Știri
Știri din categoria Diverse
Comisia Europeană analizează o reorganizare majoră a arhitecturii sale de politică externă, cu miza de a concentra mai multă putere operațională într-un singur „super-departament” pentru relații externe, potrivit Digi24. Schimbarea ar putea redesena liniile de comandă și competențele între Comisie și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), condus de Kaja Kallas, într-un moment în care Bruxelles-ul caută să-și întărească influența internațională.
Planul, descris de trei oficiali UE citați de POLITICO’s Brussels Playbook, este parte dintr-o revizuire internă amplă inițiată de Comisia condusă de Ursula von der Leyen. Obiectivul declarat este creșterea capacității instituției de a acționa mai coerent și mai rapid în dosare externe.
Una dintre opțiunile aflate pe masă este combinarea mai multor unități într-un singur departament puternic pentru relații externe. În scenariile discutate, noua structură ar putea include, integral sau parțial:
Aceeași sursă arată că mai există variante de reorganizare a direcțiilor generale pe criterii geografice sau tematice, însă detaliile sunt confidențiale, iar oficialii au vorbit sub protecția anonimatului.
O parte dintre propuneri urmează să fie prezentate angajaților Comisiei într-o reuniune generală programată pentru 13 iulie. Comisarii europeni ar urma să fie informați în săptămânile următoare.
Un purtător de cuvânt al Comisiei a încadrat demersul ca exercițiu intern de adaptare instituțională:
„Scopul său este de a face organizația mai puternică, mai flexibilă și mai bine pregătită să răspundă nevoilor cetățenilor europeni într-o lume aflată într-o schimbare rapidă.”
Materialul indică faptul că, sub Ursula von der Leyen, Comisia a făcut pași pentru a-și consolida credibilitatea în politica externă, ceea ce a alimentat tensiuni cu SEAE, instituția care gestionează tradițional diplomația UE și este condusă de Înaltul Reprezentant, Kaja Kallas.
În paralel, Kallas încearcă să întărească SEAE: a prezentat recent o nouă structură de conducere, în care fostul ministru olandez al Apărării Kajsa Ollongren a fost numită secretar general, înlocuind-o pe Belén Martínez Carbonell. Alte reforme în SEAE sunt așteptate după încheierea verii, potrivit informațiilor citate.
Recomandate
Comisia Europeană cere accelerarea negocierilor de aderare ale Republicii Moldova , după ce Chișinăul a bifat un nivel de implementare a reformelor care o plasează în fața altor state candidate, potrivit Digi24 . Mesajul are miză de reglementare: deschiderea „tuturor clusterelor” (grupuri de capitole de negociere) ar muta procesul într-o etapă mai tehnică, cu cerințe mai stricte pe justiție, anticorupție și guvernanță economică. Comisarul european pentru Extindere, Marta Kos , a transmis în plenul Parlamentului European că sprijinirea Republicii Moldova este „o investiție într-o Europă mai puternică, mai sigură și mai unită” și a cerut deschiderea tuturor capitolelor de negociere „cât mai curând posibil”, informație atribuită de Digi24 agenției MOLDPRES. „Sprijinirea Republicii Moldova reprezintă o investiție într-o Europă mai puternică, mai sigură și mai unită.” De ce contează: ritmul reformelor devine argument pentru deschiderea clusterelor Marta Kos a invocat progresele din Planul de creștere, afirmând că Republica Moldova a atins un nivel de realizare de 93%, ceea ce ar plasa-o înaintea celorlalte țări candidate care beneficiază de astfel de planuri. În acest context, comisarul a spus că împărtășește opinia că ar trebui cerut Consiliului UE să deschidă toate clusterele „cât mai curând posibil”. Condițiile rămân: justiție, anticorupție, guvernanță economică În același timp, oficialul european a subliniat că Republica Moldova trebuie să continue reformele, în special în: justiție, combaterea corupției, guvernanță economică. Potrivit comisarului, aceste reforme sunt necesare pentru îndeplinirea „criteriilor intermediare” cerute înainte de deschiderea capitolelor de negociere. Unde este procesul acum: primul cluster deschis, următorul pe „Relații externe” Republica Moldova a deschis primul cluster de negocieri – Clusterul 1 „Valori fundamentale” – la 15 iunie 2026, în cadrul celei de-a doua Conferințe Interguvernamentale UE–Republica Moldova , organizată la Luxemburg. Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a anunțat că Republica Moldova a fost invitată să își prezinte poziția de negociere pentru Clusterul 6 „Relații externe”, în timpul Președinției irlandeze a Consiliului UE. Potrivit acesteia, autoritățile de la Chișinău spun că sunt pregătite pentru acest pas de mai bine de un an. [...]
România riscă să piardă 770 de milioane de euro din PNRR dacă nu îndeplinește jaloanele legate de noua lege a salarizării , într-un moment în care țara se află la un nivel mediu în UE la capitolul încasări efective din plan, potrivit unei analize din Libertatea . România a încasat până acum 12,97 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , aferente a patru cereri de plată achitate, conform datelor Comisiei Europene citate în analiză. Acest bilanț plasează Bucureștiul „în plutonul mediocrilor”, la distanță mare de Italia, care are achitate nouă cereri de plată, în valoare totală de 165,99 miliarde de euro. Unde se află România în clasamentul plăților PNRR În grupul statelor cu patru cereri de plată achitate se mai află Franța, Belgia, Danemarca, Letonia, Finlanda și Irlanda, fiecare cu sume diferite. În același reper, Franța a atras 34,13 miliarde de euro, iar Irlanda 928,9 milioane de euro. La numărul de cereri de plată, există și țări care stau mai slab decât România: Bulgaria, Estonia, Olanda și Austria au primit bani doar pentru trei cereri. Analiza dă și câteva repere de volum: Olanda: 3,07 miliarde de euro încasate; Bulgaria: 3,27 miliarde de euro încasate. Într-o situație și mai dificilă este Ungaria, care a primit doar prefinanțarea de 140 de milioane de euro, pe fondul conflictului prelungit cu instituțiile europene, potrivit articolului. Italia, lider la atragerea fondurilor: granturi și împrumuturi Italia conduce detașat la încasări: 165,99 miliarde de euro pentru nouă cereri de plată achitate. Din această sumă, 60,72 miliarde de euro sunt granturi (fonduri nerambursabile), iar 105,27 miliarde de euro sunt împrumuturi. Alte exemple din analiza citată: Croația și Portugalia: câte opt cereri de plată achitate; 7,29 miliarde de euro (Croația) și 14,92 miliarde de euro (Portugalia); Grecia: șapte cereri, 24,6 miliarde de euro; Slovacia: șapte cereri, 5,21 miliarde de euro; Spania: cinci cereri, 71,36 miliarde de euro; Polonia: cinci cereri, aproximativ 34 de miliarde de euro. Ce urmează și miza imediată: legea salarizării România își propune să depună încă două cereri de plată. Prima ar urma să fie depusă „cât mai repede”, fiind descrisă ca având un număr mic de jaloane și ținte. Miza majoră este însă ultima cerere, care ar include „peste o sută” de ținte și jaloane, printre care și noua lege a salarizării. Potrivit analizei, dacă acest obiectiv nu este îndeplinit, România pierde 770 de milioane de euro. Problema operațională indicată este că proiectul legii salarizării „nici măcar nu a plecat din Guvern spre Parlament”, iar adoptarea ar necesita procedură legislativă și, posibil, o sesiune parlamentară extraordinară. [...]
NATO își reafirmă angajamentul de apărare colectivă , iar mesajul transmis public către Moscova ridică miza de securitate în regiune, cu efect direct asupra riscului geopolitic pe care îl prețuiesc piețele și companiile, potrivit Libertatea . Secretarul general al Alianței, Mark Rutte , a declarat înaintea Summitului NATO de la Ankara că NATO „va apăra fiecare centimetru” al teritoriului său și a avertizat Rusia: „Nu vă puneți cu noi, nu vă jucați cu noi”. Rutte a argumentat că NATO „servește intereselor Statelor Unite” inclusiv prin prevenirea apropierii submarinelor nucleare ruse de coastele americane și a legat securitatea SUA de un „Atlantic, o Europă și o regiune arctică sigure”. În acest context, el a vorbit despre „un angajament deplin față de NATO”. „Mesajul meu este că această alianță, formată din un miliard de oameni care trăiesc în Europa, în Canada și în Statele Unite, va apăra fiecare centimetru al teritoriului nostru.” Mesajul către Rusia: descurajare, nu escaladare În declarațiile citate, Rutte a insistat că NATO este „o alianță defensivă” și că nu va ataca „niciodată pe nimeni”, dar își va apăra „modul de viață, democrațiile și teritoriul”. În același pasaj a transmis avertismentul direct către Rusia condusă de Vladimir Putin. „Nu puteți învinge NATO. Suntem o alianță defensivă și nu vom ataca niciodată pe nimeni. Dar ne vom apăra modul de viață, democrațiile și teritoriul. Așa că nu vă puneți cu noi, nu vă jucați cu noi.” Contextul summitului: Ucraina și reacția Moscovei Declarațiile au fost făcute înaintea Summitului NATO de la Ankara, unde, potrivit articolului, printre priorități se află războiul din Ucraina și sprijinul pentru țara condusă de Volodimir Zelenski. În paralel, Moscova a transmis că urmărește „cu atenție” ce se întâmplă la Ankara și că solicitările Ucrainei pentru armament suplimentar nu vor împiedica Rusia să își atingă obiectivele „operațiunii militare speciale”. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a afirmat că războiul s-ar opri imediat dacă Ucraina „dă dovadă de bunăvoință” și este pregătită să ia „deciziile importante” pe care „trebuie să le ia”. Tensiuni politice în interiorul alianței Libertatea amintește și o declarație a președintelui american Donald Trump, care s-a spus „foarte dezamăgit” de atitudinea NATO în războiul pe care SUA l-a lansat alături de Israel împotriva Iranului pe 28 februarie. Trump a afirmat că, dacă summitul nu ar fi avut loc în Turcia, „este posibil să nu fi venit”, declarație făcută în prezența președintelui turc Recep Tayyip Erdogan. [...]
Poliția investighează o presupusă evaziune de peste 5,6 milioane de lei , după percheziții făcute miercuri în București și județul Galați, într-un dosar care vizează venituri nedeclarate din vânzarea de schele metalice, potrivit Digi24 . Cazul îi vizează pe doi bărbați, de 23 și 30 de ani, administratori ai unei societăți comerciale, acuzați că nu ar fi evidențiat în contabilitate și nu ar fi declarat organelor fiscale venituri de aproximativ 19.800.000 de lei, reprezentând încasări din vânzarea unor bunuri, respectiv schele metalice. Anchetatorii estimează că prejudiciul cauzat bugetului de stat se ridică la aproximativ 5.630.000 de lei. Potrivit Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, Brigada de Investigare a Criminalității Economico-Financiare a pus în executare două mandate de percheziție domiciliară, în București și în județul Galați, într-un dosar penal privind infracțiuni de evaziune fiscală. Ce au urmărit anchetatorii și ce urmează În urma perchezițiilor, polițiștii au ridicat bunuri care pot constitui probe în dosar, fără ca în material să fie detaliate tipurile acestora. Cei doi suspecți au fost depistați și urmează să fie conduși la audieri, urmând ca ulterior să fie dispuse „măsurile legale care se impun”, conform comunicării Poliției Capitalei. Cercetările sunt continuate sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul București , pentru evaziune fiscală în formă continuată și spălarea banilor în formă continuată. [...]
Mesajul șefului NATO validează reacția militară a SUA și ridică miza politică a armistițiului cu Iranul , într-un moment în care coeziunea Alianței este pusă sub presiune de nemulțumirile publice ale președintelui american față de sprijinul aliaților, potrivit Digi24 . Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a declarat la sosirea la summitul liderilor NATO de la Ankara că recentele atacuri ale SUA asupra Iranului au fost „absolut necesare”, argumentând că Iranul ar fi încălcat armistițiul. În acest context, Rutte a spus că este „crucial” ca forțele americane să reacționeze atunci când un armistițiu este încălcat. „Au fost absolut necesare pentru că atunci când ai un armistițiu și Iranul încalcă acest armisițiu, am văzut ce s-a întâmplat ieri, cred că e crucial ca forțele americane să reacționeze.” Presiune pe unitatea NATO, pe fondul criticilor lui Trump În același timp, Rutte a încercat să limiteze impactul politic al criticilor venite de la Washington, afirmând că dezamăgirea exprimată de Donald Trump față de aliații NATO pentru lipsa sprijinului militar în războiul declanșat împotriva Iranului se referă la „cazuri izolate”, potrivit EFE. Trump a declarat marți, la sosirea la Ankara, că este „foarte dezamăgit” de NATO și a reluat ideea că SUA „nu au fost tratate bine” după acțiunile din Iran, insistând că aliații nu au oferit sprijin. Tot el a pus sub semnul întrebării raportul cost–beneficiu al investițiilor americane în NATO și a vorbit despre un „test” al disponibilității aliaților de a fi alături de SUA „la nevoie”, menționând explicit Regatul Unit, Franța, Germania și Italia. De ce contează Poziționarea publică a secretarului general al NATO în favoarea reacției americane mută discuția de la oportunitatea atacurilor la condițiile de funcționare ale unui armistițiu și la credibilitatea descurajării (capacitatea de a preveni încălcări prin amenințarea unei reacții ferme). În paralel, mesajele lui Trump mențin presiunea asupra solidarității interne a Alianței, chiar în timpul summitului de la Ankara. Rutte a reiterat ideea că, în cazul încălcării armistițiului, reacția SUA trebuie să fie „cu fermitate”, declarație atribuită de Digi24 agenției Reuters. [...]
Un paragraf din declarația finală a summitului NATO ar urma să fixeze reguli pentru piața transatlantică de apărare , cu efect direct asupra modului în care Europa își dezvoltă industria militară și asupra accesului companiilor americane la contracte europene, potrivit Digi24 , care îl citează pe Mircea Geoană , fost secretar general adjunct al NATO. Geoană spune că, din draftul pe care l-a văzut, comunicatul final va pune accent pe „unitate transatlantică” și pe „reechilibrarea relației transatlantice”, într-un context în care SUA cer Europei să-și asume mai mult din efortul de apărare. În opinia sa, miza este ca această „renegociere” să fie făcută „împreună”, ordonat și cu un calendar previzibil, astfel încât aliații europeni și Canada să poată lua măsuri în consecință. Miza economică: industria de apărare și accesul la contracte Punctul pe care Geoană îl numește „paragraf cheie” ar urma să vizeze „baza industrială și de apărare transatlantică”. El descrie ideea ca pe o încurajare ca europenii să nu încerce să-și creeze o bază de apărare „decuplată” de americani și, în același timp, ca americanii să aibă în continuare acces la piața de apărare din Europa. „Va fi acolo o chestiune legată de baza industrială și de apărare transatlantică, de fapt o încurajare ca europenii să nu încerce să-și creeze o bază de apărare decuplată de americani și ca americanii să aibă în continuare acces la piața de apărare din Europa, care este mare și importantă și cu mulți bani”, a spus Geoană. Din această perspectivă, mesajul din declarația finală poate conta nu doar politic, ci și operațional pentru companiile din apărare: stabilește direcția de politică industrială și de achiziții (cine poate participa, în ce condiții și cu ce priorități) într-o piață pe care Geoană o descrie ca fiind „mare” și „cu mulți bani”, fără a oferi însă cifre. Cheltuieli mai mari, dar întrebarea rămâne: capacitate fiscală și eficiența investițiilor Geoană a comentat și angajamentul statelor NATO de a crește alocarea pentru apărare la 5% din PIB, cu un „orizont de timp” până în 2035. El a indicat două întrebări: dacă există capacitate fiscală și politică pentru a susține trendul și dacă banii vor fi investiți în capabilitățile necesare, având în vedere că „definiția războiului” se schimbă pe baza lecțiilor din Ucraina și Iran. România și prezența americană: mesaj de continuitate Pe fondul discuțiilor despre reechilibrarea contribuțiilor în NATO, Geoană afirmă că România „nu trebuie să se teamă” de o retragere a trupelor americane și invocă sprijinul acordat de București Washingtonului, inclusiv în episodul legat de Iran. În același registru, el spune că baza de la Mihail Kogălniceanu este „mai importantă decât oricând” și vede „optimist” rolul strategic al României în noua ecuație. În ansamblu, Geoană anticipează un semnal public de unitate la finalul summitului, chiar dacă discuțiile private pot fi mai tensionate, mai ales în contextul declarațiilor recente ale președintelui Donald Trump. [...]
