Știri
Știri din categoria Diverse
Președintele Nicușor Dan spune că relația România–SUA are „un uriaș potențial” economic, pe fondul unui parteneriat strategic pe care îl descrie drept „mai solid ca niciodată”, potrivit Digi24.
Declarațiile au fost făcute joi, la inaugurarea expoziției „SUA–România. Istorie, diplomație și drumul spre democrație”, organizată la Muzeul Național de Istorie a României. Șeful statului a indicat că perspectivele relației bilaterale sunt importante atât în domeniul securității, cât și în cel economic.
„În momentul de față, parteneriatul nostru este mai solid ca niciodată, atât bilateral, cât și în participarea noastră în formate multilaterale.”
În intervenția sa, Nicușor Dan a amintit că România și SUA au reafirmat recent, la Summitul NATO de la Ankara, valorile comune și angajamentul pentru apărarea colectivă, într-un cadru pe care l-a descris ca bazat pe reguli și pe o alianță „defensivă”.
Pe componenta economică, președintele a susținut că există spațiu semnificativ de dezvoltare a relațiilor dintre cele două țări, fără a detalia proiecte sau domenii concrete.
„Există un uriaș potențial la care multă lume de aici lucrează pentru a deveni o realitate.”
În același discurs, Nicușor Dan a reamintit că Parteneriatul Strategic România–SUA a fost lansat în iulie 1997, odată cu vizita la București a fostului președinte american Bill Clinton, și a insistat pe ideea de continuitate.
„Încrederea se construiește cărămidă cu cărămidă, pentru a da posibilitatea unor lucruri concrete, care să aducă și pace, și prosperitate pentru oameni.”
Expoziția inaugurată prezintă, între altele, documente istorice precum scrisoarea din 20 noiembrie 1880 prin care președintele SUA confirma principelui Carol recunoașterea independenței României; evenimentul este prezentat ca o trecere prin 250 de ani de istorie americană și aproape 150 de ani de relații bilaterale.
Recomandate
România pregătește un nou canal de cooperare cu SUA printr-un program de schimb pentru consilieri ai Congresului , care ar urma să aducă în țară, din această toamnă, o delegație de consilieri și experți americani, pe baza unui acord MAE–Departamentul de Stat semnat în primăvară, potrivit Digi24 . Anunțul a fost făcut de ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, la prezentarea bilanțului vizitei sale în Statele Unite. Programul, denumit Romania–United States Exchange Program , este descris ca un schimb destinat consilierilor din Congresul SUA și experților americani, inclusiv din think tank-uri (organizații de analiză și politici publice). În mesajul publicat pe Facebook, ministra a legat inițiativa de „continuitatea” relației bilaterale, în contextul Parteneriatului Strategic România–SUA. Ce a urmărit vizita și cine a fost implicat Conform informațiilor prezentate, agenda a inclus întâlniri la Washington cu congresmeni și senatori americani, republicani și democrați, între care Steve Daines, Mike Rogers, Pat Harrigan, Joe Wilson, Gregory Meeks și Keith Self. Discuțiile au vizat concluziile Summitului NATO de la Ankara, prezența trupelor americane în România și creșterea investițiilor și a cooperării economice dintre cele două state. La Washington, Oana Țoiu a participat și la o masă rotundă organizată de Atlantic Council, dedicată cooperării româno-americane în domeniul securității și economiei. Componenta de securitate: terorism și radicalizare online Punctul central al vizitei a fost participarea, pe 16 iulie, la o reuniune ministerială organizată de Departamentul de Stat al SUA, la invitația secretarului de stat Marco Rubio , pe tema resurgenței terorismului politic. În comunicarea publică, ministra a indicat că România va susține o agendă axată pe prevenție și va prezenta și perspectiva europeană privind prevenirea și combaterea terorismului, cu accent pe prevenirea radicalizării tinerilor în mediul online. Context: oprirea la Boston Vizita a început la Boston, unde nava-școală „Mircea” a participat la evenimente legate de aniversarea a 250 de ani de la adoptarea Declarației de Independență a SUA. Tot acolo, ministra s-a întâlnit cu studenți români de la Universitatea Harvard. [...]
Prelungirea interimatului la Palatul Victoria întârzie adoptarea proiectelor din PNRR , iar președintele Nicușor Dan spune că ieșirea din blocaj depinde de partidele care au voturile în Parlament, potrivit Digi24 . Șeful statului a declarat joi că există dialog între el și partide, însă nu vede, deocamdată, utilitatea unei noi runde de consultări formale la Cotroceni. În paralel, au loc „discuții tehnice” pentru finalizarea legilor necesare PNRR, inclusiv întâlniri programate la Cotroceni, dar nu cu președintele. De ce contează: PNRR, prins între negocieri politice și guvern cu atribuții limitate Întrebat dacă prelungirea interimatului premierului Ilie Bolojan întârzie adoptarea proiectelor legate de PNRR, Nicușor Dan a răspuns că efectul este vizibil și că ar fi „preferabil să avem un guvern cu puteri depline”, în condițiile în care este nevoie de „contorsionări” precum sesiuni extraordinare ale Parlamentului. În același context, președintele a indicat că soluția politică nu poate veni de la Cotroceni, ci din zona majorităților parlamentare. Ce opțiuni spune președintele că au fost puse pe masă Nicușor Dan a afirmat că a propus „două soluții”, pe care le-a considerat potrivite la momentul respectiv, menționând în mod special varianta unui guvern tehnocrat. El a adăugat că discuțiile continuă „la nivel informal”, dar că după discuția de luni dimineață nu au existat progrese suficient de mari pentru o nouă întâlnire formală. În ceea ce privește scenariile discutate, președintele a enumerat mai multe variante vehiculate în spațiul politic, fără ca acestea să fi fost cumulate într-un plan unic: un guvern de „armistițiu” la început (tehnocrat sau cu participarea tuturor); un guvern tehnocrat spre final, înainte de alegeri, cu rol de organizare a alegerilor; o rotativă între un guvern PSD minoritar susținut de PNL și un guvern PNL susținut de PSD. „Patru guverne în doi ani” – respins ca scenariu Despre varianta cu patru guverne succesive, fiecare de câte șase luni, Nicușor Dan a spus că i se pare „ridicolă” și a precizat că „nu s-a pus problema să fie toate patru”. Concluzia sa este că, în acest moment, nu există o soluție agreată nici măcar pentru un guvern de tranziție care să funcționeze câteva luni. [...]
Decizia CJUE pe prescripție mută presiunea pe Parlament să repare rapid legislația , după ce hotărârea instanței europene a stabilit că interpretarea Înaltei Curți nu este compatibilă cu dreptul UE în dosarele de fraudă gravă cu fonduri europene, potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan a spus că „vina principală” pentru situația creată aparține Legislativului, care nu a modificat legea după o decizie a Curții Constituționale. În declarațiile făcute joi, șeful statului a indicat că Parlamentul ar fi trebuit să urmeze decizia CCR într-un „termen constituțional” de 45 de zile, dar corecția legislativă „nu s-a întâmplat în niște ani de zile”. „Un lucru care trebuie spus este că vina principală pentru această situaţie revine Parlamentului. Noi am avut o decizie a Curţii Constituţionale, care trebuia urmată într-un termen constituţional, dacă nu mă înşel, de 45 de zile (...) trebuia o corecţie legislativă care nu s-a întâmplat în nişte ani de zile.” Ce schimbă hotărârea CJUE și de ce contează Nicușor Dan a mai spus că interpretarea normelor juridice presupune analiza mai multor principii de drept și a punctat că, în această speță, au existat poziții diferite, inclusiv la nivelul CJUE și al Înaltei Curți. „Deciziile Curţii de Justiţie ale Uniunii Europene sunt obligatorii, vor fi respectate în România.” CJUE a decis, prin hotărârea pronunțată pe 16 iulie în cauza „Lin II”, că interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție privind prescripția răspunderii penale nu este compatibilă cu dreptul Uniunii Europene în cazurile de fraudă gravă care afectează interesele financiare ale UE. Hotărârea continuă jurisprudența din cauza „Lin I” și, potrivit Digi24 , are efecte asupra dosarelor penale aflate încă pe rol. Ce urmează Din reacția președintelui rezultă că miza imediată este una de reglementare: corectarea cadrului legislativ intern, astfel încât aplicarea prescripției în dosarele de fraudă cu fonduri europene să fie aliniată cu obligațiile României ca stat membru UE și cu caracterul obligatoriu al deciziilor CJUE. Publicația nu indică un calendar sau un proiect concret de modificare a legii. [...]
Rusia caută benzină din India după ce atacurile cu drone au scos din funcțiune o parte importantă din rafinării , iar companiile petroliere ruse au cerut rafinăriilor indiene să crească livrările, potrivit Digi24 . Miza este una operațională și economică: scăderea capacității de rafinare împinge Moscova să caute rapid surse externe de combustibil, inclusiv prin intermediari. Informația este relatată de Reuters, care citează două surse familiarizate cu situația. Cel puțin un transport de benzină din India este deja în drum spre Rusia și ar urma să fie urmat de altele, însă necesarul ar fi mai mare, pe fondul pierderii a aproximativ 40% din capacitatea de rafinare, potrivit acelorași surse. Ce a lovit producția: rafinării oprite după atacuri Conform surselor Reuters, „ Rosneft ” și „ Gazprom Neft ” au contactat omologii indieni. Rosneft ar fi pierdut în iulie rafinăriile din Syzran și Saratov, care și-au oprit producția după atacuri cu drone. Gazprom Neft ar fi pierdut în iunie rafinăria din Moscova și ar fi fost nevoită să oprească și rafinăria din Omsk, descrisă ca fiind cea mai mare din Rusia. Exporturi limitate direct, posibilă soluție prin intermediari Companiile ruse au apelat atât la rafinării private, cât și la rafinării de stat din India, însă acestea ar fi transmis că nu au volume suplimentare pentru export. Totuși, Reuters notează că livrări suplimentare ar putea fi realizate prin intermediari, care ar transborda combustibilul de la un tanc petrolier la altul pe mare. Presiune și pe motorină, în plină campanie agricolă Rusia ar putea solicita și motorină din India, potrivit surselor Reuters. Producția ar fi scăzut cu 40% în plină campanie de recoltare, iar autoritățile ar fi ajuns să distribuie manual volumele disponibile pentru aprovizionarea magazinelor cu produse. În prezent, producția internă ar acoperi cererea, însă sursele avertizează că noi atacuri ar putea scoate din funcțiune și mai multe capacități, iar repornirea nu s-ar putea face rapid: restabilirea producției ar dura cel puțin două luni, cu condiția să nu mai aibă loc noi atacuri. Cât a scăzut rafinarea: minime multianuale și deficit de produse Potrivit estimărilor EA Analytics, volumele de rafinare a petrolului în Rusia au coborât în iulie la 3,91 milioane de barili pe zi, cel mai scăzut nivel din 2005, în scădere cu 27% față de iulie anul trecut și cu 30% față de iulie 2021 (înainte de război). Analiștii de la Energy Intelligence estimează un nivel și mai redus, de 3,58 milioane de barili pe zi, care ar putea fi cel mai scăzut cel puțin din 2002. Aceeași sursă indică faptul că 3,1 milioane de barili pe zi capacitate sunt oprite, iar deficitul de produse petroliere ar ajunge la 400.000–600.000 de tone pe lună; livrările din Belarus și Kazahstan ar putea acoperi doar jumătate din acest deficit. [...]
Deschiderea lotului Chiribiș–Suplacu de Barcău de pe A3 se amână cu circa două luni , ceea ce împinge în toamnă un tronson-cheie pentru continuitatea traficului pe Autostrada Transilvaniei, potrivit Digi24 . Pe segmentul de peste 26 km dintre Chiribiș și Suplacu de Barcău (Bihor), inclusiv viaductul peste lacul de acumulare, lucrările sunt într-un stadiu avansat, însă analiza Asociației Pro Infrastructură indică o posibilă întârziere de două luni față de termenul contractual. În scenariul „cel mai optimist”, lotul ar putea fi dat în circulație începând cu luna septembrie. Ce se vede în teren și ce lipsește până la deschidere Conform aceleiași analize, pe mare parte din tronson stratul de asfalt este deja așternut, iar viaductele și pasajele sunt „suprabetonate”, semn că proiectul se apropie de final. Totuși, calendarul de deschidere rămâne dependent de ritmul de închidere a lucrărilor rămase și de etapele de recepție. Context: două loturi din Bihor, două calendare diferite Materialul Digi24 arată că, în paralel, pe cei 28,55 km ai A3 din Bihor între Biharia și Chiribiș, mobilizarea constructorului este descrisă drept „exemplară”, iar tronsonul ar putea fi inaugurat în decembrie, cu aproape jumătate de an înaintea termenului din contract. De ce contează: continuitatea pe A3 rămâne condiționată de „verigi lipsă” Dacă și tronsoanele din Cluj și Sălaj continuă să avanseze „încurajator”, la finalul acestui an s-ar putea circula neîntrerupt între Vama Borș și Cluj-Napoca și mai departe spre Târgu Mureș pe A3, cu o excepție majoră: tronsonul de 40 km dintre Nușfalău și Poarta Sălajului. Acesta include tunelul Meseș , descris ca o lucrare deosebit de dificilă și cel mai lung tunel rutier din România, cu termen de predare în 2031. În acest context, orice amânare pe loturile care pot fi deschise mai repede mută în timp beneficiile economice și operaționale ale unei legături rutiere mai fluide în nord-vestul țării. [...]
Regatul Unit își mărește contingentul militar din Estonia la 1.200 de soldați din aprilie 2027 , după ce Londra și Tallinn au semnat un nou acord de apărare care prevede inclusiv dotări suplimentare și cooperare pe tehnologii militare, potrivit Digi24 . Miza operațională este creșterea capacității de descurajare pe flancul estic al NATO, într-un context de securitate dominat de războiul din regiune. Decizia vizează desfășurarea a încă 400 de militari „începând de anul viitor”, ceea ce ridică efectivele britanice din Estonia de la 800 la 1.200, începând din aprilie anul viitor, conform informațiilor citate de publicație. „Ne consolidăm prezenţa militară în Estonia pentru a apăra teritoriul NATO şi pentru a descuraja agresiunea rusească.” Ce include noul acord: dotări și tehnologie Acordul a fost semnat la Tallinn de ministrul britanic al apărării, Dan Jarvis , și omologul său estonian, Hanno Pevkur . Documentul prevede ca forțele britanice din Estonia să primească: mai multe vehicule; arme avansate; drone de „înaltă tehnologie”, adaptate pentru operarea în țara baltică. În plus, noua forță ar urma să beneficieze de echipamente și muniții britanice care sunt deja mutate pe poziții în Estonia, iar cele două țări au convenit și o cooperare mai strânsă în domeniul noilor tehnologii militare. Context: prezență britanică în Estonia din 2016 Trupele britanice sunt desfășurate în Estonia din 2016, în cadrul Operațiunii Cabrit, ca parte a angajamentului Regatului Unit față de NATO. Noul acord formalizează o extindere a prezenței și o modernizare a capabilităților, cu accent pe mobilitate și tehnologie, în linie cu „realitățile războiului de astăzi”, potrivit declarațiilor lui Dan Jarvis citate de Digi24. [...]
