.” PSD respinge și varianta în care dreapta ar prelua guvernarea, iar PSD ar intra abia anul viitor, social-democrații afirmând că nu vor vota „niciodată” un guvern din care nu fac parte. Cinci scenarii discutate pentru ieșirea din criză Potrivit analiștilor citați de Digi24, partidele lucrează cu cinci variante: Nu se ajunge la compromis pe termen scurt, iar Guvernul Bolojan rămâne interimar. PSD, PNL, UDMR și USR acceptă o rotativă guvernamentală, cu PSD primul la șefia Guvernului (Sorin Grindeanu premier). PSD obține voturile UDMR și instalează Guvernul Grindeanu (variantă atribuită Liei Olguța Vasilescu). PSD încearcă să rupă voturi din PNL (aripa Veștea) și ar exista și o „aripă” în AUR disponibilă pentru voturi, formată din parlamentari care l-ar fi votat și pe Veștea. Un scenariu „mai puțin probabil”, dar cu șanse: guvern condus de Siegfried Mureșan, cu voturile PSD, pe baza unei rotative în care PSD ar prelua a doua perioadă, în anii electorali 2027 și 2028. În lipsa unui acord până la finalul sesiunii parlamentare, presiunea se mută pe negocieri în afara calendarului obișnuit al Parlamentului, cu riscul ca deciziile urgente invocate de partide să rămână în așteptare. [...]
