Știri
Știri din categoria Diverse
Președintele Nicușor Dan reia negocierile pentru o majoritate de guvernare, într-un nou efort de a debloca formarea Executivului, pe fondul divergențelor dintre partide privind formula cabinetului și ordinea unei eventuale rotative. Potrivit Digi24, șeful statului vrea o rundă de discuții cu liderii PNL, PSD, USR și UDMR.
Întâlnirea de la Cotroceni era așteptată inițial la finalul acestei săptămâni, însă surse politice citate de publicație spun că discuțiile ar putea fi împinse la începutul săptămânii viitoare, cel mai probabil luni, pe motiv că unii lideri sunt plecați din București. Miza este găsirea unei majorități care să susțină un nou Guvern.
Blocajul vizează atât varianta de guvern, cât și ideea rotativei guvernamentale. PSD a transmis public că ar accepta o rocadă doar dacă social-democrații ar fi primii la guvernare.
De cealaltă parte, liberalii – care, împreună cu USR și UDMR, l-au propus pe Siegfried Mureșan pentru funcția de premier – ar vrea ca PNL să dea primul numele celui care să conducă Executivul, iar abia apoi PSD.
În discuție a fost avansată și varianta unui „guvern de armistițiu” PSD–PNL–UDMR, fără USR. Conform unor surse citate, într-un astfel de scenariu s-ar putea schimba și numele de premier propus de partide, iar „în cărți” ar putea reintra Alexandru Nazare, actual ministru al Finanțelor.
Sorin Grindeanu a declarat recent, într-un interviu la Digi24, că PSD „nu are nicio problemă” să discute despre varianta unui „guvern de armistițiu”, dar a condiționat negocierile de retragerea de către PNL a hotărârilor prin care exclude colaborarea cu social-democrații. Liderul PSD a mai spus că partidul său a acceptat toate scenariile propuse până acum, însă ar fi apărut, de fiecare dată, noi condiții din partea liberalilor.
Recomandate
PNL lasă deschisă renegocierea „liniilor roșii” față de PSD , pe fondul presiunii de a forma rapid un guvern cu puteri depline, după desemnarea lui Luca Niculescu ca premier, potrivit Libertatea . Mesajul vine de la Marilen Pirtea, președinte interimar al PNL Timiș și consilier onorific al lui Ilie Bolojan , care spune că decizia partidului de a nu vota un guvern din care face parte PSD este „perfectibilă”. Pirtea susține că, în actualul context, partidele pro-europene ar trebui să evite poziționările de tip „linie roșie” încă de la începutul negocierilor și să caute o formulă comună pentru învestirea executivului. În viziunea sa, prioritatea este un guvern „votat cât mai repede”, acceptat de zona pro-europeană și transatlantică. Miza: majoritate parlamentară și guvern cu puteri depline Întrebat cum ar putea trece guvernul Niculescu fără voturile PSD, în condițiile în care atât USR, cât și PNL au anunțat că nu votează un guvern cu PSD, Pirtea afirmă că „PNL va discuta” și că nu exclude nicio variantă, inclusiv revenirea la masa negocierilor a partidelor din fosta coaliție. În același timp, el admite existența unor decizii interne în PNL privind excluderea PSD de la guvernare, dar insistă că „totul e perfectibil” și că discuția ar trebui să pornească de la ce poate ține partidele la masă, nu de la ce le separă. Reacții din PSD și USR: tehnocrați, legitimitate și „consolidare fiscală” Din PSD, Alfred Simonis (președinte PSD Timiș) critică desemnarea lui Luca Niculescu și avertizează că „liniile roșii” ale PNL și USR împing spre un guvern tehnocrat, pe care îl consideră o soluție proastă pentru această perioadă. Simonis spune că, fără legitimitate politică și susținere parlamentară pentru reforme, un guvern cu puteri depline poate ajunge „mai prost decât un guvern demis”. USR, prin Sorin Șipoș (președinte USR Timiș), condiționează discuțiile de respectarea limitelor votate intern, menționând explicit criteriul „fără miniștri PSD sau în spatele cărora se află PSD-ul”. Șipoș pune accent pe continuarea reformelor și pe „ consolidarea fiscală ” – adică reducerea dezechilibrelor bugetare – invocând și mesajele agențiilor de rating privind nevoia de a continua consolidarea și absorbția fondurilor europene. În lipsa unor detalii despre componența viitorului cabinet și despre sprijinul parlamentar concret, rămâne de văzut dacă apelul PNL la flexibilitate se va traduce într-o majoritate de învestitură sau într-un scenariu de guvern tehnocrat, contestat de PSD. [...]
USR condiționează orice susținere pentru guvernul Luca Niculescu de absența PSD și a unei majorități cu AUR , iar disputa pe eticheta de „tehnocrat” riscă să complice rapid aritmetica parlamentară a învestirii, potrivit Digi24 . Liderul deputaților USR, Diana Stoica , a spus miercuri, la Palatul Parlamentului, că premierul desemnat Luca Niculescu „nu se încadrează în definiția unui tehnocrat”, susținând că acesta ar fi fost sprijinit politic de PSD pe parcursul carierei, inclusiv pentru numirea ca secretar de stat în 2022, o funcție despre care Stoica afirmă că este una politică. Linia roșie a USR: fără PSD și fără o majoritate care include AUR Întrebată dacă USR ar putea susține un guvern condus de Luca Niculescu, Stoica a invocat trei decizii interne ale partidului, deja adoptate, prin care USR a stabilit că nu va vota: un guvern din care face parte PSD; un guvern care include „oameni care au fost susținuți de PSD”. În același timp, Stoica a indicat că USR vrea discuții cu Luca Niculescu despre programul de guvernare și, mai ales, despre majoritatea parlamentară pe care ar urma să se bazeze viitorul executiv. Ea a spus că USR nu vede o majoritate posibilă „decât dacă e și AUR acolo” și a exclus participarea la o astfel de formulă, „alături de extremiști”. Disputa „tehnocrat vs. susținere politică” și ce urmează Stoica a mai afirmat că USR consideră că un guvern ar trebui să fie compus din persoane politice, argumentând că partidele sunt cele validate prin vot pentru a guverna. În acest context, ea a susținut că noțiunea de „tehnocrat” ar fi fost „alterată” în dezbaterea publică și a reiterat că, din perspectiva ei, Luca Niculescu nu poate fi încadrat la „independenți” sau „tehnocrați”, tocmai din cauza sprijinului politic invocat. USR spune că va purta discuții cu Luca Niculescu, iar ulterior, „dacă este nevoie de o nouă decizie”, partidul o va lua. Stoica a adăugat însă că nu crede că USR se află „în acest scenariu”, sugerând că, în forma actuală, susținerea pentru învestire rămâne improbabilă. [...]
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , spune că România trebuie să-și apere „interesele economice legitime” la următoarea reuniune ECOFIN , pe fondul unor dosare europene unde pozițiile statelor membre pot intra în conflict, potrivit Digi24 . Nazare anunță că s-a întâlnit miercuri, la Ministerul Finanțelor, cu reprezentanți ai Băncii Naționale a României (BNR) și ai Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) pentru a pregăti poziția României la reuniunea ECOFIN (formatul Consiliului UE pentru miniștrii de finanțe). Discuția a vizat „principalele teme de pe agenda europeană” și, în special, pozițiile pe care România ar urma să le susțină și interesele pe care trebuie să le protejeze. Miza: decizii UE cu efect direct asupra finanțării și sectorului financiar Ministrul indică faptul că, în perioada următoare, la nivel european urmează decizii „importante” care pot influența mai multe zone cu impact economic, între care: competitivitatea sectorului financiar; accesul la finanțare; funcționarea piețelor de capital; eficiența finanțelor publice; energia; cadrul de coordonare al politicilor economice. În acest context, Nazare susține că România nu este doar „parte din discuții”, ci participă cu poziții „clare, bine fundamentate” și coordonate între instituțiile care evaluează implicațiile pentru economia românească. Coordonare internă și „alianțe” înainte de negocieri Un element central al mesajului este că, în unele dosare europene, interesele statelor membre „nu sunt întotdeauna aceleași”, ceea ce face necesară definirea din timp a liniilor de negociere și a limitelor pe care România le poate accepta. „Sunt dosare în care interesele statelor membre nu sunt întotdeauna aceleași. Tocmai de aceea trebuie să știm foarte clar ce susținem, unde sunt interesele specifice ale României și care sunt limitele pe care trebuie să le apărăm.” Nazare mai afirmă că România trebuie să-și construiască „argumentele și alianțele” și să evite situația în care poziția țării „să fie definită de alții”, în ideea unei prezențe mai puternice „la masa deciziilor europene”. [...]
Calendarul învestirii Guvernului Niculescu se împinge dincolo de această săptămână , după ce premierul desemnat, Luca Niculescu , a avut primul contact direct cu liderul PSD, Sorin Grindeanu , iar o întâlnire față în față ar urma să aibă loc joi, potrivit Digi24 , care citează surse politice. Conform acelorași surse, cei doi ar fi vorbit la telefon, iar în urma convorbirii s-ar fi stabilit o întâlnire „a doua zi”, însă locația nu este cunoscută în acest moment. Un detaliu relevant pentru negocieri este că social-democrații nu și-ar dori ca la această primă întâlnire să se discute despre împărțirea ministerelor, potrivit surselor citate. Condiția PSD și miza pentru votul din Parlament Digi24 reamintește că Sorin Grindeanu a spus public că susținerea PSD pentru Guvernul propus de Luca Niculescu depinde de o condiție politică pe care a numit-o „linia roșie”: „Ne dorim să vedem dacă există o dorință reală a premierului desemnat de a decupla România de la politicile falimentare marca Bolojan sau marca PNL-USR.” În același timp, votul de învestitură ar depinde de momentul în care Luca Niculescu va depune în Parlament programul de guvernare și lista de miniștri, potrivit acelorași surse. Ce urmează: procedura parlamentară nu se face în această săptămână Sursele citate indică faptul că „nu există șanse” ca procedura parlamentară să fie organizată în această săptămână. Luca Niculescu are, conform Constituției, 10 zile pentru a ajunge în Parlament cu programul și echipa guvernamentală. În textul Digi24 apare și o neconcordanță de calendar: se menționează că termenul „curge de marți” și „va expira joi, 15 septembrie”, deși articolul este publicat la 7 octombrie 2026. În lipsa unei clarificări în sursă, data exactă a expirării termenului nu poate fi confirmată din informațiile disponibile. [...]
Schimbarea de poziție a PSD privind „liniile roșii” complică negocierile pentru formarea Guvernului , într-un moment în care voturile din Parlament devin decisive pentru instalarea cabinetului condus de premierul desemnat Luca Niculescu , potrivit Digi24 . Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan îl acuză pe liderul PSD, Sorin Grindeanu , că a transmis mesaje contradictorii despre condițiile de negociere ale partidului, la distanță de o zi. Mureșan susține că PSD „nu poate fi luat în serios” dacă își schimbă discursul „de la o zi la alta, ca la grădiniță”, într-un mesaj publicat marți pe Facebook. Ce spune PNL că s-a schimbat în poziția PSD Mureșan indică două declarații consecutive ale lui Sorin Grindeanu: cu o zi înainte, după consultările de la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan, Grindeanu ar fi spus că PSD nu are „linii roșii” în negocierile pentru formarea viitorului Guvern și că este dispus să susțină soluții din care să facă parte; marți, după desemnarea unui nou premier, liderul PSD a vorbit despre existența unei „linii roșii” în negocieri. Care este „linia roșie” invocată de Sorin Grindeanu Într-o conferință de presă de marți, întrebat dacă vor fi miniștri PSD în Guvernul Luca Niculescu, Sorin Grindeanu a spus că vrea să vadă „că există dorință din partea lui Luca Niculescu să schimbe direcția țării, de administrare”. În lipsa acestei dorințe, PSD „nu va vota”, a precizat el, numind această condiție „linia roșie”. Tot în declarațiile citate, Grindeanu a criticat „austeritatea” pe care ar fi impus-o Ilie Bolojan și a afirmat că PSD își dorește „schimbarea direcției de administrare a țării”. De ce contează: semnal de impredictibilitate în negocieri În logica negocierilor parlamentare, trecerea de la mesajul „nu avem linii roșii” la formularea unei condiții explicite de vot ridică semne de întrebare privind stabilitatea poziției PSD și predictibilitatea discuțiilor pentru susținerea viitorului Guvern. Din informațiile prezentate, disputa se poartă în jurul criteriilor pe care PSD le pune pentru a vota cabinetul propus de Luca Niculescu. [...]
Prețul grâului românesc a coborât la 273 dolari/tonă , deși riscurile de securitate din Marea Neagră au împins în sus cotațiile la Paris, potrivit Libertatea . Mișcarea arată o decuplare temporară între piața fizică din Portul Constanța și bursa Euronext, cu implicații directe pentru exportatori și fermieri. În Portul Constanța, grâul de panificație românesc în condiție FOB (livrare „free on board”, adică prețul include încărcarea pe navă) a scăzut cu 15 dolari, până la o medie de 273 dolari/tonă. În același timp, pe Euronext Paris cotațiile au trecut de 247 euro/tonă, pe fondul atacurilor asupra navelor din Marea Neagră. De ce scade prețul local, în pofida tensiunilor din regiune Principalul factor indicat pentru ieftinirea din piața fizică este nivelul ridicat de aprovizionare al marilor cumpărători din Orientul Mijlociu și Nordul Africii, care și-au acoperit necesarul pe termen scurt și au încetinit achizițiile. În acest context, presiunea de cumpărare s-a redus, iar prețul din Constanța a mers în jos, chiar dacă riscurile logistice au crescut. Pe termen scurt, articolul notează totuși un potențial de ajustare în sus, dacă vor fi confirmate contracte rezultate din licitații internaționale, inclusiv în Arabia Saudită, care a cumpărat recent 683.000 de tone de grâu. Cotații la zi în Portul Constanța: grâu, porumb, oleaginoase La un curs de 5,35 lei/euro, cotațiile DAP (livrare la punctul convenit) din Constanța au indicat o „consolidare” a pieței: grâu de panificație DAP: 234 euro/tonă (1.254 lei/tonă), stabil; grâu furajer: 220 euro/tonă (1.176 lei/tonă), +1 euro; orz furajer: 215 euro/tonă (1.150 lei/tonă), în creștere; porumb: 227 euro/tonă (1.213 lei/tonă), ușoară scădere, pe fondul așteptărilor legate de raportul lunar USDA; floarea-soarelui: 476 euro/tonă (2.547 lei/tonă), stabilizare; rapiță: 517 euro/tonă (2.766 lei/tonă), scădere, pe fondul ieftinirii petrolului. Context regional: exporturile Rusiei și competiția pe piețele externe Evoluția regională este influențată și de logistica exporturilor rusești. Cotațiile pentru grâul rusesc (12,5% proteină) au scăzut la 266 dolari/tonă FOB pentru livrări din a doua jumătate a lunii noiembrie, din porturile baltice Vysotsk și Ust-Luga, după ce blocarea porturilor din sud a forțat redirecționarea fluxurilor spre nord. În paralel, estimările de export ale Rusiei pentru septembrie și octombrie sunt de 2,4–2,5 milioane de tone lunar, însă totalul exportat în iulie–septembrie este de 6,8 milioane de tone, sub cele 11,3 milioane de tone din perioada similară a anului trecut. Potrivit materialului, această reducere a disponibilității de grâu rusesc de calitate ar putea crea oportunități suplimentare pentru grâul românesc în a doua parte a sezonului agricol. [...]
