Știri
Știri din categoria Diverse
Opoziția de dreapta din Polonia încearcă să condiționeze politic aderarea Ucrainei la UE, printr-un proiect de lege care ar bloca sprijinul Varșoviei dacă Kievul nu renunță la „glorificarea” unei formațiuni istorice controversate, potrivit Digi24. Miza este una de reglementare: extinderea UE cere unanimitate, iar Polonia poate deveni un punct de veto.
Inițiativa aparține partidului Lege și Justiție (PiS), principalul partid de opoziție de dreapta, și a fost anunțată de Przemysław Czarnek, candidat la funcția de prim-ministru din partea formațiunii, la Lublin, în ziua în care Polonia marchează Ziua Națională de Comemorare a victimelor masacrelor din Volînia.
Ucraina a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană în februarie 2022, la câteva zile după invazia pe scară largă lansată de Rusia. Procesul necesită sprijinul unanim al tuturor celor 27 de state membre, inclusiv al Poloniei, ceea ce face ca tensiunile bilaterale să aibă potențial de a încetini sau condiționa parcursul european al Kievului.
Proiectul de lege propus de PiS se opune viitoarei aderări a Ucrainei la UE, cu excepția cazului în care Kievul încetează „glorificarea” unei formațiuni militare asociate, în interpretarea poloneză, cu masacrele din timpul celui de-al Doilea Război Mondial (TVPWorld).
Czarnek a legat explicit aderarea de această temă istorică:
„Ucraina nu va adera la UE atâta timp cât glorifică autorii genocidului, responsabili de ucideri extrem de brutale împotriva națiunii poloneze”.
PiS vrea ca rezoluția să fie dezbătută la următoarea ședință a Sejmului (camera inferioară a Parlamentului polonez), programată în perioada 15–17 iulie.
Disputa s-a amplificat după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a emis un decret prin care a numit o unitate militară de elită contemporană după Armata Insurgentă Ucraineană (UPA), o forță naționalistă din anii 1940, a cărei moștenire rămâne controversată.
În Polonia, UPA este asociată pe scară largă cu masacrul a aproximativ 100.000 de civili polonezi din regiunile Volînia și Galiția de Est, între 1943 și 1945, în timp ce mulți ucraineni o consideră o mișcare de independență antisovietică.
Potrivit articolului, după aceste evoluții, președintele polonez Karol Nawrocki, aliniat cu PiS, l-a privat pe Zelenski de cea mai înaltă distincție de stat a Poloniei, iar episodul a fost urmat de măsuri diplomatice reciproce, inclusiv returnarea unor distincții de stat de către politicieni de ambele părți.
Pe fondul tensiunilor, guvernul de centru condus de Donald Tusk încearcă să mențină un echilibru între calmarea relației cu Kievul și poziția Poloniei, care consideră masacrele din Volînia drept genocid.
În același registru, ministrul polonez al apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a spus că drumul Ucrainei către UE nu poate ocoli valorile fundamentale ale Uniunii, inclusiv „adevărul istoric”, respectul față de parteneri și relațiile de bună vecinătate.
În perioada următoare, un indicator important va fi dacă proiectul PiS avansează în Sejm și în ce măsură tema istorică se transformă într-o condiție politică de durată în dosarul aderării Ucrainei.
Recomandate
Zelenski condiționează un „ armistițiu energetic ” de garanții, cu efecte directe pe piața motorinei potrivit Digi24 , președintele ucrainean propunând Washingtonului un „acord privind motorina” care ar muta presiunea de pe sancțiuni pe controlul operațional al fluxurilor: capacitatea Ucrainei de a lovi infrastructura petrolieră și de a influența dacă rafinăriile rusești funcționează și dacă livrările ies din țară. Într-o intervenție prin videoconferință la Forumul de Securitate de la Varșovia (12 octombrie), Zelenski a pus sub semnul întrebării justificarea economică a deciziei SUA de a permite accesul motorinei rusești pe piețele americane și mondiale, în contextul unui acord anunțat de Donald Trump cu Vladimir Putin privind exporturile de motorină din Rusia, în pofida sancțiunilor occidentale. Digi24 notează că relatarea este atribuită publicației Kyiv Post . În logica propusă de Kiev, Ucraina ar suspenda atacurile asupra infrastructurii petroliere și de motorină a Rusiei dacă Washingtonul ar putea garanta că Moscova încetează atacurile asupra rețelei electrice ucrainene. Zelenski a legat explicit această condiție de nevoia de „garanții cu caracter executoriu”, adică angajamente care să poată fi impuse, nu doar declarate. De ce contează: impactul asupra prețurilor și asupra securității energetice europene Zelenski a susținut că volumele pe care Rusia le-ar putea introduce pe piață ar fi prea mici pentru a influența semnificativ prețurile globale. El a estimat exporturi rusești între 300.000 și 500.000 de tone de motorină pe lună, față de un consum mondial de aproximativ 120 de milioane de tone lunar, concluzionând că impactul ar fi „niciunul”. Separat, a avansat o influență totală a Rusiei asupra pieței mondiale a motorinei de 2,2%, fără să indice sursa sau metodologia. Pe componenta europeană, Zelenski a argumentat că menținerea integrității sistemului energetic ucrainean ar avea și o dimensiune economică regională: rețeaua electrică a Ucrainei este conectată la rețeaua europeană, iar un sistem funcțional ar putea furniza energie mai ieftină statelor europene care se confruntă cu penurii, potrivit declarațiilor sale. Ce urmează: armistițiul anunțat de Trump, fără termene și fără mecanism de monitorizare Trump a anunțat duminică un „armistițiu energetic” imediat între Rusia și Ucraina, însă fără termen, calendar sau mecanism de monitorizare. Zelenski a spus că Ucraina a aflat despre presupusul acord din mass-media și că nu a primit confirmare că Moscova l-ar fi acceptat. Potrivit liderului ucrainean, Kievul s-a abținut să atace rafinăriile rusești peste noapte, în timp ce Rusia a continuat atacurile asupra instalațiilor energetice ucrainene, inclusiv o centrală termoelectrică din Harkov. În acest context, Ucraina se declară dispusă să respecte un armistițiu energetic doar dacă Rusia face același lucru și acceptă garanții aplicabile. Avertisment suplimentar: blocajul din Marea Neagră și riscul de criză alimentară În aceeași intervenție, Zelenski a avertizat că discuția despre prețurile la motorină poate eclipsa o criză potențial mai gravă, legată de perturbarea traficului maritim în Marea Neagră și blocarea exporturilor de cereale ucrainene. El a spus că efectele s-ar putea vedea în una-două luni, cu risc de penurie alimentară în țări din Africa, unele state asiatice și Orientul Mijlociu. Totodată, Zelenski a afirmat că perturbările transportului maritim au dus deja la creșterea prețurilor la grâu la cele mai ridicate niveluri din ultimii trei ani și că Rusia a respins propuneri de relansare a acordului privind cerealele din Marea Neagră. [...]
Uniunea Europeană avertizează că poate sancționa platformele online care ar transmite în direct execuția unui fost militar american, invocând cadrul de reglementare din UE pentru conținut ilegal și obligația platformelor de a-și aplica propriile reguli, potrivit Digi24 . Miza pentru companii este una de conformare: riscul de sancțiuni apare dacă nu respectă interdicțiile din propriile politici și cerințele Regulamentului privind serviciile digitale. Execuția este programată pentru 3 decembrie și îl vizează pe Nidal Hasan , fost psihiatru militar american, condamnat la moarte în 2013 pentru un atac armat comis în 2009 la o bază din Texas, în care au murit 13 persoane. Un oficial al Pentagonului a afirmat că execuția va fi transmisă online în direct, iar secretarul apărării SUA, Pete Hegseth, a confirmat inițial informația, însă ulterior Washingtonul a fost „mai puțin ferm” în această privință. Ce le cere Comisia Europeană platformelor Thomas Regnier, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, a transmis că platformele trebuie să își aplice „cu diligență” propriile reguli de utilizare. El a dat ca exemple politici deja existente la marile platforme: Meta interzice explicit transmiterea în direct a pedepselor capitale; X și TikTok interzic conținutul șocant sau care face apologia violenței. Oficialul a evitat să comenteze direct despre transmiterea execuției în SUA, dar a insistat că „în Europa avem reguli clare”. Baza legală invocată și potențialul de sancțiuni Conform AFP, citată de Agerpres, Comisia are în vedere Regulamentul privind serviciile digitale (DSA), care include obligații legate de combaterea conținutului online ilegal. Acesta ar putea fi aplicat dacă platformele implicate nu își respectă propriile reguli. În paralel, materialul notează că administrația condusă de președintele american Donald Trump a criticat frecvent reglementările UE, pe care le consideră un instrument de cenzură. Pentru platforme, mesajul UE este unul operațional: moderarea și aplicarea regulilor interne nu mai sunt doar o chestiune de politică editorială, ci un risc de conformare care poate declanșa sancțiuni atunci când conținutul intră în zona interdicțiilor și a obligațiilor din DSA. [...]
Refuzul Moscovei de a accepta un armistițiu de 60 de zile ridică semne de întrebare asupra oricărei pauze negociate în războiul din Ucraina, în condițiile în care Rusia susține că o încetare a focului ar fi folosită de Kiev pentru reînarmare, potrivit Digi24 . Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a respins public ideea unui armistițiu, după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut oprirea completă a atacurilor și a argumentat că o încetare a focului de 60 de zile ar permite organizarea alegerilor prezidențiale în Ucraina. Zelenski a spus că alegerile sunt „complet imposibile” din motive de securitate, în condițiile în care atacurile continuă „zi și noapte”. De ce respinge Rusia armistițiul Într-o conferință de presă difuzată de Ministerul rus de Externe, Lavrov a afirmat că o eventuală pauză în lupte ar putea fi folosită de statele europene pentru a furniza Ucrainei noi arme, astfel încât Kievul să poată continua războiul. Digi24 notează că informația este relatată de BBC. Lavrov a pus sub semnul întrebării și sinceritatea demersului lui Zelenski, calificând drept „falsă” surprinderea liderului ucrainean față de un presupus armistițiu anunțat de președintele american Donald Trump. Contextul politic invocat de Kiev Reacția Moscovei vine după ce Zelenski a legat explicit ideea armistițiului de organizarea alegerilor, pe fondul comentariilor lui Donald Trump, care a spus că „este timpul ca Ucraina să aibă un nou președinte”. Zelenski a declarat, la Conferința de Securitate de la Varșovia, că a aflat din mass-media despre anunțul lui Trump privind un presupus armistițiu. Mesajul-cheie transmis de Lavrov Lavrov a susținut că Zelenski ar folosi „orice declarații sau inițiative” pentru a obține o pauză în lupte, însă a respins ideea că Ucraina ar merita o astfel de fereastră. „Nu cred că merită o pauză.” Oficialul rus a adăugat că Moscova nu mai este dispusă să aibă încredere în promisiunile venite din partea adversarilor săi. „Nu cred că vom mai crede din nou în aceste asigurări și promisiuni.” În lipsa unor indicii, în acest moment, că Rusia ar accepta o încetare a focului în formula cerută de Kiev, poziția exprimată de Lavrov sugerează că o pauză de 60 de zile rămâne improbabilă, cel puțin pe termen scurt, iar discuțiile despre alegeri în Ucraina continuă să fie legate de evoluția situației de securitate. [...]
Sprijinul public al Ursulei von der Leyen pentru Volodimir Zelenski ridică miza politică a discuțiilor despre un armistițiu care vizează energia și lanțurile globale de aprovizionare , într-un moment în care președintele ucrainean este criticat dur de Donald Trump , potrivit Digi24 . Președinta Comisiei Europene a transmis, într-un mesaj publicat pe X după o discuție cu liderul de la Kiev, că susține „pe deplin” apelul lui Zelenski pentru un armistițiu care să protejeze aprovizionarea globală cu alimente și infrastructura energetică din Ucraina și Rusia. Von der Leyen a adăugat că are „tot sprijinul” pentru Zelenski, pe care îl descrie drept liderul „care conduce lupta pentru libertatea poporului său”. Ce semnal transmite Bruxelles-ul Mesajul șefei Comisiei Europene fixează poziția politică a UE în jurul a două teme cu impact direct asupra economiei și securității energetice: protejarea infrastructurii energetice, a cărei avariere poate amplifica riscurile de preț și de aprovizionare; menținerea fluxurilor globale de alimente, sensibile la escaladări în regiunea Mării Negre. În același timp, intervenția vine pe fondul criticilor lansate de Donald Trump la adresa lui Zelenski, conform relatării Digi24. Poziția lui Zelenski privind „armistițiul energetic” În același context, Digi24 notează că Zelenski a respins presiunile SUA de a opri atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești, argumentând că Rusia trebuie mai întâi să înceteze atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. Informația este atribuită publicației Kyiv Independent, citată de Digi24. Totuși, liderul ucrainean s-a declarat deschis unui „armistițiu energetic” anunțat de Donald Trump, cu condiția ca și Rusia să aplice încetarea focului asupra infrastructurii energetice ucrainene. Ce urmează Din informațiile prezentate nu reiese un calendar sau un mecanism convenit pentru un astfel de armistițiu. Rămâne de văzut dacă apelul susținut de Comisia Europeană se va traduce într-o înțelegere efectivă și verificabilă între părți, în condițiile în care condițiile puse de Kiev vizează reciprocitatea încetării atacurilor asupra infrastructurii energetice. [...]
Franța a reținut petrolierul „ DF Peak ”, suspectat că operează în „flota-fantomă” a Rusiei , într-o acțiune care ridică presiunea operațională asupra transporturilor maritime folosite pentru ocolirea sancțiunilor, potrivit Digi24 . Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că nava a fost reținută în largul insulei Réunion și a descris-o drept un vas „implicat în activități ilegale de transport de combustibili”, suspectat că ar face parte din așa-numita flotă-fantomă a Rusiei, informație transmisă de postul francez BFMTV . Macron a mai spus că petrolierul este „suspectat că navighează sub pavilion fals” și că este implicat în transporturi ilegale de combustibili. Șeful statului francez a transmis că Franța este hotărâtă să combată „flota-fantomă” rusă „oriunde s-ar afla aceasta în lume”. Unde și cum a avut loc intervenția Potrivit președintelui francez, abordarea vasului a avut loc la peste 450 de mile marine sud de Réunion, adică la aproximativ 833 de kilometri. Macron a precizat că acțiunea s-a desfășurat „în conformitate cu dreptul maritim internațional” și a publicat pe platforma X un filmuleț cu momentul abordării. De ce contează pentru transportul maritim și comerțul cu combustibili Reținerea unui petrolier suspectat că operează sub „pavilion fals” indică o intensificare a controalelor și a intervențiilor pe rute îndepărtate, cu potențial de a complica logistic transporturile de combustibili asociate rețelelor care încearcă să evite restricțiile internaționale. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre proprietarul navei, încărcătură sau următorii pași procedurali după reținere. [...]
Disputa PSD–PNL pe tema „reformelor” riscă să blocheze agenda de măsuri concrete , după ce prim-vicepreședintele PSD Bogdan Ivan l-a ironizat public pe premierul demis Ilie Bolojan , susținând că nu poate indica reforme „concrete și măsurabile” din mandatul acestuia, potrivit Digi24 . Ivan a declarat luni seară, la TVR Info, că singurele acțiuni pe care le poate identifica drept „reforme” ar fi concedierea „a doi șoferi de buldoexcavatoare pe la niște primării” și „a trei ospătari din Guvern”, afirmație relatată de Digi24 , care citează News.ro. Miza: cine își asumă blocajele și ce rămâne din „reformă” Dincolo de ironie, mesajul lui Ivan țintește direct disputa politică privind responsabilitatea pentru lipsa unor schimbări structurale. Liderul PSD îi cere lui Bolojan să indice explicit cine din PSD i-ar fi „blocat viziunea” pentru România, „cu nume și prenume”. În aceeași intervenție, Ivan a susținut că nu este „critic față de domnul Bolojan”, ci față de „acțiunile” acestuia, insistând pe ideea că reformele invocate ar trebui să fie cuantificabile și verificabile. Contextul declarațiilor Potrivit Digi24, reacția vine „referitor la declarațiile domnului Bolojan”, în care acesta ar fi acuzat PSD că blochează anumite inițiative. În materialul citat nu sunt detaliate declarațiile inițiale ale lui Ilie Bolojan și nici exemplele concrete la care s-ar fi referit acesta. Ce urmează, în termeni politici, depinde de dacă Ilie Bolojan va răspunde solicitării și va nominaliza persoanele sau mecanismele despre care afirmă că i-au blocat agenda. În lipsa unor clarificări, schimbul de replici rămâne la nivel de dispută publică, fără elemente noi despre măsuri sau calendar de reforme. [...]
