Știri
Știri din categoria Diverse
Criticile lui Ludovic Orban la adresa desemnării lui Luca Niculescu indică un risc de guvernare fără sprijin politic asumat, cu potențiale blocaje în adoptarea și implementarea măsurilor, potrivit Digi24. Fostul premier a spus, în direct la Digi24, că nominalizarea nu ar fi „potrivită” și l-a descris pe Niculescu drept „premierul nimănui”.
Orban a argumentat că, „în orice democrație”, premierul și Guvernul ar trebui să țină cont de votul popular și să se sprijine pe partide care își asumă guvernarea pe baza unui program, inclusiv în formule de coaliție. În această logică, el susține că desemnarea ar viza o persoană „care nu reprezintă pe nimeni” și care nu ar avea „un sprijin clar, asumat, transparent”.
Fostul premier afirmă că, chiar dacă Luca Niculescu ar obține voturile necesare pentru învestire, Executivul ar rămâne fără o bază politică solidă în Parlament și fără „răspundere” politică reală.
„Luca Niculescu chiar dacă primește voturile de învestire, nici el și nici miniștrii lui nu o să aibă vreo răspundere și niciun partid nu va susține actul de guvernare.”
În scenariul descris de Orban, PSD ar urma să se poziționeze în opoziție imediat după învestire și să se „desolidarizeze” de măsurile Guvernului, ceea ce ar reduce capacitatea Executivului de a pune în practică programul de guvernare.
Orban leagă dificultatea formării și funcționării guvernării de decizia PSD de a „face praf coaliția de guvernare”, într-un „moment de cumpănă” pentru România, susținând că, în aceste condiții, guvernarea devine „foarte dificilă”.
În același timp, el a lansat o comparație între PSD și AUR, afirmând că ar fi „pe aceeași gândire politică”, și a invocat episodul unei moțiuni de cenzură depuse împreună de cele două partide.
Orban a mai spus că președintele Nicușor Dan ar fi trebuit să îl desemneze „din prima” pe Sorin Grindeanu și a susținut că ar exista o înțelegere între cei doi, motiv pentru care Grindeanu ar fi fost „protejat” de o desemnare care l-ar fi expus unui eșec politic.
Potrivit lui Orban, o eventuală guvernare PSD cu Grindeanu premier sau un eșec al acestuia în formarea majorității ar fi „dăunat grav” atât României, cât și PSD-ului.
Recomandate
PSD condiționează sprijinul pentru noul guvern de o schimbare a direcției economice , iar partidul respinge explicit varianta unui executiv tehnocrat, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis de Sorin Grindeanu după întâlnirea de joi, 8 octombrie, cu premierul desemnat Luca Niculescu , la sediul PSD din București. Grindeanu spune că discuțiile au avut două componente – economică și politică – iar pe partea economică PSD a pus ca „condiție” pentru orice sprijin politic „schimbarea direcției economice”. Liderul social-democrat a susținut că partidul urmărește o „reconfigurare” care să oprească „sărăcirea agresivă a românilor” și a vorbit despre nevoia de „măsuri economice potrivite”, în contextul în care România ar traversa „incertitudini economice”. În același timp, Grindeanu a afirmat că premierul desemnat i-ar fi dat asigurări că „idei esențiale din programul PSD se vor oglindi” în viitorul program de guvernare. PSD așteaptă forma finală a acestui program pentru a vedea „soluțiile pentru oameni și pentru economie” și spune că specialiștii partidului care au lucrat la programul PSD pot participa la un dialog până la definitivarea documentului. Majoritate „asumată”, nu „de conjunctură” Pe componenta politică, șeful PSD a declarat că partidul își dorește „o majoritate asumată” și că „nu ne interesează funcțiile”. În acest context, a făcut un apel către PNL și UDMR să participe la construirea unei „majorități transparente”, dacă se dorește implicarea PSD la guvernare. Grindeanu a avertizat că, în lipsa unei asumări clare din partea celorlalte partide și dacă PSD nu se regăsește în „proiectul pentru economie”, partidul „nu va ezita să spună nu acestui demers politic”. El a mai spus că PSD nu va susține o majoritate „de conjunctură”, chiar dacă aceasta ar putea trece un guvern prin Parlament. De ce respinge PSD un guvern tehnocrat PSD nu susține varianta unui guvern tehnocrat, iar Grindeanu a argumentat că un astfel de executiv ar fi „slab” și ar risca să devină „guvernul nimănui”, invocând experiența de acum 10 ani cu Guvernul Cioloș. În opinia sa, o soluție viabilă presupune „o soluție politică asumată cu o majoritate asumată”, inclusiv pentru momente-cheie precum adoptarea bugetului în Parlament. Ce urmează, potrivit declarațiilor, este finalizarea programului de guvernare al premierului desemnat și clarificarea unei majorități parlamentare care să își asume politic direcția economică și guvernarea. [...]
USR condiționează orice susținere pentru guvernul Luca Niculescu de absența PSD și a unei majorități cu AUR , iar disputa pe eticheta de „tehnocrat” riscă să complice rapid aritmetica parlamentară a învestirii, potrivit Digi24 . Liderul deputaților USR, Diana Stoica , a spus miercuri, la Palatul Parlamentului, că premierul desemnat Luca Niculescu „nu se încadrează în definiția unui tehnocrat”, susținând că acesta ar fi fost sprijinit politic de PSD pe parcursul carierei, inclusiv pentru numirea ca secretar de stat în 2022, o funcție despre care Stoica afirmă că este una politică. Linia roșie a USR: fără PSD și fără o majoritate care include AUR Întrebată dacă USR ar putea susține un guvern condus de Luca Niculescu, Stoica a invocat trei decizii interne ale partidului, deja adoptate, prin care USR a stabilit că nu va vota: un guvern din care face parte PSD; un guvern care include „oameni care au fost susținuți de PSD”. În același timp, Stoica a indicat că USR vrea discuții cu Luca Niculescu despre programul de guvernare și, mai ales, despre majoritatea parlamentară pe care ar urma să se bazeze viitorul executiv. Ea a spus că USR nu vede o majoritate posibilă „decât dacă e și AUR acolo” și a exclus participarea la o astfel de formulă, „alături de extremiști”. Disputa „tehnocrat vs. susținere politică” și ce urmează Stoica a mai afirmat că USR consideră că un guvern ar trebui să fie compus din persoane politice, argumentând că partidele sunt cele validate prin vot pentru a guverna. În acest context, ea a susținut că noțiunea de „tehnocrat” ar fi fost „alterată” în dezbaterea publică și a reiterat că, din perspectiva ei, Luca Niculescu nu poate fi încadrat la „independenți” sau „tehnocrați”, tocmai din cauza sprijinului politic invocat. USR spune că va purta discuții cu Luca Niculescu, iar ulterior, „dacă este nevoie de o nouă decizie”, partidul o va lua. Stoica a adăugat însă că nu crede că USR se află „în acest scenariu”, sugerând că, în forma actuală, susținerea pentru învestire rămâne improbabilă. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de disciplină bugetară , iar Ilie Bolojan spune că țintele de deficit pentru 2027 și 2028 „nu sunt negociabile” și că cheltuielile statului nu trebuie să crească, potrivit Digi24 . Mesajul vine înaintea întâlnirii cu premierul desemnat Luca Niculescu , în contextul negocierilor pentru formarea noului Executiv. Bolojan afirmă că România are nevoie „cât mai repede” de un guvern cu puteri depline, care să poată gestiona urgențele de final de an, inclusiv prin rectificare bugetară, și să pregătească bugetul pentru anul viitor. Liderul PNL pune accent pe limitarea cheltuielilor și pe încadrarea în țintele stabilite. Miza economică: costul finanțării și riscul de pierdere a încrederii piețelor În argumentația sa, Bolojan leagă disciplina fiscală de costurile de împrumut ale statului și de percepția creditorilor. El susține că împrumuturile din anii trecuți și dobânzile ridicate au împins în sus datoria publică și au crescut riscul de pierdere a controlului asupra bugetului. În același timp, liderul PNL spune că România se împrumută la dobânzi mai mari pe fondul unui context internațional tensionat, dar și al instabilității politice interne, care ar fi alimentat creșterea „primei de risc” (indicator care reflectă cât de scump se finanțează o țară față de reperele considerate mai sigure). „Fiecare punct procentual plătit în plus la dobânzi înseamnă miliarde de lei anual, bani pe care nu îi mai putem folosi pentru investiţii, sănătate sau educaţie”, explică Bolojan. Condițiile anunțate pentru negocierile cu premierul desemnat Bolojan transmite că mandatul PNL la discuțiile cu Luca Niculescu pornește de la câteva linii roșii: țintele de deficit pentru 2027 și 2028 „nu sunt negociabile”; cheltuielile statului „nu trebuie să crească”; discuția ar trebui să fie despre „modul în care” sunt atinse țintele, nu despre schimbarea lor. El mai afirmă că promisiunile „fără acoperire” generează frustrări și amplifică nemulțumirea și că acesta este un stil de guvernare pe care spune că l-a refuzat și nu îl va accepta. Ce urmează Întâlnirea cu premierul desemnat Luca Niculescu are loc la sediul PNL, iar discuțiile vizează atât ieșirea din criza politică, cât și setarea priorităților bugetare imediate: funcționarea serviciilor publice în ultimele luni ale anului, rectificarea bugetară și pregătirea bugetului pentru anul viitor. În funcție de rezultatul negocierilor, se conturează și spațiul de manevră al viitorului guvern în privința cheltuielilor și a politicii fiscale. [...]
O delegație AUR condusă de Dan Dungaciu a avut discuții oficiale la Sofia cu partidul aflat la guvernare, condus de premierul Rumen Radev, asociat în presa internațională cu o orientare pro-rusă , potrivit Digi24 . Miza politică ține de riscul de reputație și de poziționare externă: întâlnirea are loc în contextul în care Radev și formațiunea sa sunt descriși de unele publicații ca un potențial factor de frânare în UE și NATO. Deplasarea este prezentată de AUR drept „o nouă etapă în relațiile bilaterale”, în urma unei invitații la Parlamentul Bulgariei din partea partidului de guvernare de la Sofia, „Progresivna Bulgaria”, condus de prim-ministrul Rumen Radev, conform comunicatului citat. În cadrul vizitei, delegația AUR s-a întâlnit cu oficiali din parlamentul bulgar, între care sunt menționați Martin Mariov Zhlyabinkov (președintele Comisiei pentru politici regionale, lucrări publice și administrație locală), Georgi Chakarov (vicepreședinte al aceleiași comisii) și Neli Andreeva (vicepreședinte al Comisiei pentru transport și comunicații, fost vice-ministru al Transporturilor). În discuții apare și Rumen Petkov, fost ministru de Interne, lider al partidului ABV și susținător al actualului premier. Ce spune AUR că a urmărit prin întâlnire Potrivit comunicatului formațiunii, temele au vizat dezvoltarea relațiilor bilaterale, „viitorul Europei” și „schimbările strategice regionale”. Dan Dungaciu este citat afirmând că întâlnirea ar fi „o etapă” și că „vor urma și altele”, în ideea construirii unei cooperări „solid”. Tot Dungaciu susține că discuțiile au inclus „acțiuni și voturi comune la nivel european” și o viziune asupra relației bilaterale, formulată printr-o frază atribuită lui: „nu podurile construiesc strategia. Strategia construiește podurile!”. De ce contează: contextul de politică externă și eticheta „pro-rus” Articolul plasează întâlnirea în contextul în care Rumen Radev este prezentat ca politician pro-rus de presa internațională. CNN este citat cu o caracterizare după victoria electorală, în care se afirmă că rezultatul ar putea aduce Bulgaria „mai aproape de Moscova”, pe fondul refuzului de a acorda ajutor militar Ucrainei. În același context, Digi24 menționează și evaluări critice din presa germană (Frankfurter Rundschau), care îl descriu pe Radev ca promotor al narațiunilor Kremlinului și ca potențial actor care ar putea pune „bețe în roate” la nivel european, fără a recurge însă la veto-uri permanente. Separat, publicația italiană La Repubblica este citată cu o avertizare că Bulgaria ar putea deveni „noua Ungarie” în UE, inclusiv prin rolul de „«coloana a cincea» a lui Putin”, cu referire la partidul lui Radev și la o poziționare „suveranistă și pro-rusă”, respectiv anti-ucraineană. Disputa de terminologie: „Progresivna Bulgaria”, nu „Bulgaria progresistă” Un element distinct al mesajului AUR este insistența asupra denumirii partidului bulgar. Dungaciu afirmă că delegația a preferat să folosească numele „Progresivna Bulgaria”, susținând că traducerea „Bulgaria progresistă” ar genera „distorsionări și confuzii grave” și că nu ar fi vorba despre un partid „progresist”. În declarația citată, Dungaciu descrie partidul de guvernământ de la Sofia drept „patriotic, suveranist și conservator”, menționând că ar avea „majoritate solidă” în parlament, premierul și că „va avea și președintele” (formulare atribuită lui, fără alte detalii în text despre calendar sau procedură). [...]
AUR spune că George Simion a dezmințit afirmațiile activistului Valeriu Nicolae, care a relatat public că liderul partidului i-ar fi spus, în privat, că „știe” că fostul candidat la prezidențiale Călin Georgescu „este nebun”, potrivit Digi24 . Miza episodului este una de credibilitate și control al mesajului politic, în condițiile în care discuția a devenit virală și a generat o reacție oficială de partid. Declarațiile au fost făcute de Valeriu Nicolae într-o emisiune difuzată la TVR, într-un dialog cu jurnalistul Dragoș Pătraru. Discuția a pornit de la o filmare publicată de o susținătoare a lui Călin Georgescu, care amenința că „va sării DIICOT în aer”, iar Nicolae a vorbit despre electoratul „dur” al fostului candidat și despre modul în care partidele caută astfel de grupuri radicalizate. În intervenția sa, Nicolae a susținut că Simion ar face „acțiuni de servilism” față de Georgescu pentru a obține aprobarea publicului acestuia, deși, potrivit lui, liderul AUR ar fi transmis în privat o evaluare negativă despre Georgescu. El a afirmat, totodată, că Simion ar fi „dat de înțeles” același lucru și într-un interviu anterior realizat la „Starea Nației”. Reacția AUR: dezmințire și refuz de comentarii Reprezentanții AUR au declarat pentru Digi24.ro că președintele partidului a dezmințit afirmațiile lui Valeriu Nicolae, pe care le-a catalogat drept neadevărate. Partidul a mai transmis că nu va comenta subiectul. Valeriu Nicolae: scuze pentru publicarea unei discuții private După ce fragmentul a circulat pe rețelele sociale, Valeriu Nicolae a revenit cu un mesaj pe Facebook în care își cere scuze pentru că a făcut public un dialog purtat „în cadru privat” cu George Simion. În postare, el califică gestul drept „mârlănie” și spune că, indiferent de motive, nu îl justifică. În același mesaj, Nicolae își reiterează criticile la adresa susținerii pe care Simion i-ar acorda-o lui Călin Georgescu și afirmă că își cere scuze public liderului AUR pentru dezvăluirea conversației. [...]
BNR avertizează că inflația reintră pe creștere până la finalul lui 2026 , după scăderea din vară, pe fondul scumpirii energiei și carburanților și al presiunilor din piețele internaționale, potrivit Libertatea . Mesajul vine în contextul în care rata anuală a inflației coborâse la 6,17% în august, dar banca centrală spune că tendința se inversează. Semnalul BNR contează direct pentru costurile din economie: energia și combustibilii se transmit rapid în prețurile de transport și producție, iar scumpirile la materii prime pot împinge în sus prețurile alimentelor. Evaluarea a fost formulată după ședința Consiliului de Administrație al BNR din 8 octombrie 2026. Ce împinge inflația în sus BNR indică o combinație de factori interni și externi care alimentează noul val de scumpiri: Piața energiei și a carburanților: creșterea cotațiilor internaționale la petrol și scumpirea combustibililor, cu efect direct în costurile de transport și producție. Materii prime și secetă: tensiunile din Orientul Mijlociu și seceta severă din acest an, care au majorat prețurile materiilor prime agroalimentare. Cursul de schimb: evoluția leului față de principalele monede, cu impact asupra bunurilor din import. În același timp, banca centrală notează că, pe termen mai lung, ar putea apărea presiuni dezinflaționiste (adică factori care trag inflația în jos), în special prin temperarea cererii agregate, pe fondul corecției bugetare începută în 2025 și continuată în 2026. Riscuri: deficitul bugetar și crizele externe BNR atrage atenția că incertitudinile fac dificilă prognoza pe termen lung. Pe plan intern, rămân sensibile atât situația politică, cât și măsurile necesare pentru reducerea deficitului bugetar, în linie cu Planul bugetar-structural convenit cu Comisia Europeană . Pe plan extern, banca centrală indică drept riscuri majore conflictul extins din Orientul Mijlociu și criza energetică, cu efecte asupra puterii de cumpărare, încrederii consumatorilor, profitabilității companiilor și costurilor de finanțare. În acest context, BNR subliniază importanța absorbției fondurilor europene, care ar putea contrabalansa efectele consolidării bugetare și ale tensiunilor geopolitice, susținând reformele și tranziția energetică. Context: scăderea din vară și decizia de dobândă Prognoza privind scumpirile din a doua parte a anului vine după o perioadă de temperare: inflația anuală a coborât la 8,16% în iulie 2026 și la 6,17% în august , de la 10,42% în iunie . BNR explică această „acalmie” prin disiparea efectelor eliminării plafonării la energia electrică și ale ajustărilor de TVA și accize din vara anului trecut. Tot în ședința din 8 octombrie 2026, BNR a decis să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an . [...]
