Știri
Știri din categoria Diverse
Vladimir Putin ridică miza confruntării cu NATO, susținând că Alianța se pregătește „activ” de război cu Rusia, într-un mesaj care alimentează riscul de escaladare și menține presiunea pe bugetele de apărare din Europa, potrivit Digi24.
Liderul de la Kremlin a afirmat că, până acum, statele NATO s-au limitat la sprijinirea Ucrainei, însă „în prezent” în Occident s-ar vorbi deschis despre „pregătirea unui război contra Rusiei” și despre creșterea cheltuielilor militare. În același registru, Putin a acuzat statele NATO și UE că ar folosi „afirmații false” despre o amenințare militară venită dinspre Moscova pentru a justifica militarizarea.
Putin a transmis că Rusia este pregătită să răspundă „operațional și adecvat” la ceea ce consideră amenințări interne și externe, potrivit dpa și Reuters.
„În acelaşi timp, suntem pregătiţi să răspundem operaţional şi adecvat la toate ameninţările interne şi externe.”
În același discurs, Putin a indicat că aproximativ 40% din cheltuielile bugetare ale Rusiei merg către armată, dotări militare și securitate. Totodată, el a susținut că Moscova ar pleda pentru un sistem „multipolar” de relații internaționale, care să garanteze securitatea militară a fiecărei țări.
Putin a mai spus că Rusia ar fi pregătită pentru tratative de pace cu Ucraina pe baza rezultatelor obținute la Istanbul în 2022. În același timp, a afirmat că loviturile ucrainene asupra țintelor civile „nu pot influența” situația de pe front.
Recomandate
Extinderea competențelor Serviciului Doi al FSB riscă să înăsprească controlul asupra mediului de afaceri și societății , pe fondul temerilor din elita rusă că serviciul de securitate „scapă de sub control”, potrivit Digi24 . Conform unor surse citate de Bloomberg și preluate de Meduza, Vladimir Putin ar fi acordat acestei structuri competențe aproape nelimitate de a deschide anchete asupra oricui, „practic fără control sau responsabilitate”. În lectura surselor citate, mișcarea schimbă echilibrul intern pe care Putin l-a menținut ani la rând între „structurile de forță” și grupurile de funcționari mai moderați, orientați spre economie. Acum, președintele rus ar înclina tot mai des spre tabăra care cere un control mai strict asupra mediului de afaceri și a societății, susțin surse descrise ca fiind apropiate de Kremlin. FSB câștigă influență, alte centre de putere pierd teren Sursele Bloomberg indică faptul că FSB își extinde influența în timp ce înalți funcționari își pierd din greutate politică, fiind menționat și Serghei Kirienko , viceșef al Administrației Prezidențiale responsabil cu politica internă. Politologul Andrei Kolesnikov descrie această reconfigurare ca o mutare a deciziei către zona serviciilor: „FSB a devenit compania care conduce țara. Blocul politic al administrației, Ministerul Afacerilor Externe și blocul financiar-economic au fost reduși la rolul de simplu personal tehnic, care pune în aplicare deciziile luate din perspectiva serviciilor speciale”. Exemple invocate: represiuni și presiune pe Telegram Bloomberg leagă consolidarea poziției FSB și de explozia din 1 august de la restaurantul moscovit „Balzi Rossi”, eveniment care ar fi întărit argumentele pentru înăsprirea măsurilor de securitate. În același timp, sursele citate susțin că alți oficiali ar fi pierdut ocazia de a se opune intensificării represiunilor, care „riscă să submineze și mai mult sprijinul public” pentru Putin; în material se afirmă că, în ultimele luni, popularitatea lui Putin scade într-un ritm fără precedent de la începutul războiului. Un caz concret menționat este presiunea asupra aplicației Telegram: potrivit surselor Bloomberg, Serviciul Doi al FSB s-ar afla în spatele acuzațiilor de terorism aduse fondatorului Telegram, Pavel Durov, în cadrul eforturilor de a restricționa funcționarea aplicației în Rusia. Demersul ar fi avut loc în pofida obiecțiilor unor oficiali implicați în organizarea alegerilor pentru Duma de Stat din septembrie, care ar fi avertizat că o astfel de presiune asupra unei aplicații foarte populare poate genera reacții negative din partea alegătorilor. Între exemplele de represiuni atribuite FSB, Bloomberg enumeră și persecuții la adresa unor persoane publice, naționalizări de afaceri, zeci de acuzații de trădare de stat împotriva unor oameni de știință și o lege recent adoptată care vizează criticii Kremlinului. „Nimeni nu știe după cine vor veni” Sociologul Ella Paneyah afirmă că atmosfera de represiune se extinde atât în rândul elitei, cât și al clasei de mijloc, iar sentimentul dominant este impredictibilitatea: „Toată lumea este speriată, pentru că nimeni nu știe după cine vor veni”. Pentru mediul economic, mesajul implicit al materialului este că extinderea puterilor FSB și întărirea mecanismelor de securitate pot crește riscul de intervenție administrativă și juridică asupra companiilor și persoanelor, într-un context în care decizia se mută tot mai mult către zona serviciilor. [...]
Scăderea sprijinului pentru UE și NATO complică agenda de integrare a Ucrainei , într-un moment în care deciziile politice de la Kiev se sprijină și pe legitimitatea internă, potrivit datelor citate de Digi24 dintr-un sondaj realizat de Centrul de Cercetări Sociale Socis. Într-un scenariu de referendum „în viitorul apropiat ”, 69,2% dintre respondenți ar vota pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, 22,2% împotrivă, iar 8,7% spun că nu ar vota sau nu s-au hotărât. Pentru NATO, 61,2% ar vota „da”, 29,5% „nu”, iar 9,4% nu ar vota sau sunt indeciși. Ce arată sondajul și de ce contează Datele indică o scădere față de luna precedentă, chiar dacă susținerea rămâne peste pragul de 60% pentru ambele opțiuni. Pentru integrarea europeană și euro-atlantică, acest tip de evoluție contează deoarece reduce marja politică de manevră: cu cât sprijinul public e mai puțin robust, cu atât devine mai dificil pentru autorități să trateze integrarea ca pe un consens intern „automat”. Sondajul a fost realizat în perioada 28 iulie – 2 august de Socis, informația fiind preluată „conform European Pravda ”, notează Digi24. Dinamica față de măsurătorile anterioare Publicația precizează că nivelul de 69,2% pentru UE este mai mic decât în seria de sondaje anterioare, deși „nu este cea mai scăzută înregistrată în ultimii doi ani”. În cazul NATO, sprijinul „a crescut ușor” față de cele două sondaje anterioare ale Socis, însă „tendința generală pe ultimii doi ani indică o scădere a sprijinului”. Ca reper, un sondaj realizat în iunie arăta 79% susținere pentru aderarea la UE și 63% pentru aderarea la NATO, potrivit aceleiași surse. [...]
SUA au obținut de la Ucraina limitarea atacurilor în Marea Neagră, pentru a reduce riscul unor noi întreruperi ale exporturilor de petrol din Kazahstan , un flux considerat critic pentru piața globală și pentru rafinăriile europene, inclusiv din România, potrivit Digi24 , care citează Bloomberg. Înțelegerea vizează atât infrastructura Consorțiului Conductelor de la Marea Caspică (CPC), cât și petrolierele non-ruse care se îndreaptă spre terminalul CPC din Novorossiisk (Rusia), cu condiția ca navele să nu fie sancționate de Ucraina și să nu transporte mărfuri rusești. Un reprezentant al guvernului SUA, citat de Bloomberg, a spus că Ucraina a acceptat aceste restricții și a creat puncte de contact pentru schimb de informații cu transportatorii comerciali, pentru a sprijini trecerea în siguranță a navelor. De ce contează: CPC este o rută cheie pentru petrolul kazah Terminalul CPC este descris ca esențial pentru livrarea petrolului din Kazahstan, în condițiile în care statul din Asia Centrală nu are capacități semnificative de export pe rute alternative. În mod obișnuit, aproximativ 2% din livrările mondiale de țiței trec prin CPC, iar rafinăriile europene – inclusiv din România – depind în mare măsură de volumele din această zonă, potrivit informațiilor din articol. Acordul este prezentat ca un pas care ar putea susține creșterea livrărilor în regiune, după ce atacuri recente asupra navelor din apropierea terminalului CPC au redus activitatea: operațiunile de încărcare au fost întrerupte, iar o parte dintre armatori au început să evite zona. Ce prevede acordul și ce nave rămân potențiale ținte Conform termenilor descriși, Kievul ar furniza expeditorilor instrucțiuni care stabilesc ce nave pot deveni ținte. Înțelegerea presupune că navele protejate de atacuri: nu sunt vizate de sancțiuni ucrainene; nu transportă petrol rusesc sau alte mărfuri rusești; nu aparțin persoanelor fizice sau juridice ruse. O altă sursă, „la curent cu situația”, a declarat că Ucraina rămâne în contact strâns cu companiile americane și cu administrația Trump pe teme de securitate și protecție a navigației comerciale. Context: presiune pe piața petrolului și riscuri operaționale persistente Materialul notează că, deși transporturile au fost reluate, ele rămân sub nivelul obișnuit din cauza intensificării atacurilor cu drone în apropierea orașului Novorossiisk, iar autoritățile ruse suspendă de regulă încărcarea când există avertismente privind prezența dronelor. În același timp, articolul plasează discuția într-un context mai larg de tensiuni pe piața petrolului, menționând că războiul din Iran și reducerea livrărilor prin Strâmtoarea Ormuz au contribuit la un deficit pe piață, iar scumpirea petrolului și a combustibililor s-a propagat în economie. În plan politic intern american, textul indică faptul că prețurile la pompă au devenit un subiect sensibil înaintea alegerilor intermediare din noiembrie. Separat, publicația amintește că Turcia a cerut Rusiei și Ucrainei măsuri pentru siguranța navigației în Marea Neagră, după ce o navă turcească a fost avariată într-un atac cu drone lângă portul Novorossiisk, iar trei membri ai echipajului au fost grav răniți. [...]
Bulgaria ridică miza de securitate la granița cu România după prăbușirea unei drone lângă o conductă strategică de gaze , iar Ministerul de Externe de la Sofia o convoacă pe ambasadoarea Ucrainei, potrivit Digi24 . Incidentul a avut loc sâmbătă, în apropierea frontierei cu România, în vecinătatea gazoductului Trans-Balcanic . Întâlnirea cu ambasadoarea Olesea Ilaşciuk este programată pentru luni, deoarece diplomata se află în prezent la Kiev, conform informațiilor transmise de echipa ministrului bulgar de Externe. Ministerul de la Sofia a indicat că decizia vine după prăbușirea dronei și în contextul sensibilității zonei, inclusiv prin proximitatea unei infrastructuri energetice considerate strategică. Ce știe Sofia despre dronă și de ce contează pentru infrastructura energetică Ministerul bulgar al Apărării a precizat anterior că dispozitivul era un tip de dronă „utilizat pe scară largă de forțele armate ucrainene”, dar a adăugat că „în prezent, nu există indicii că ar fi fost vorba despre un incident deliberat”. Premierul bulgar Rumen Radev a declarat că resturile aparatului au fost găsite sâmbătă și că drona „a explodat în imediata vecinătate a punctului de trecere a frontierei Kardam, la granița cu România”, la „1.000 de metri” de o stație de comprimare a gazoductului Trans-Balcanic. Prăbușirea, pe un câmp de floarea-soarelui, nu a provocat victime. Reacția Kievului: negare a intenției și promisiunea unei anchete Ucraina a transmis sâmbătă că nu a vizat „în mod deliberat” Bulgaria și a promis o anchetă. Purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, Gheorghi Tîhîi, a spus că autoritățile ucrainene sunt în contact cu partea bulgară pentru clarificarea circumstanțelor. „Putem afirma cu certitudine că armata ucraineană nu a direcționat în mod deliberat nicio aeronavă către Bulgaria” În același timp, oficialul ucrainean nu a confirmat dacă drona era într-adevăr ucraineană, potrivit relatării. Ce urmează Convocarea ambasadoarei deschide un canal diplomatic formal pentru lămurirea incidentului și pentru stabilirea responsabilităților, în condițiile în care explozia a avut loc aproape de o stație de comprimare a unui gazoduct strategic. Deocamdată, informațiile publice nu indică intenționalitate, iar Ucraina spune că investighează cazul. [...]
Pașaportul românesc rămâne în 2026 în plutonul de top al mobilității globale , cu acces fără viză prealabilă la 184 de destinații, ceea ce plasează România (în categoria comună a statelor UE) pe locul 7 la nivel mondial, potrivit datelor citate de Știrile Pro TV . Pentru economie, asta înseamnă costuri mai mici și fricțiuni administrative reduse pentru călătorii de afaceri, turism și mobilitatea forței de muncă. Datele provin din Henley Passport Power Index , iar pentru România sunt prezentate în categoria „EU Countries”, care grupează statele membre ale Uniunii Europene. În această categorie, pașapoartele UE oferă acces fără viză în avans la 184 de destinații, la egalitate cu Marea Britanie. Ce arată clasamentul despre poziția României (prin UE) În ierarhia din 2026, categoria UE este pe locul 7, înaintea unor pașapoarte precum cele ale Australiei, Canadei sau Noii Zeelande (fiecare cu 183 de destinații fără viză prealabilă). Publicația notează că România nu este afișată separat în datele prezentate, ci inclusă în grupul statelor UE. Un pașaport este considerat „mai puternic” cu cât permite intrarea în mai multe țări fără obținerea unei vize înainte de călătorie, criteriul folosit în acest tip de clasamente. Schimbarea de greutate: Asia domină vârful Topul din 2026 este condus de Singapore, cu acces fără viză la 192 de destinații. Pe locul al doilea, la egalitate, sunt Japonia, Coreea de Sud și Emiratele Arabe Unite, fiecare cu 188 de destinații. Evoluția Emiratelor Arabe Unite este descrisă drept una dintre cele mai spectaculoase: în ultimii 20 de ani, pașaportul emiratez a câștigat 153 de destinații în care cetățenii pot călători fără viză prealabilă. Repere din top 2026 (primele poziții) Singapore – 192 de destinații Japonia – 188 Coreea de Sud – 188 Emiratele Arabe Unite – 188 Norvegia – 186 Elveția – 185 Țările UE – 184 Marea Britanie – 184 În același clasament, Statele Unite sunt pe locul 14, cu 180 de destinații fără viză prealabilă, sub nivelul categoriei UE. Sursa datelor prezentate este Visual Capitalist , conform articolului. [...]
Guvernul Ungariei a cerut intervenția poliției pentru a împiedica traversarea Dunării prin apă către insula unde are loc Festivalul Sziget , pe fondul unui nivel „fără precedent de scăzut” al fluviului, potrivit Agerpres . Avertismentul a fost publicat pe site-ul guvernului ungar și vizează accesul dinspre Buda către Insula Hajógyári (Óbuda), locul de desfășurare al festivalului din Budapesta. În pofida apei scăzute, autoritățile spun că traversarea prin apă „ar putea fi o aventură periculoasă”, conform agenției ungare MTI, citată de Agerpres. Măsuri operative în zona festivalului Poliția a izolat zona și a amplasat panouri de avertizare. Totodată, polițiștii vor patrula în perimetrul respectiv pe durata festivalului. Festivalul Sziget este programat să se desfășoare în perioada 11-15 august, conform informațiilor publicate de autorități. [...]
