Votul pe Strategia pentru biodiversitate riscă să devină un blocaj de reglementare pentru proiecte energetice și de infrastructură, în condițiile în care PSD anunță că nu o susține fără amendamente și garanții privind autorizarea investițiilor, potrivit Digi24. Miza este legată de un jalon din PNRR în valoare de 972 de milioane de euro (aprox. 4,9 miliarde lei), iar Camera Deputaților urmează să dea votul decisiv.

Fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan spune că PSD nu va vota „în orb” documentul și susține că a depus 20 de amendamente, cu scopul de a evita situații în care „ONG-urile” ar putea bloca proiecte strategice. În mesajul citat de Digi24, Ivan enumeră explicit domenii precum hidrocentralele, exploatarea gazelor naturale, mineritul și coridoarele strategice de energie electrică și gaze.

Ce reclamă PSD: costuri „zero” și reguli care pot deveni obligatorii la avizare

Ivan critică faptul că strategia ar fi fost adoptată cu „impact bugetar declarat ZERO”, deși ar urma să influențeze autorizarea unor investiții (hidrocentrale, linii electrice, conducte de gaz, autostrăzi și certificate de urbanism). El mai susține că documentul a fost adoptat fără evaluare strategică de mediu, deși în text ar exista prevederea că o viitoare hartă a zonelor incompatibile cu hidroenergia va deveni „bază obligatorie pentru avizare”.

Totodată, Ivan afirmă că strategia a fost adoptată de un Guvern demis, la trei săptămâni după expirarea termenului jalonului.

Paradoxul invocat: cine plătește pentru biodiversitate și cine e exceptat

Un alt punct ridicat de fostul ministru vizează modul în care ar urma să fie finanțată conservarea biodiversității: el susține că hidrocentralele, energia eoliană și mineritul ar putea fi obligate să plătească, în timp ce petrolul și gazul ar fi exceptate explicit. În acest context, Ivan dă ca exemplu proiectul Tarnița-Lăpuștești (1.000 MW și 1 miliard de euro, conform afirmațiilor sale), despre care spune că nu este exceptat clar de la viitoare restricții.

Ce cere înainte de vot

Ivan precizează că nu solicită respingerea strategiei, ci condiționări înainte de adoptare:

• studiu de impact economic înainte de vot, nu după;
• excepție explicită în text pentru proiectele strategice de energie și infrastructură deja aprobate;
• implicarea Ministerului Energiei și a operatorilor de rețea „cu drept de decizie”, nu doar consultativ.

„Un miliard de euro se ia o dată. Un sistem energetic se pierde pe zeci de ani.”

Unde este proiectul în Parlament și cine se opune

Senatul a votat strategia și planul de acțiune pentru 2026–2030, iar Camera Deputaților este for decizional. AUR a anunțat că a votat împotrivă, acuzând că extinderea ariilor protejate ar afecta șansele de dezvoltare a infrastructurii.

În Senat, legea a trecut cu 81 de voturi „pentru”, 33 „împotrivă” și 9 abțineri, iar unele amendamente susținute de PSD și AUR au fost criticate de ministra Mediului, Diana Buzoianu, potrivit aceleiași surse.