Președintele Nicușor Dan retrimite la Parlament legea care permite modificarea limitelor ariilor protejate - cere actualizarea datelor și garanții de mediu mai clare pentru proiectele hidroenergetice

Președintele Nicușor Dan a retrimis în Parlament legea care ar permite modificarea limitelor unor arii protejate pentru proiecte hidroenergetice vechi , invocând riscuri de incoerență legislativă și lipsa unor actualizări tehnice și economice, potrivit Știrile Pro TV . Miza este una de reglementare: actul ar putea schimba condițiile de autorizare pentru investiții în energie și lucrări în zone cu regim special de protecție. Legea ajunsese la Președinție pentru promulgare și prevede că autoritatea centrală pentru protecția mediului, apelor și pădurilor poate decide, la cererea „beneficiarului”, scoaterea unor suprafețe din interiorul ariilor naturale protejate. Măsura ar urma să se aplice pentru obiective de investiții în amenajări hidroenergetice aprobate și aflate în execuție sau demarate înainte de 29 iunie 2007. Ce ar schimba legea pentru proiectele energetice și evaluarea de mediu Actul normativ introduce și excepții de la aplicarea legislației privind evaluarea impactului asupra mediului pentru anumite proiecte legate de apărare, securitate națională sau reacția la situații de urgență. Sunt vizate, de asemenea, capacitățile existente de producere sau transport al energiei electrice din ariile protejate, pentru care se fac lucrări de mentenanță, retehnologizare ori modernizare. Un element procedural important: Parlamentul nu este obligat să modifice textul și poate retrimite legea la promulgare în aceeași formă. De ce cere Președinția reexaminarea: date neactualizate și risc de litigii Cererea vine după ce Curtea Constituțională a respins, în noiembrie 2025, obiecția de neconstituționalitate și a stabilit că legea este constituțională în raport cu criticile analizate (Decizia nr. 735/2026). Cu toate acestea, Administrația Prezidențială cere o nouă analiză privind „necesitatea, oportunitatea și eficiența” soluțiilor legislative. Potrivit cererii de reexaminare, fundamentarea inițială ar fi fost construită în principal pe contextul prețurilor la energie din 2021 și pe concluziile unei comisii parlamentare de anchetă de atunci, fără ca datele tehnice, economice, energetice și de mediu să fi fost actualizate pentru august 2026. Președintele mai susține că aprobările emise înainte de 2007 nu demonstrează automat că proiectele mai au, după aproape două decenii, aceeași fezabilitate tehnică, utilitate energetică sau sustenabilitate economică. În acest sens, Președinția indică nevoia de verificări precum stadiul lucrărilor, costurile de finalizare, durata execuției, capacitatea energetică ce poate fi pusă efectiv în funcțiune și existența unor alternative. Un alt argument ține de posibile suprapuneri între mai multe reglementări care vizează proiectele hidroenergetice și obiectivele de interes public major (inclusiv OUG nr. 175/2022, norme privind securitatea națională, evaluarea impactului asupra mediului și dispoziții privind zonele prioritare pentru biodiversitate). Președinția avertizează că suprapunerile pot genera competențe concurente, proceduri greu de corelat și litigii. Clarificările cerute: „beneficiar”, Natura 2000 și criterii pentru intervenții În cererea de reexaminare se solicită, între altele, clarificări și completări precum: definirea termenului „beneficiar” și criterii obiective pentru cine poate cere modificarea limitelor unei arii protejate; precizarea că derogarea nu se aplică suprafețelor care se suprapun cu situri Natura 2000; introducerea unor studii științifice și avize de specialitate înainte de modificarea limitelor; un mecanism de coordonare cu autoritățile pentru protecția păsărilor și pentru evaluarea impactului asupra mediului; definirea noțiunilor de „mentenanță”, „retehnologizare” și „modernizare”; criterii pentru a diferenția lucrările cu impact redus de intervențiile care pot modifica semnificativ instalațiile sau mediul. Administrația Prezidențială mai susține că, în forma actuală, legea ar oferi garanții procedurale mai reduse pentru scoaterea unor suprafețe din ariile protejate decât cele existente pentru simple corectări tehnice ale limitelor. Ce urmează Curtea Constituțională a considerat că prevederile privind modificarea limitelor ariilor protejate vizează ariile de interes național, nu siturile Natura 2000, și că legislația europeană de mediu rămâne aplicabilă de la caz la caz. În paralel, prin retrimiterea legii, Președinția cere Parlamentului să reanalizeze cadrul și să îl coreleze cu legislația adoptată între timp, fără a contesta decizia CCR. [...]