Știri
Știri din categoria Diverse
PSD vrea să amâne până la 1 octombrie 2026 aplicarea TVA de 21% la unele achiziții de locuințe, pe motiv că blocajul de la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) riscă să împingă în sarcina cumpărătorilor costuri suplimentare pentru contracte deja semnate cu TVA de 9%, potrivit Digi24.
Propunerea este formulată ca amendament, iar anunțul a fost făcut de președintele PSD, Sorin Grindeanu. Acesta susține că măsura ar fi „absolut necesară” în contextul problemelor de funcționare ale ANCPI și că persoanele care au semnat deja contracte cu TVA de 9% „nu au absolut nicio vină” pentru disfuncționalitățile instituției.
„Partidul Social Democrat a redactat deja un amendament prin care prorogăm până la 1 octombrie 2026 intrarea în vigoare a TVA-ului de 21% pentru achizițiile de locuințe.”
Unghiul principal al inițiativei este unul de reglementare, cu efect direct asupra tranzacțiilor imobiliare aflate în derulare: PSD argumentează că, în condițiile blocajului de la ANCPI, cumpărătorii care au contractat locuințe cu TVA redusă (9%) nu ar trebui să fie afectați de trecerea la TVA standard (21%) pentru acele achiziții.
Grindeanu a răspuns și premierului Ilie Bolojan, care ar fi invocat impactul bugetar al unei amânări. Liderul PSD afirmă că tranzacțiile vizate sunt „deja prinse cu TVA-ul de 9%” și, în această logică, nu ar genera „nicio gaură la buget”.
„Aceste tranzacții (...) sunt deja prinse cu TVA-ul de 9%. Prin urmare, nu reprezintă nicio gaură la bugetul țării.”
În Parlament, AUR a depus un proiect de lege cu același obiectiv – amânarea până la 1 octombrie 2026 a aplicării cotei de 21% pentru achizițiile de locuințe, tot în contextul blocajului de la ANCPI. Inițiativa prevede și prelungirea termenelor până la care poate fi aplicată cota redusă de 9% pentru cei care au încheiat deja contracte și cere dezbatere în procedură de urgență.
În interiorul PNL, potrivit surselor Digi24, senatoarea Nicoleta Pauliuc ar fi cerut, într-o ședință a Biroului Politic Național, depunerea unui amendament pentru amânarea majorării TVA la tranzacțiile imobiliare, invocând faptul că sistemele informatice ale ANCPI sunt în continuare indisponibile.
Separat de tema TVA la locuințe, Sorin Grindeanu a mai spus că PSD va insista pentru introducerea unui mecanism de compensare a prețurilor la carburanți. El a afirmat că un amendament depus în acest sens de Bogdan Ivan a fost blocat în Comisia pentru buget și a susținut că scumpirile sunt resimțite direct de populație „la pompă”.
„El simte direct la pompă faptul că este ceva ce nu funcționează în statul român.”
Ce urmează depinde de parcursul amendamentului în Parlament și de eventuala convergență între propunerile PSD, AUR și discuțiile interne din PNL, în condițiile în care toate sunt legate de același blocaj operațional de la ANCPI și de efectele lui asupra tranzacțiilor imobiliare.
Recomandate
PSD respinge scenariul unui guvern tehnocrat, ceea ce prelungește incertitudinea politică și riscul unui executiv interimar până în 2027 , într-un moment în care partidele negociază formula pentru un guvern „cu puteri depline”, potrivit Wall-Street . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , spune că speră ca în zilele următoare să fie găsită o soluție pentru formarea guvernului și insistă că partidul său nu susține varianta unui cabinet de tehnocrați. Declarațiile vin după ce premierul interimar Ilie Bolojan a vorbit despre fezabilitatea unui „guvern de tranziție” bazat pe tehnocrați, cu misiunea de a adopta politici publice necesare pentru pregătirea anului viitor. Miza: evitarea unui interimat prelungit și a anticipatelor Grindeanu avertizează că, dacă se ajunge la alegeri anticipate, acestea nu ar putea fi organizate mai devreme de februarie 2027, ceea ce ar însemna o perioadă extinsă cu un guvern interimar. În acest context, liderul PSD susține că „lucrurile se vor adânci” și face apel la găsirea rapidă a unei soluții politice. PSD cere majoritate „transparentă” dacă va da premierul Liderul social-democrat afirmă că, dacă va fi nominalizat prim-ministru, va prezenta „în mod transparent” majoritatea pe care se bazează, argumentând că nu poate funcționa cu „majorități ascunse”. În același registru, spune că înțelege reținerea UDMR, care ar dori o majoritate explicită. Schimbul de replici cu Bolojan și respingerea tehnocraților Grindeanu îl critică pe Ilie Bolojan pentru ideea unui guvern tehnocrat, susținând că o astfel de opțiune reapare fără explicații după câteva luni și ridicând întrebări despre ce s-a schimbat între timp. Declarațiile sale sunt atribuite Agerpres în material. Despre varianta Luca Niculescu: „Speculăm” Întrebat despre scenariul în care Luca Niculescu ar putea fi prim-ministru, Grindeanu spune că nu a văzut o declarație publică a acestuia că și-ar dori funcția și că informațiile au apărut „pe surse”. El adaugă că îl cunoaște pe Niculescu și îi apreciază expertiza în politică externă, dar insistă că, în lipsa unor confirmări, discuția rămâne speculativă. În paralel, Grindeanu cere „să lase toată lumea tonul mai jos” și să fie evitate „chestiuni populiste”, pentru a debloca formarea unui guvern cu puteri depline. [...]
PSD apără moțiunea care a demis Guvernul Bolojan și împinge spre desemnarea unui premier , într-un moment în care partidul admite că nu are singur voturile pentru o majoritate, potrivit Stirile Pro TV . Sorin Grindeanu a spus, vineri, la Neptun, că decizia din aprilie nu a fost o greșeală și a cerut ca președintele Nicușor Dan să facă o desemnare de premier pentru testarea majorității în Parlament. Grindeanu a susținut că demiterea Guvernului prin moțiune de cenzură a fost „un calcul extraordinar de bun” și l-a acuzat pe Ilie Bolojan de „management defectuos”, despre care a afirmat că „ne-a dus în cap economic”, relatare atribuită de publicație agenției News.ro. „A fost un calcul extraordinar de bun fiindcă (...) acum vedem cu toţii managementul lui Ilie Bolojan (...) Se vede, e un guvern care ne-a dus în cap economic şi de aceea Partidul Social Democrat a hotărât să încerce să schimbe direcţia.” Miza: ieșirea din blocaj printr-o desemnare și un vot în Parlament Întrebat ce ar face în locul șefului statului, liderul PSD a spus că „probabil” ar face o desemnare de premier, chiar și în lipsa unei majorități „clar conturate”, pentru ca aceasta să fie verificată prin votul de învestitură. În aceeași logică, Grindeanu a reiterat că PSD își menține „disponibilitatea de a guverna”, fie printr-un guvern minoritar, fie printr-o formulă „în jurul PSD”, argumentând că partidul are cel mai mare număr de parlamentari, dar insuficient pentru majoritate. Ce înseamnă „guvern în jurul PSD”, în cifrele invocate de Grindeanu Grindeanu a explicat că, în viziunea sa, o astfel de formulă ar presupune adăugarea unor voturi din alte zone politice la cele ale PSD: PSD ar avea „127 de voturi” în acest moment în Senat și Cameră; pentru un „guvern în jurul PSD” ar fi necesare „cel puțin 106–107 voturi” suplimentare, care „poate să vină de la minorități” sau din „alte zone politice”. Anticipatele rămân pe masă Liderul PSD a mai spus că nu exclude varianta alegerilor anticipate, pe fondul „blocajului” politic, deși a precizat că nu știe dacă acesta este „cel mai de dorit” scenariu, dar că partidul ar fi pregătit și pentru această opțiune. [...]
Ilie Bolojan leagă avansul AUR din sondaje de „votul împotrivă” și de faptul că partidul nu a guvernat , iar primul test invocat este chiar zona de management public, prin numirea unei conduceri interimare la Televiziunea Română, potrivit Digi24 . Premierul interimar a spus, la B1 TV, că avantajul AUR vine din poziția de partid care „nu a fost niciodată în guvernare”, într-un context în care nemulțumirea și neîncrederea acumulate în timp împing o parte din electorat spre un vot de sancțiune. În același timp, Bolojan a indicat că AUR are acum „un reprezentant” în conducerea televiziunii publice, care va trebui să își demonstreze competențele. „AUR are un avantaj că nu a fost niciodată în guvernare.” Testul invocat: reforme și costuri mai mici la televiziunea publică Bolojan a legat explicit numirea Sorinei Matei ca președinte interimar al SRTv (Televiziunea Română), propusă de AUR, de o așteptare de tip „livrabil” instituțional: creșterea audienței și reducerea cheltuielilor. „Își va demonstra competențele ca să crească audiența Televiziunii Române, să cheltuie bugete mai mici și să aibă (...) o politică (...) de ținuta unei Televiziuni publice naționale.” Critica funcționării coalițiilor și efectul asupra încrederii În aceeași intervenție, premierul interimar a susținut că partidele care s-au aliat și au format coaliții „demonstrează că nu pot funcționa împreună”, ceea ce alimentează neîncrederea în partide. El a dat ca exemplu conflictele din interiorul coalițiilor, afirmând că, în timp, publicul nu mai distinge „cine a început primul”, iar rezultatul este, din nou, votul „împotrivă”. Bolojan a mai spus că evită să jignească partidele, argumentând că astfel sunt jigniți și alegătorii acestora, și a pledat pentru convingerea electoratului „prin ceea ce facem”, nu prin reproșuri la adresa celor care votează anti-sistem. Ce arată sondajul citat Digi24 menționează Barometrul INSCOP Research , realizat în perioada 1–7 septembrie, potrivit căruia AUR conduce intenția de vot la parlamentare cu 39,7%, urmat de PSD (18,7%) și PNL (16,3%), cu un avans de aproximativ 20 de puncte procentuale față de următoarele două partide. Context: numiri interimare la Radio și TV după o decizie a CCR Birourile permanente reunite ale Parlamentului au aprobat, marți, noile conduceri interimare la Societățile Române de Radio și Televiziune, după o decizie a Curții Constituționale . La Radio, pentru postul de președinte-director general a fost desemnat Răzvan Dincă (propus de PSD), iar la SRTv a fost desemnată Sorina Matei (propusă de AUR). [...]
Polonia a ridicat nivelul de alertă după atacuri cu drone lângă graniță, un semnal de risc operațional pentru infrastructura de transport și obiective industriale , potrivit Digi24 . Premierul Donald Tusk a convocat o reuniune de securitate la nivel înalt, după ce oficialii feroviari ucraineni au raportat că o dronă rusă a lovit locomotiva unui tren de pasageri pe ruta Kiev–Varșovia, în apropierea frontierei cu Polonia. Reuniunea a avut loc la Centrul de Securitate al Guvernului din Varșovia, cu participarea miniștrilor apărării și de interne și a reprezentanților serviciilor de securitate. Tusk a avertizat că Polonia trebuie să se pregătească pentru o posibilă utilizare de către Moscova a dronelor cu motor cu reacție, pe care le-a descris drept mai periculoase, invocând raza de acțiune și precizia acestora. „Nu există nicio îndoială că trebuie să fim pregătiți, împreună cu aliații noștri, să reacționăm dacă este necesar. Atacurile din această noapte indică faptul că rușii sunt gata să folosească echipamente mai periculoase decât înainte.” „Mă refer aici la dronele cu reacție. Raza lor de acțiune și precizia sunt îngrijorătoare.” Ce s-a întâmplat la frontieră Potrivit premierului polonez, autoritățile au înregistrat 13 lovituri în timpul atacurilor cu drone ale Rusiei asupra vestului Ucrainei, în cursul nopții. În regiunea Volyn din Ucraina, la aproximativ doi kilometri de granița cu Polonia, operatorul feroviar de stat ucrainean Ukrzaliznytsia a anunțat că o dronă rusă a lovit locomotiva unui tren de călători pe ruta Kiev–Varșovia. Conform aceleiași surse, niciunul dintre cei 206 pasageri nu a fost rănit, deoarece personalul trenului fusese avertizat în prealabil asupra amenințării. Separat, o altă dronă a lovit o benzinărie în apropierea punctului de trecere a frontierei Dorohusk–Yahodyn, incident care a dus la incendierea a două camioane. Măsuri și evaluarea riscului Autoritățile poloneze au transmis că atacurile nu au încălcat spațiul aerian al Poloniei. Ca măsură de precauție, Polonia a mobilizat avioane de vânătoare și a emis alerte către locuitorii regiunilor de frontieră. Tusk a mai spus că Rusia ar putea intensifica activitățile ostile în următoarele săptămâni și luni și că nu poate fi exclusă extinderea escaladării și pe teritoriul polonez. În acest context, premierul a indicat explicit riscul ca dronele să fie folosite pentru a perturba funcționarea căilor ferate sau a instalațiilor industriale. [...]
Condamnările provizorii ale celor doi vânători, după un incident mortal într-un poligon militar, deschid calea pentru o verificare mai dură a accesului și a regulilor de siguranță în zonele de instruire ale armatei , într-un caz în care ancheta reține intrarea fără permise și părăsirea locului fără a verifica dacă a fost rănit cineva, potrivit Digi24 . Incidentul a avut loc în 2023, într-un poligon militar din nordul Poloniei, lângă orașul Szczecin, unde doi bărbați au mers la vânătoare de mistreți pe un teren militar fără permisele necesare, conform anchetei. În timpul vânătorii, unul dintre ei, Stanisław H., a tras un foc de armă care a lovit un soldat aflat la exerciții militare în zonă. Soldatul a murit, în pofida manevrelor de resuscitare făcute de colegi. Potrivit autorităților, cei doi vânători au părăsit zona fără să verifice dacă au rănit pe cineva. Ce au reținut instanța și apărarea În timpul procesului, Stanisław H. a susținut că a crezut că a tras asupra „unui fel de animal, poate un raton” și că nu știa că a împușcat o persoană. Judecătoarea Monika Orzechowska a criticat explicit decizia de a trage fără identificarea țintei și faptul că bărbații nu s-au oprit să afle ce s-a întâmplat: „Trebuie să știi în ce tragi. Ați plecat la vânătoare de mistreți, așa că de ce ați trage într-un raton?” Avocatul lui Tomasz F., Krzysztof Tumielewicz, a invocat condiții meteo dificile și a susținut că vânătorii nu și-au dat seama că au împușcat o persoană. El a afirmat că aceștia ar fi anunțat serviciul de securitate și s-ar fi deplasat cu mașina la o unitate din apropiere. Pedepse provizorii și pașii următori Instanța a pronunțat condamnări provizorii (care nu sunt definitive): Stanisław H.: doi ani și zece luni pentru omor din culpă , neacordarea de ajutor și vânătoare ilegală; Tomasz F.: un an și trei luni pentru neacordarea de ajutor și vânătoare fără permis. Hotărârile urmează să fie analizate de procurori înainte de verdictul final, iar ambele părți pot face apel, mai notează Digi24 . [...]
Rusia își extinde atacurile asupra infrastructurii ucrainene , iar schimbarea de tactică riscă să amplifice presiunea asupra energiei și logisticii înainte de iarnă, potrivit Digi24 . Kremlinul susține că lovește acum „ținte fără discriminare” pe întreg teritoriul Ucrainei, ca răspuns la intensificarea atacurilor ucrainene asupra unor obiective economice și strategice din Rusia. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat pe 13 septembrie că Moscova ar fi evitat până acum atacurile „fără discriminare”, dar și-a schimbat abordarea după ce Ucraina a început să vizeze infrastructura economică și strategică rusă. „Federația Rusă nu a lovit orice și pe oricine. A început să facă acest lucru după ce ucrainenii înșiși au deschis cutia Pandorei.” Ținta: sectoare economice și infrastructură critică Declarațiile lui Peskov vin în linie cu un avertisment anterior al președintelui rus Vladimir Putin , care a spus pe 22 august că Rusia va riposta vizând „sectoarele economice sensibile” ale Ucrainei, după ce Kievul ar fi încercat să afecteze economia rusă prin lovirea unor ținte economice. „(Ucraina) și-a propus să ne afecteze economia. Ce a făcut? A deschis chiar ea această cutie a Pandorei. Așteptați-vă la un răspuns care va viza sectoarele voastre economice cele mai sensibile.” În paralel, Rusia a crescut „dramatic” numărul dronelor de atac cu motor cu reacție lansate în ultimele săptămâni, iar Kievul s-a confruntat cu atacuri descrise ca fiind deosebit de intense și aproape constante. Presiune pe energie și combustibil, cu efecte directe în lanțul logistic Digi24 notează că Rusia a vizat sistematic rețeaua energetică a Ucrainei încă din primul an al războiului pe scară largă, provocând pagube extinse infrastructurii critice și întreruperi repetate de curent — un risc major pe măsură ce se apropie sezonul rece. În același timp, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești, depozitelor de combustibil și altor ținte strategice, cu obiectivul de a reduce veniturile energetice ale Moscovei și de a crește presiunea economică. Un exemplu de escaladare cu potențial impact operațional este atacul cu drone din noaptea de 13 septembrie, raportat în regiunea Volyn (nord-vestul Ucrainei), aproape de punctul de trecere a frontierei Yahodyn–Dorohusk, în proximitatea graniței cu Polonia. Potrivit informațiilor din articol, au fost avariate o benzinărie din apropierea punctului de frontieră și a fost lovită locomotiva unui tren de călători pe ruta Kiev–Varșovia. Benzinăriile, o vulnerabilitate pentru aprovizionare și mobilitate În ultima săptămână au fost raportate cel puțin patru atacuri rusești asupra benzinăriilor din Kiev. Primarul capitalei, Vitali Klitschko, a spus pe 11 septembrie că orașul nu are resurse pentru a construi adăposturi la fiecare benzinărie și că se confruntă și cu o penurie de arme necesare pentru a intercepta dronele și rachetele rusești. Publicația mai arată că Rusia a folosit și anterior atacuri cu drone asupra benzinăriilor pentru a perturba aprovizionarea cu combustibil și logistica rutieră, în special în regiunile Harkov, Sumi și Zaporijia, iar până în august tactica s-ar fi extins și în regiunile centrale, cu zeci de benzinării lovite pe parcursul verii. [...]
