Știri
Știri din categoria Diverse
Modificările la legea ANI au ajuns la votul decisiv din Senat, cu o miză de 770 milioane euro din PNRR, după ce Camera Deputaților a adoptat proiectul, iar Dominic Fritz acuză majoritatea PSD, PNL și UDMR că a păstrat o prevedere „cu dedicație politică”, potrivit Libertatea.
Proiectul a trecut în Camera Deputaților cu sprijinul PSD, PNL și UDMR, în timp ce USR a votat împotrivă. Inițiativa schimbă modul de publicare a declarațiilor de avere și interese: în locul datelor detaliate (adrese, suprafețe, sume exacte), ar urma să existe o „fișă publică” bazată pe praguri valorice.
În reacția sa, liderul USR și primarul Timișoarei susține că legea păstrează așa-numitul „amendament anti-Timișoara”, care introduce sancțiunea încetării mandatului în 30 de zile pentru fapte de incompatibilitate sau conflict de interese stabilite de instanță. Fritz afirmă că prevederea ar fi fost construită special împotriva sa.
„Pentru cei care votează încălcarea statului de drept de fricǎ să nu piardă bani din PNRR: sunt sigur că nu va accepta Comisia Europeană să premieze o astfel de monstruozitate abuzivă cu banii contribuabililor europeni. Cine vrea să salveze banii trebuie să voteze o lege curată. Încă e timp”, a transmis Dominic Fritz.
Dezbaterea are și o componentă financiară: adoptarea unei forme „funcționale” a legii ANI este prezentată ca un jalon în PNRR, de care depinde virarea unei tranșe de aproximativ 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei). Termenul pentru remedierea problemelor semnalate de Curtea Constituțională expiră la finalul lunii, conform sursei.
După votul din Camera Deputaților, proiectul pleacă la Senat, care este for decizional. Senatorii ar urma să voteze miercuri forma finală, pe fondul avertismentelor opoziției privind posibile obiecții ale Comisiei Europene. În același context, Libertatea notează că parcursul legii a fost influențat de decizii ale Curții Constituționale, inclusiv eliminarea unui amendament propus de AUR privind obligarea depunerii declarațiilor și de către persoanele aflate în concubinaj, pe motiv de încălcare a cerințelor de calitate a legii și a dreptului la viață privată.
Recomandate
Votul din Camera Deputaților pe modificările la legea ANI reaprinde riscul de blocaj în PNRR , după ce Dominic Fritz (USR) a acuzat că forma adoptată menține un „amendament anti-Timișoara” și ar încălca statul de drept, potrivit Digi24 . Președintele USR și primarul Timișoarei susține că proiectul a trecut cu voturile PSD, PNL și UDMR, în timp ce USR a votat împotrivă. Următorul pas este votul din Senat, care este for decizional și ar urma să se pronunțe în zilele următoare. Ce s-a votat și de ce contează pentru PNRR Camera Deputaților a adoptat proiectul cu 183 de voturi „pentru”, 84 „împotrivă” și trei abțineri. Modificările au fost prezentate ca necesare pentru punerea legislației în acord cu o decizie a Curții Constituționale privind regimul declarațiilor de avere și de interese. Miza politică și de reglementare este legată de modul în care România își aliniază regulile de integritate și transparență la cerințele europene, în contextul în care fondurile din PNRR sunt condiționate de îndeplinirea unor jaloane (ținte și reforme asumate). Ce prevede noua formă a legii Conform formei adoptate de deputați, proiectul introduce: o „fișă publică privind interesele financiare”, generată de Agenția Națională de Integritate (ANI) prin platforma e-DAI; fișa va include doar informațiile din anexa legii și nu va reproduce integral sau parțial declarația de avere ori declarația de interese; obligația pentru ANI de a publica documentele în cel mult 60 de zile de la depunerea declarațiilor. Totodată, proiectul elimină obligația soților și partenerilor persoanelor aflate în anumite funcții publice de a depune declarații de avere și de interese, prevedere care fusese declarată neconstituțională de CCR. Poziția lui Fritz și următorul test: Senatul Dominic Fritz afirmă că legea ar trebui votată din nou, invocând faptul că CCR a declarat neconstituțional un amendament pe care îl numește „anti-Mirabela”. El a indicat că votul din Senat, așteptat „miercuri”, va fi decisiv pentru forma finală. În mesajul său, liderul USR leagă direct disputa de argumentul PNRR și respinge ideea că o lege controversată ar putea fi „acceptată” doar pentru a evita pierderea banilor europeni. „Pentru cei care votează încălcarea statului de drept de fricǎ să nu piardă bani din PNRR: sunt sigur că nu va accepta Comisia Europeană să premieze o astfel de monstruozitate abuzivă cu banii contribuabililor europeni” Fritz cere modificarea proiectului înainte de votul final din Senat. „Cine vrea să salveze banii trebuie să voteze o lege curată. Încă e timp” În acest moment, nu reiese din material o poziție oficială a Comisiei Europene pe acest caz; cert este că Senatul urmează să decidă forma finală a modificărilor la legea ANI. [...]
Doar 45,9 km de autostradă pe PNRR mai prind termenul-limită de 31 august , iar restul lucrărilor rămase ar urma să fie plătite din bugetul de stat, potrivit Digi24 . Miza este dublă: România își închide finanțarea europeană pentru ce e executat până la final de august, dar riscă întârzieri suplimentare la segmentele care trec pe bani de la buget, într-un context în care monitorii independenți contestă optimismul autorităților. Din cei 132,4 km de autostradă rămași să fie finanțați prin PNRR, CNAIR indică faptul că 45,9 km vor fi gata până la 31 august, iar 86,5 km ar urma să fie finalizați până la sfârșitul anului. Compania spune că „se va plăti prin PNRR ce s-a făcut până pe 31 august”, iar diferența va fi acoperită din bugetul de stat. Ce tronsoane sunt în joc și ce termene avansează CNAIR Cele trei proiecte rutiere rămase în execuție pe finanțare PNRR sunt două pe Autostrada Moldovei (A7) și unul pe A1 (București – Nădlac), conform articolului. A7 Adjud – Bacău (segment restant 45,9 km) : ar urma să fie inaugurat pe 31 august sau 1 septembrie, potrivit informațiilor transmise de Alin Șerbănescu (CNAIR) către News.ro. Segmentul face parte din tronsonul IV Focșani – Bacău (95,9 km), împărțit în trei loturi, atribuite în noiembrie 2022 asocierii UMB Spedition – SA&PE Construct – Tehnostrade pentru 9,1 miliarde lei. A7 Bacău – Pașcani (77,38 km) : CNAIR susține că va fi gata la sfârșitul anului. Contractul de 4,7 miliarde lei a fost semnat în februarie 2023 cu aceeași asociere. Conform datelor prezentate de Șerbănescu la solicitarea News.ro, stadiul execuției a depășit 65% la loturile 1 și 2 și 50% la lotul 3. A1 Margina – Holdea (9,13 km) : segmentul cu tuneluri dintre Margina și Holdea ar urma, de asemenea, să fie gata la sfârșitul anului, potrivit CNAIR. Contractul este de 1,82 miliarde lei, iar directorul CNAIR, Cristian Pistol, a anunțat pe 21 august un stadiu fizic de 72% și detalii despre avansul lucrărilor la tuneluri. Cum se închide finanțarea PNRR și ce se întâmplă cu banii CNAIR afirmă, prin vocea purtătorului de cuvânt Alin Șerbănescu, că nu se vor pierde bani din PNRR, deoarece Guvernul ar fi negociat cu Comisia Europeană ca lucrările executate până la sfârșitul verii să fie decontate din PNRR. „Se va plăti prin PNRR ce s-a făcut până pe 31 august. Restul, din buget de stat.” În același timp, articolul menționează că diferența de aproximativ 700 de milioane de euro – bugetul lucrărilor care nu ar fi încheiate până la 31 august 2026 – a fost deja redistribuită către alte proiecte. De ce contează: riscul de întârzieri după trecerea pe buget Asociația Pro Infrastructura, care monitorizează marile șantiere, tratează cu neîncredere promisiunile privind finalizarea până la sfârșitul anului și avertizează că, odată ce finanțarea trece pe buget, ritmul poate scădea. Ionuț Ciurea, directorul executiv al organizației, spune pentru News.ro că toate loturile de pe A7 la nord de Focșani sunt întârziate și că finanțarea „țârâită” de la buget ar putea duce la noi decalaje. În evaluarea sa, „maximum” posibil tehnic în acest an ar fi deschiderea până la Săbăoani (la nord de Roman) în decembrie, înainte de Crăciun, ceea ce ar lăsa în continuare nefinalizat lotul Mircești – Pașcani. În acest tablou, termenul de 31 august rămâne punctul de inflexiune: ce este recepționat până atunci intră la decontare europeană, iar ce rămâne după depinde de alocările bugetare și de capacitatea autorităților de a menține ritmul de execuție. [...]
Repornirea reactoarelor de la Cernavodă depinde de nivelul Dunării , iar Nuclearelectrica spune că va lua deciziile de reconectare la Sistemul Energetic Național în funcție de evoluția prognozelor pentru perioada următoare, potrivit Digi24 . În acest moment, ambele unități sunt oprite din cauza nivelului scăzut al fluviului. Compania afirmă că va comunica „transparent și responsabil”, pe baza unor „date tehnice certe” și cu respectarea obligațiilor specifice unei companii listate, deciziile operaționale privind reconectarea celor două reactoare. Impact operațional: două unități oprite, producția internă rămâne sub presiune Nuclearelectrica precizează că, după oprirea activității, cele două reactoare se află într-o stare sigură. „În prezent, ambele reactoare ale centralei CNE Cernavodă sunt în stare sigură oprită, cu menținerea acestora în parametri de siguranță, fără niciun risc operațional sau de securitate nucleară asociat.” Opririle au fost făcute etapizat: Unitatea 2 a fost oprită controlat în 13 august, din cauza scăderii nivelului Dunării, iar Unitatea 1 a fost oprită la sfârșitul lunii iulie. Context: oprirea Unității 1 a redus producția internă cu 10% Potrivit informațiilor citate, oprirea Unității 1 a redus producția internă de energie cu 10%, într-un context de consum ridicat pe fondul caniculei. În paralel, pentru a prelungi funcționarea Unității 2, autoritățile au intervenit pe Dunăre, dislocând o stâncă și scufundând patru barje pentru a încerca să direcționeze un debit mai mare de apă spre centrala de la Cernavodă. Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă asigură aproximativ 20% din producția totală de energie electrică din România, ceea ce face ca momentul repornirii să fie relevant pentru echilibrul din Sistemul Energetic Național, în special în perioade de consum ridicat. [...]
Iranul a avertizat Bulgaria că își rezervă dreptul de a lovi „sursa oricărui atac” dacă teritoriul bulgar ar fi folosit pentru acțiuni militare americane sau israeliene împotriva Teheranului, potrivit Digi24 . Mesajul ridică miza de securitate pentru un stat NATO și UE, în contextul în care Sofia a aprobat recent măsuri de sprijin logistic pentru operațiuni americane. Iranul spune că nu are „nicio problemă cu poporul bulgar”, dar consideră că orice acțiune care ar sprijini „agresiunea militară” a SUA și Israelului împotriva Republicii Islamice ar echivala, „în conformitate cu dreptul internațional”, cu participarea la un act de agresiune. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmaeil Baghaei, a afirmat că Iranul „are dreptul de a viza punctul de origine și sursa oricărui act de agresiune” împotriva sa. Oficialul iranian a invocat și informații potrivit cărora „mai multe avioane de realimentare” ar fi plecat de pe teritoriul Bulgariei, susținând că astfel de acțiuni ar fi contrare dreptului internațional și ar însemna sprijin pentru operațiunile militare ale SUA și Israelului împotriva Iranului. Decizia Bulgariei care a declanșat reacția Teheranului Contextul imediat este o hotărâre din luna precedentă: comisia parlamentară pentru apărare din Bulgaria a aprobat o propunere a guvernului care permite desfășurarea temporară a avioanelor americane de realimentare în zbor și a personalului militar american la Baza Aeriană Bezmer . Măsura a atras, potrivit articolului, un avertisment „sever” din partea Iranului, care a cerut Bulgariei să nu permită utilizarea bazelor sale aeriene în cadrul războiului. La acel moment, Baghaei a susținut că orice participare la planificarea sau executarea unor astfel de operațiuni ar echivala cu complicitatea la „crima de agresiune și la crime de război” și a îndemnat parlamentul bulgar să respingă desfășurarea. Retorică de descurajare, pe fondul escaladării regionale În declarațiile de luni, Baghaei a folosit și o formulare menită să sugereze adaptarea strategiei Teheranului, afirmând că Iranul „joacă șah de mult timp”, dar în ultimii ani „a învățat să joace și poker”. În același context, președintele SUA, Donald Trump , a declarat pentru Fox News în această lună că iranienii sunt „buni jucători de poker, dar sunt pe ducă”, potrivit materialului citat de Digi24. [...]
Distincția acordată Maiei Sandu la Kiev consolidează mesajul de aliniere politică și de securitate dintre Chișinău și Ucraina , într-un moment în care Republica Moldova joacă un rol practic în sprijinirea vecinului său – de la coridoare de tranzit până la asistență energetică, potrivit Digi24 . Președinta Republicii Moldova a primit la Kiev, de Ziua Independenței Ucrainei, Ordinul Cneaghinei Olga (gradul I), una dintre cele mai înalte distincții de stat ale Ucrainei. Decorația i-a fost înmânată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în cadrul evenimentelor dedicate împlinirii a 35 de ani de la proclamarea independenței Ucrainei. Distincția a fost acordată pentru „merite personale deosebite” în consolidarea cooperării între state și pentru sprijinirea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei. Maia Sandu a spus că primește ordinul „în numele oamenilor din Republica Moldova”, amintind de sprijinul oferit refugiaților ucraineni în primele zile ale războiului, potrivit Radio Chișinău . Contextul: sprijin logistic și energetic, plus coordonare diplomatică Ordinul Cneaghinei Olga, instituit în 1997, este acordat femeilor pentru merite deosebite în activitatea de stat, civică, științifică, educațională, culturală, caritabilă și în alte domenii ale vieții publice. În același context, Digi24 notează că, de la începutul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, Republica Moldova: a oferit refugiu ucrainenilor care au fugit din calea războiului; a asigurat coridoare de tranzit pentru exporturile ucrainene; a acordat sprijin umanitar și energetic. Publicația menționează și dimensiunea de securitate a relației: Republica Moldova are o frontieră comună cu Ucraina de 1.222 de kilometri și este prezentată ca „partener de securitate de încredere” pentru Ucraina și pentru restul Europei. Schimb de distincții și semnal politic reciproc Digi24 mai arată că Ordinul Cneaghinei Olga este a doua distincție conferită Maiei Sandu de Volodimir Zelenski, după Ordinul „Prințul Iaroslav cel Înțelept”, clasa I , acordat la 23 august 2021. La rândul ei, Maia Sandu i-a conferit luni lui Zelenski „Ordinul Republicii”, cea mai înaltă distincție de stat a Republicii Moldova, pentru contribuția la apărarea păcii și a libertății pe continentul european și ca semn de recunoștință față de curajul poporului ucrainean. Prim-ministrul Vasile Tofan a transmis, la rândul său, un mesaj în care a spus că Republica Moldova „este și va rămâne un vecin de încredere și un partener ferm” al Ucrainei. [...]
România își leagă sprijinul pentru Ucraina de securizarea Mării Negre și a rutelor comerciale , iar tema a fost reluată la nivel politic în cadrul „ Coaliției de Voință ”, potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan spune că România va continua să sprijine Ucraina și să mențină presiunea asupra Rusiei până la obținerea unei „păci juste și durabile”, într-un context în care sunt invocate riscuri directe la granițele NATO și în bazinul Mării Negre. Ce s-a discutat: garanții de securitate și riscuri la granițele NATO În mesajul publicat pe rețeaua X, Nicușor Dan a precizat că reuniunea a avut loc de Ziua Independenței Ucrainei și a fost „constructivă”, fiind folosită pentru reafirmarea sprijinului pentru Kiev și pentru continuarea discuțiilor privind „finalizarea unui cadru solid de garanții de securitate”. Totodată, președintele a indicat două teme de securitate cu potențial impact operațional în regiune: „numărul tot mai mare de incidente cu drone la granițele NATO”; „alte activități hibride desfășurate de Rusia”. De ce contează pentru economie: navigația și rutele comerciale din Marea Neagră Dincolo de dimensiunea politică, mesajul pune accent pe „necesitatea de a securiza navigația și rutele comerciale din Marea Neagră” – un punct sensibil pentru fluxurile de transport și comerț din regiune, inclusiv pentru România, ca stat riveran și nod logistic. În același mesaj, Nicușor Dan afirmă că participanții au rămas hotărâți să mențină presiunea asupra Rusiei pentru a se ajunge la o pace „durabilă și justă” și că au condamnat „cu fermitate” atacurile recente împotriva populației civile ucrainene. „Rămânem hotărâți să menținem presiunea asupra Rusiei, astfel încât să se poată ajunge la o pace durabilă și justă.” [...]
