Știri
Știri din categoria Diverse
PSD vrea să amâne până la 1 octombrie 2026 aplicarea TVA de 21% la unele achiziții de locuințe, pe motiv că blocajul de la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) riscă să împingă în sarcina cumpărătorilor costuri suplimentare pentru contracte deja semnate cu TVA de 9%, potrivit Digi24.
Propunerea este formulată ca amendament, iar anunțul a fost făcut de președintele PSD, Sorin Grindeanu. Acesta susține că măsura ar fi „absolut necesară” în contextul problemelor de funcționare ale ANCPI și că persoanele care au semnat deja contracte cu TVA de 9% „nu au absolut nicio vină” pentru disfuncționalitățile instituției.
„Partidul Social Democrat a redactat deja un amendament prin care prorogăm până la 1 octombrie 2026 intrarea în vigoare a TVA-ului de 21% pentru achizițiile de locuințe.”
Unghiul principal al inițiativei este unul de reglementare, cu efect direct asupra tranzacțiilor imobiliare aflate în derulare: PSD argumentează că, în condițiile blocajului de la ANCPI, cumpărătorii care au contractat locuințe cu TVA redusă (9%) nu ar trebui să fie afectați de trecerea la TVA standard (21%) pentru acele achiziții.
Grindeanu a răspuns și premierului Ilie Bolojan, care ar fi invocat impactul bugetar al unei amânări. Liderul PSD afirmă că tranzacțiile vizate sunt „deja prinse cu TVA-ul de 9%” și, în această logică, nu ar genera „nicio gaură la buget”.
„Aceste tranzacții (...) sunt deja prinse cu TVA-ul de 9%. Prin urmare, nu reprezintă nicio gaură la bugetul țării.”
În Parlament, AUR a depus un proiect de lege cu același obiectiv – amânarea până la 1 octombrie 2026 a aplicării cotei de 21% pentru achizițiile de locuințe, tot în contextul blocajului de la ANCPI. Inițiativa prevede și prelungirea termenelor până la care poate fi aplicată cota redusă de 9% pentru cei care au încheiat deja contracte și cere dezbatere în procedură de urgență.
În interiorul PNL, potrivit surselor Digi24, senatoarea Nicoleta Pauliuc ar fi cerut, într-o ședință a Biroului Politic Național, depunerea unui amendament pentru amânarea majorării TVA la tranzacțiile imobiliare, invocând faptul că sistemele informatice ale ANCPI sunt în continuare indisponibile.
Separat de tema TVA la locuințe, Sorin Grindeanu a mai spus că PSD va insista pentru introducerea unui mecanism de compensare a prețurilor la carburanți. El a afirmat că un amendament depus în acest sens de Bogdan Ivan a fost blocat în Comisia pentru buget și a susținut că scumpirile sunt resimțite direct de populație „la pompă”.
„El simte direct la pompă faptul că este ceva ce nu funcționează în statul român.”
Ce urmează depinde de parcursul amendamentului în Parlament și de eventuala convergență între propunerile PSD, AUR și discuțiile interne din PNL, în condițiile în care toate sunt legate de același blocaj operațional de la ANCPI și de efectele lui asupra tranzacțiilor imobiliare.
Recomandate
AUR condiționează orice înțelegere cu PSD de plecarea lui Sorin Grindeanu , iar partidul spune că ar vota inclusiv o eventuală schimbare a acestuia de la șefia Camerei Deputaților, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis de liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , într-o postare pe Facebook, pe fondul schimbului de acuzații dintre AUR și liderul PSD. În postare, Peiu afirmă că AUR nu va mai face „nicio înțelegere politică” cu PSD cât timp Sorin Grindeanu conduce partidul, susținând că acesta ar fi jignit AUR, pe care îl descrie drept „singurul partid” care l-ar fi putut ajuta pe Grindeanu să revină la guvernare. Peiu invocă și numărul de „90 de parlamentari” ai AUR, despre care spune că „îi repugnă” liderului PSD. Miza parlamentară: vot pentru șefia Camerei, dacă apare o propunere Peiu susține că, dacă ar ajunge în Parlament o propunere de înlocuire a lui Sorin Grindeanu de la conducerea Camerei Deputaților, parlamentarii AUR „ar avea tendința naturală” să voteze schimbarea. „Este greu de apărat un om cu atâtea carențe morale.” În același mesaj, liderul senatorilor AUR îl acuză pe Grindeanu de inconsecvență: pe de o parte, i-ar reproșa AUR că nu a votat „guvernul Veștea”, iar pe de altă parte ar sugera că ar primi voturi de la parlamentari AUR, deși „îi put” liderii partidului. Poziționare externă și reglementare: UE, NATO și critică la Green Deal Peiu respinge și acuzațiile că AUR s-ar îndepărta de „valorile europene”, afirmând că partidul susține apartenența României la UE și NATO. În același timp, el indică drept țintă politicile Comisiei Europene, menționând explicit Green Deal și „suprareglementarea economiei”, despre care spune că ar trebui schimbate. Din informațiile prezentate, nu rezultă dacă există în acest moment o inițiativă concretă în Parlament pentru schimbarea lui Sorin Grindeanu de la șefia Camerei Deputaților; poziția AUR este formulată condițional, „dacă” o astfel de propunere ar fi supusă votului. [...]
Atacurile cibernetice care au blocat servicii publice pun presiune pe standarde unitare și controale reale în administrație , în condițiile în care repornirea sistemelor ar trebui făcută doar după verificări de integritate și eliminarea vulnerabilităților. Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu spune, într-o declarație citată de Stirile Pro TV , că incidentele din ultimele zile sunt „inacceptabile” și indică posibile deficiențe în respectarea procedurilor și obligațiilor de securitate cibernetică. În mesajul publicat pe Facebook și preluat de News.ro, Gheorghiu afirmă că prioritatea imediată este „reoperaționalizarea în condiții de siguranță” a serviciilor indisponibile, în timp ce experții instituțiilor competente lucrează la restaurarea sistemelor, verificarea integrității datelor și eliminarea vulnerabilităților. Potrivit vicepremierului, serviciile ar trebui repornite numai după ce există garanția că pot funcționa în siguranță. Miza: coordonare și reguli comune, nu soluții diferite de la o instituție la alta Vicepremierul reclamă că aceste incidente scot la iveală o problemă structurală: lipsa de coordonare între instituțiile statului în construirea și administrarea unor soluții digitale „eficiente, interoperabile și sigure”. În același mesaj, Gheorghiu susține că securitatea cibernetică nu poate fi tratată neuniform și că este o responsabilitate directă a conducerii fiecărei instituții, cu impact asupra încrederii cetățenilor în stat. În acest context, ea cere ca situația să nu fie considerată încheiată odată cu repornirea sistemelor și spune că trebuie stabilit „ce nu a funcționat, cine nu și-a îndeplinit obligațiile și ce trebuie schimbat”. Ce măsuri invocă vicepremierul În declarația citată, Oana Gheorghiu enumeră nevoia de măsuri aplicate la nivelul întregii administrații: standarde unitare; „audituri reale”; copii de siguranță testate; planuri de continuitate; coordonare fermă la nivelul administrației. Totodată, vicepremierul afirmă că vor fi luate măsuri pentru eliminarea vulnerabilităților constatate și pentru ca blocajele să nu se mai repete. Context: cazul ANCPI și aplicația e-Terra În același material este menționat cazul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) , care a anunțat săptămâna trecută indisponibilitatea aplicației e-Terra până la finalul săptămânii, după un incident tehnic descris drept „cel mai grav incident tehnic din istoria instituției”. Ulterior, ANCPI a comunicat că este vorba despre un atac cibernetic major. Materialul mai notează că un hacker a scos la vânzare pe internet datele furate în urma atacului asupra site-ului ANCPI, informație atribuită publicației Public Record. [...]
Rusia accelerează construirea unei rețele proprii de internet prin satelit, cu finanțare publică de peste 100 de miliarde de ruble, pe fondul restricțiilor legate de Starlink . Potrivit Digi24 , Moscova a lansat un nou lot de sateliți Rassvet pe orbită joasă, într-un proiect prezentat drept alternativă la rețeaua Starlink a SpaceX, cu potențiale utilizări și în domeniul militar. Constelația numără în prezent până la aproximativ 40 de sateliți, însă Serhii „Flash” Beskrestnov, consilier al președintelui Ucrainei pentru tehnologie în domeniul apărării, spune că noii sateliți nu și-au ocupat încă pozițiile în rețea, lucru așteptat „în curând”. Același oficial estimează că Rusia ar avea nevoie de „cel puțin câteva sute” de sateliți pentru ca sistemul să poată fi folosit eficient în scopuri militare, inclusiv pentru capacități C3 (comandă, control și comunicații). Ținte declarate: internet global, dar și aplicații militare Rusia susține că Rassvet ar urma să ofere internet în bandă largă cu acoperire globală, cu viteze de până la 1 Gbps pentru fiecare terminal și o latență de până la 70 de milisecunde. În paralel, analiști occidentali și ucraineni avertizează că rețeaua ar putea avea aplicații militare importante, de la comunicații securizate la conectivitate pentru forțele ruse. Pentru comparație, Beskrestnov notează că SpaceX operează peste 15.000 de sateliți, OneWeb are aproximativ 600–700, iar Project Kuiper (Amazon) ar fi lansat circa 400–500, cu planuri de extindere până la aproximativ 4.000. Cine dezvoltă proiectul și ce planuri are pentru 2027–2035 Potrivit publicației Militarniy, compania aerospațială rusă Bureau 1440 a lansat primul lot operațional al constelației Rassvet la sfârșitul lunii martie: 16 sateliți care s-au separat de racheta Soyuz-2.1b și au fost transferați către centrul de control al misiunii. Sateliții sunt construiți pe platforma proprie a companiei și includ, între altele, comunicații 5G NTN (rețele 5G non-terestre, adică prin satelit), terminale laser pentru legături între sateliți și propulsie cu plasmă. Planurile menționate în articol indică: o constelație inițială de 350 de sateliți; peste 250 de sateliți lansați până în 2027, când ar urma să înceapă serviciile comerciale; posibilitatea depășirii pragului de 900 de sateliți până în 2035. Directorul general al Iks Holding, Alexei Șelobkov, a confirmat la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, pe 5 iunie, intenția de lansare a serviciului comercial în 2027. Costuri și finanțare: buget federal plus investiții proprii Proiectul este finanțat cu 102,8 miliarde de ruble (aproximativ 1,36 miliarde de dolari, adică aprox. 6,1 miliarde de lei) din bugetul federal al Rusiei, prin programul național „Economia Datelor”. În plus, Bureau 1440 intenționează să investească încă 329 de miliarde de ruble (aproximativ 4,36 miliarde de dolari, adică aprox. 19,6 miliarde de lei) din fonduri proprii până în 2030. Probleme operaționale și contextul războiului La începutul lunii iunie, Rassvet a pierdut unul dintre primii sateliți operaționali, la câteva luni după lansare. Kommersant a relatat că firma a confirmat pierderea și a precizat că 15 dintre cei 16 sateliți lansați în martie în prima desfășurare operațională sunt încă pe orbită joasă. Proiectul a căpătat o importanță mai mare după ce SpaceX a întrerupt accesul la Starlink pentru utilizare militară de către Rusia. În același timp, în războiul Rusia–Ucraina, Starlink este descris ca având un rol tot mai important, inclusiv prin utilizarea de către forțele ucrainene pentru drone, în condițiile în care serviciul este interzis în Rusia, iar folosirea lui este sancționată cu amenzi. [...]
Renovarea noului sediu al Ministerului Apărării din Slovacia, estimată la 53 de milioane de euro (aprox. 265 milioane lei), a declanșat un scandal public și o anchetă penală , după ce autoritățile au prezentat clădirea – un turn de 27 de etaje din Bratislava – ca pe o investiție „avantajoasă”, potrivit Digi24 . Clădirea, un fost bloc de cazarmă din perioada comunistă, a fost poreclită de localnici „știuletele”. După inaugurare, proiectul a atras critici puternice în spațiul public, inclusiv din partea opoziției, care a catalogat investiția drept „cel mai scump știulete din lume”. Materialul Digi24 citează o relatare AFP, preluată de Agerpres. Investiția care a ajuns în atenția procurorilor Parchetul investighează o plângere penală legată de o lucrare separată din proiect: renovarea unui zid de beton de 700 de metri, în valoare de 958.000 de euro (aprox. 4,8 milioane lei). Potrivit articolului, zidul ar fi fost revopsit pentru a crea impresia unui zid de cărămidă. Ministrul Apărării, Robert Kaliňák , a negat orice faptă ilegală. „Etichete de preț” și cheltuieli contestate La deschiderea clădirii pentru public, au fost afișate în interior etichete cu prețuri, comparând nivelul pieței cu sumele pe care ministrul susține că le-a plătit statul, în încercarea de a demonstra că achizițiile au fost făcute la costuri mai mici. Exemplele menționate includ: o canapea evaluată inițial la 4.500 de euro, cumpărată cu aproximativ 2.000 de euro; un cuier redus de la 620 de euro la 330 de euro; o chicinetă la fiecare etaj, aproape 8.000 de euro, fără electrocasnice; un ecran LED exterior de 400.000 de euro (aprox. 2 milioane lei), care este oprit de luni de zile. Opoziția a criticat cheltuielile ca fiind nepotrivite într-un context de reducere a cheltuielilor publice, în timp ce ministrul a apărat achizițiile, descriind mobilierul drept „de gamă medie”, din materiale durabile, proiectat să reziste 30–50 de ani. Context bugetar: ținta NATO și presiunea austerității Slovacia alocă 2% din PIB pentru apărare de la invazia Rusiei în Ucraina, în linie cu directivele NATO. Totuși, potrivit articolului, Banca Centrală slovacă se așteaptă ca nivelul să scadă sub acest prag în acest an, pe fondul austerității și al tensiunilor politice din coaliția condusă de premierul Robert Fico privind sprijinul pentru Ucraina. În acest context, disputa privind costurile sediului Ministerului Apărării riscă să capete și o dimensiune politică și de control al cheltuirii banului public, pe măsură ce ancheta procurorilor avansează. [...]
Incendiul de pe nava cu GPL lovită în Marea Neagră a impus un perimetru de securitate și ocolirea zonei de către alte nave , în condițiile în care flăcările se manifestau în continuare, potrivit Digi24 . Publicația a prezentat primele imagini de la bord, în care se văd incendiul și plutele folosite la salvarea echipajului. Operațiunea de salvare a fost desfășurată de angajații Agenției de Salvare a Vieții Omenești pe Mare . Incidentul a avut loc în afara apelor teritoriale ale României, nava fiind atacată în apropiere de Sulina . Ce se știe despre navă și încărcătură Nava plecase din Egipt și se îndrepta spre Ucraina, având la bord 17 marinari. Evenimentul s-a petrecut la aproximativ 20 de mile marine (aprox. 37 km) sud-est de localitatea Sfântu Gheorghe. Conform informațiilor prezentate, nava transporta aproximativ 3.800 de tone de propan. Efecte operaționale imediate: ancorare și restricții de navigație Autoritățile au ancorat nava și au stabilit un perimetru de securitate în zonă, astfel încât navele aflate în apropiere să evite aria afectată. În imaginile difuzate se observă flăcările de la bord și plutele cu care au fost evacuați membrii echipajului. Victime și intervenție medicală Trei dintre marinari au fost răniți și au fost transportați la spitalul din Tulcea. În material nu sunt oferite detalii suplimentare despre starea lor sau despre amploarea pagubelor. [...]
Polonia avertizează că Rusia ar putea încerca o „provocare” cu drone pentru a testa reacția NATO , inclusiv prin incidente pe teritoriul României, pe fondul riscului ca Moscova să folosească drone ucrainene capturate și să încerce să atribuie atacurile Kievului, potrivit Digi24 . Avertismentul a fost făcut de ministrul polonez al Apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz , după o reuniune a Comitetului de Securitate Națională la Varșovia. El a spus că Rusia deține „multe drone” capturate de la Ucraina și că le-ar putea folosi „în mod provocator” împotriva flancului estic al NATO. Ce înseamnă scenariul pentru flancul estic, inclusiv România Oficialul polonez a enumerat explicit statele care ar putea fi vizate de astfel de incidente: țările baltice, Finlanda, România și Polonia. Miza, în interpretarea prezentată, ar fi ca Rusia să creeze un incident și apoi să încerce să îl pună pe seama Ucrainei, ceea ce ar complica rapid evaluarea responsabilității și răspunsul politic și militar. Kosiniak-Kamysz a insistat că amenințarea rusă rămâne „constantă și foarte ridicată” și a argumentat că, tocmai de aceea, statele trebuie să fie pregătite „în cazul în care se întâmplă ceva de genul acesta”. Implicația de reglementare: articolele 4 și 5 din NATO În eventualitatea unui atac rusesc, ministrul polonez a spus că are „încredere deplină” în aplicarea articolelor 4 și 5 ale NATO. Articolul 4 permite consultări între aliați când un stat consideră că integritatea teritorială, independența politică sau securitatea îi sunt amenințate, iar articolul 5 se referă la apărarea colectivă. „Noi suntem obligaţi să facem asta şi sperăm că aceste angajamente faţă de noi vor fi respectate.” Context: incidente recente și precedentul din 2025 Ministrul a amintit că, „săptămâna trecută”, avioane de vânătoare poloneze și suedeze au interceptat trei avioane rusești deasupra Mării Baltice , pe fondul „escaladării tensiunilor” provocate de Rusia. Ca precedent, în septembrie 2025, Polonia a înregistrat una dintre cele mai grave încălcări ale spațiului aerian, când cel puțin 19 drone rusești au pătruns pe teritoriul său în timpul unei ofensive masive împotriva Ucrainei. Incidentul a dus la doborârea mai multor aparate fără pilot, inclusiv prin intervenția avioanelor de vânătoare poloneze și NATO, și la închiderea temporară a aeroporturilor, cu restricții de zbor în estul țării. [...]
