Partidul polonez PiS propune o lege care condiționează aderarea Ucrainei la UE - disputa privind moștenirea UPA și masacrele din Volînia reaprinde tensiunile Varșovia–Kiev

Opoziția de dreapta din Polonia încearcă să condiționeze politic aderarea Ucrainei la UE , printr-un proiect de lege care ar bloca sprijinul Varșoviei dacă Kievul nu renunță la „glorificarea” unei formațiuni istorice controversate, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare: extinderea UE cere unanimitate, iar Polonia poate deveni un punct de veto. Inițiativa aparține partidului Lege și Justiție (PiS) , principalul partid de opoziție de dreapta, și a fost anunțată de Przemysław Czarnek, candidat la funcția de prim-ministru din partea formațiunii, la Lublin, în ziua în care Polonia marchează Ziua Națională de Comemorare a victimelor masacrelor din Volînia. De ce contează: unanimitatea din UE transformă disputa într-un risc de blocaj Ucraina a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană în februarie 2022, la câteva zile după invazia pe scară largă lansată de Rusia. Procesul necesită sprijinul unanim al tuturor celor 27 de state membre, inclusiv al Poloniei, ceea ce face ca tensiunile bilaterale să aibă potențial de a încetini sau condiționa parcursul european al Kievului. Ce cere PiS și care este argumentul Proiectul de lege propus de PiS se opune viitoarei aderări a Ucrainei la UE, cu excepția cazului în care Kievul încetează „glorificarea” unei formațiuni militare asociate, în interpretarea poloneză, cu masacrele din timpul celui de-al Doilea Război Mondial (TVPWorld). Czarnek a legat explicit aderarea de această temă istorică: „Ucraina nu va adera la UE atâta timp cât glorifică autorii genocidului, responsabili de ucideri extrem de brutale împotriva națiunii poloneze”. PiS vrea ca rezoluția să fie dezbătută la următoarea ședință a Sejmului (camera inferioară a Parlamentului polonez), programată în perioada 15–17 iulie. Contextul tensiunilor: UPA și reacțiile politice de la Varșovia Disputa s-a amplificat după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a emis un decret prin care a numit o unitate militară de elită contemporană după Armata Insurgentă Ucraineană (UPA) , o forță naționalistă din anii 1940, a cărei moștenire rămâne controversată. În Polonia, UPA este asociată pe scară largă cu masacrul a aproximativ 100.000 de civili polonezi din regiunile Volînia și Galiția de Est, între 1943 și 1945, în timp ce mulți ucraineni o consideră o mișcare de independență antisovietică. Potrivit articolului, după aceste evoluții, președintele polonez Karol Nawrocki, aliniat cu PiS, l-a privat pe Zelenski de cea mai înaltă distincție de stat a Poloniei, iar episodul a fost urmat de măsuri diplomatice reciproce, inclusiv returnarea unor distincții de stat de către politicieni de ambele părți. Poziția guvernului și linia „valorilor UE” Pe fondul tensiunilor, guvernul de centru condus de Donald Tusk încearcă să mențină un echilibru între calmarea relației cu Kievul și poziția Poloniei, care consideră masacrele din Volînia drept genocid. În același registru, ministrul polonez al apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a spus că drumul Ucrainei către UE nu poate ocoli valorile fundamentale ale Uniunii, inclusiv „adevărul istoric”, respectul față de parteneri și relațiile de bună vecinătate. În perioada următoare, un indicator important va fi dacă proiectul PiS avansează în Sejm și în ce măsură tema istorică se transformă într-o condiție politică de durată în dosarul aderării Ucrainei. [...]