Alocările recente de fonduri europene către România au stârnit reacții critice în presa din Ungaria, mai multe publicații susținând că Bruxelles-ul, sub conducerea Ursulei von der Leyen, ar favoriza România în detrimentul Budapestei. Potrivit Digi24, acest val de nemulțumiri apare în contextul în care Ungaria are fondurile europene blocate de peste doi ani, din cauza problemelor legate de statul de drept.
Profesorul de economie Christian Năsulea susține că reacția maghiară reflectă în principal consecințele deciziilor politice luate de guvernul Viktor Orban. România, chiar dacă nu a avut în ultimii ani o guvernare excepțională, a menținut o direcție pro-europeană clară, care a permis Comisiei Europene să colaboreze mai eficient cu autoritățile de la București.
„Este o chestiune internă a Ungariei. România nu a fost favorizată, ci pur și simplu nu a blocat reformele și a colaborat cu Bruxelles-ul”, afirmă Năsulea.
De ce a primit România fonduri suplimentare
Economistul menționează mai multe motive pentru care România a reușit să atragă sume importante de fonduri europene:
- Deschiderea către Bruxelles: în ultimele 6 luni, autoritățile române au colaborat activ cu Comisia Europeană.
- Reformularea planurilor PNRR: reeșalonarea și regândirea unor componente ale Planului Național de Redresare și Reziliență.
- Semne de progres în gestionarea fondurilor: conform datelor oficiale, eficiența în absorbția fondurilor pare să fi crescut recent.
Chiar și în acest context pozitiv, Năsulea avertizează că România nu este o poveste de succes completă. Reforme structurale, în special în justiție și la nivelul companiilor de stat, sunt încă întârziate, iar sistemul continuă să fie afectat de rezistențe și privilegii vechi.
Ce spun criticile presei ungare și cum le interpretează specialiștii
Publicațiile din Ungaria au denunțat ceea ce numesc o „schimbare de abordare fără precedent” la Bruxelles. Năsulea însă consideră că această atitudine reflectă nemulțumirea crescândă față de politica internă a guvernului Orban și izolarea față de instituțiile europene.
„În Ungaria se iau frecvent decizii contrare politicii europene, iar presa reflectă frustrările populației. Nu e o chestiune de relații externe, ci una de politică internă maghiară”, a explicat Năsulea.
Acesta mai adaugă că deși în România reformele se mișcă lent, pare să existe voință politică, iar acest lucru este esențial pentru îmbunătățirea relației cu UE pe termen lung.
