Știri
Știri din categoria Diverse
Președintele Nicușor Dan reia negocierile pentru o majoritate de guvernare, într-un nou efort de a debloca formarea Executivului, pe fondul divergențelor dintre partide privind formula cabinetului și ordinea unei eventuale rotative. Potrivit Digi24, șeful statului vrea o rundă de discuții cu liderii PNL, PSD, USR și UDMR.
Întâlnirea de la Cotroceni era așteptată inițial la finalul acestei săptămâni, însă surse politice citate de publicație spun că discuțiile ar putea fi împinse la începutul săptămânii viitoare, cel mai probabil luni, pe motiv că unii lideri sunt plecați din București. Miza este găsirea unei majorități care să susțină un nou Guvern.
Blocajul vizează atât varianta de guvern, cât și ideea rotativei guvernamentale. PSD a transmis public că ar accepta o rocadă doar dacă social-democrații ar fi primii la guvernare.
De cealaltă parte, liberalii – care, împreună cu USR și UDMR, l-au propus pe Siegfried Mureșan pentru funcția de premier – ar vrea ca PNL să dea primul numele celui care să conducă Executivul, iar abia apoi PSD.
În discuție a fost avansată și varianta unui „guvern de armistițiu” PSD–PNL–UDMR, fără USR. Conform unor surse citate, într-un astfel de scenariu s-ar putea schimba și numele de premier propus de partide, iar „în cărți” ar putea reintra Alexandru Nazare, actual ministru al Finanțelor.
Sorin Grindeanu a declarat recent, într-un interviu la Digi24, că PSD „nu are nicio problemă” să discute despre varianta unui „guvern de armistițiu”, dar a condiționat negocierile de retragerea de către PNL a hotărârilor prin care exclude colaborarea cu social-democrații. Liderul PSD a mai spus că partidul său a acceptat toate scenariile propuse până acum, însă ar fi apărut, de fiecare dată, noi condiții din partea liberalilor.
Recomandate
Criza politică a mărit participarea potențială și a împins voturile spre partidele mari , cu AUR pe primul loc și PNL drept principalul beneficiar al ultimelor două luni, potrivit datelor dintr-un sondaj citat de Digi24 . Concluzia centrală a Agenției de Rating Politic (ARP) este că mobilizarea suplimentară a redus ponderea formațiunilor mici, în timp ce partidele mari au crescut sau au rămas stabile. Sondajul ARP arată că interesul pentru alegeri a urcat „ca într-o campanie electorală”, iar o parte dintre nehotărâți și-au format o opțiune. În acest context, ARP notează că afluxul de votanți a avantajat în special partidele mari. Cum ar arăta ierarhia dacă ar fi alegeri acum Potrivit măsurătorii ARP, intenția de vot este următoarea: AUR: 36,4% PNL: 22,4% PSD: 17,9% USR: 10,5% UDMR: 4,9% SOS România: 2,9% Cine a câștigat și cine a pierdut față de aprilie 2026 Comparativ cu perioada de dinaintea crizei politice (aprilie 2026), evoluțiile indicate de ARP sunt: AUR: 35,8% → 36,4% PNL: 14,2% → 22,4% PSD: 17,2% → 17,9% USR: 11,2% → 10,5% UDMR: 5,5% → 4,9% SOS România: 6,2% → 2,9% În același timp, sondajul indică o creștere a intenției de participare la vot, de la 48% la „aproape 55%”. De ce contează: mobilizarea schimbă raportul de forțe ARP descrie PNL drept „câștigătorul net” al perioadei, pe fondul atragerii de votanți nehotărâți și a unor transferuri dinspre partide mai mici, precum USR sau REPER. AUR își păstrează avansul și mai adaugă un plus, în timp ce o parte dintre partidele de tip „protest” pierd teren „pentru moment”, potrivit comentariului ARP. În analiza agenției, PSD își păstrează capitalul electoral, dar are „publicul cel mai dezinteresat de alegeri”, în timp ce votanții PNL și AUR sunt descriși drept cei mai mobilizați, ceea ce ar avantaja aceste partide dacă alegerile ar avea loc în actualul context. Metodologie Sondajul ARP a fost realizat în perioada 30 iunie – 3 iulie 2026, pe un eșantion de 1.774 de persoane, reprezentativ la nivel național. Eroarea statistică indicată este de 2,8%. [...]
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu pune sub semnul întrebării refacerea unei coaliții PSD–PNL , susținând că o astfel de formulă ar fi „împotriva naturii” și că nu poți guverna alături de parteneri în care „nu poți să ai încredere”, potrivit Digi24 . Miza declarațiilor este una de funcționare a guvernării: mesajul indică dificultăți de construire a unei majorități stabile, pe fondul unei „crize de încredere” despre care spune că afectează instituțiile statului. Mesajul-cheie: „nu poți să ai încredere” și, totuși, să guvernezi împreună Întrebată în emisiunea „ În fața ta ” cum ar putea să lucreze cu Sorin Grindeanu , Oana Gheorghiu a spus că nu poate face acest lucru cu cineva în care nu poate avea încredere. „Cred că ceea ce încearcă domnul Sorin Grindeanu acum, să pună PNL și PSD împreună... și UDMR și USR. sau fără USR. Este o alianță împotriva naturii.” Prin această poziționare, vicepremierul interimar descrie explicit o problemă de compatibilitate politică și de încredere între potențiali parteneri, ceea ce poate complica negocierile pentru o formulă de guvernare. Critica la adresa lui Nicușor Dan: nominalizarea fără consultarea PNL În același interviu, Oana Gheorghiu afirmă că Nicușor Dan ar fi greșit când l-a nominalizat pe Adrian Veștea pentru funcția de premier fără să se consulte cu PNL, sugerând că decizia ar fi fost luată „probabil influențat de niște informații” din interiorul partidului. „A fost o eroare să nominalizezi pe cineva dintr-un partid fără să ai o discuție cu conducerea acelui partid (...), dar cred că trebuie să reconstruim cumva împreună cu toții încrederea în instituțiile statului român.” Ce urmează Interviul integral cu Oana Gheorghiu va putea fi urmărit la Digi24 sâmbătă, de la ora 14:00, conform anunțului postului. [...]
Criza politică erodează încrederea, iar vina se împarte aproape egal între partide și lideri , potrivit unui sondaj citat de Digi24 . Datele indică o opinie publică fragmentată, fără un „vinovat” dominant, ceea ce complică ieșirea din blocaj și crește presiunea pe actorii politici să livreze rapid o soluție credibilă. Conform cercetării realizate de Agenția de Rating Politic (ARP), PSD este văzut drept principalul responsabil pentru criza politică prelungită de 21,7% dintre respondenți. Aproape la fel de mulți, 21,4%, consideră că „toți în mod egal” poartă vina pentru situația actuală. În același timp, o parte relevantă a publicului atribuie responsabilitatea unor lideri: 15,7% îl indică pe Ilie Bolojan , iar 14,8% pe Nicușor Dan . Ce arată distribuția vinei: o polarizare fără majoritate Comentariul ARP, preluat de Digi24, sugerează că percepțiile despre criză sunt împărțite pe „narațiuni” diferite, în funcție de public, fără o concluzie comună la nivelul majorității. „Narațiunile despre criza politică sunt împărțite – fiecare public merge cu teoria lui. Nu există un vinovat net al crizei – în opinia publică, fiecare segment are explicația lui – mai degrabă sunt considerați toți la un loc vinovați.” Datele sondajului Sondajul ARP a fost realizat în perioada 30 iunie – 3 iulie 2026, pe un eșantion de 1.774 de persoane, reprezentativ la nivel național. Eroarea statistică indicată este de 2,8%. Documentul integral este disponibil în „Barometrul POLLINT by ARP Iulie”, linkuit în materialul Digi24. [...]
România și Regatul Unit au convenit să continue cooperarea de securitate pe Flancul Estic , după întâlnirea dintre președintele Nicușor Dan și premierul britanic Keir Starmer , desfășurată în marja Summitului NATO de la Ankara, potrivit Digi24 . Miza imediată este menținerea și întărirea posturii de descurajare a Alianței în regiune, într-un context în care statele de pe flancul estic cer angajamente operaționale mai vizibile din partea aliaților. Întâlnirea a vizat „cooperarea în domeniul securității” și „consolidarea descurajării pe Flancul Estic al NATO”, conform mesajelor publice transmise de șeful statului. Nicușor Dan a descris discuția drept una „foarte bună” și a încadrat relația bilaterală în parteneriatul strategic dintre România și Regatul Unit, cu interese de securitate „convergente”. Componenta operațională: poliția aeriană în România Un element concret menționat de președinte a fost participarea Regatului Unit la misiunea de poliție aeriană din România, pentru care i-a mulțumit premierului britanic. În termeni practici, astfel de misiuni înseamnă prezență aliată și capabilități de reacție rapidă în spațiul aerian, cu efect direct asupra posturii de apărare și descurajare. Ce se știe și ce rămâne neclar Din informațiile publicate nu rezultă dacă cei doi lideri au agreat măsuri noi, un calendar sau o extindere a contribuției britanice; mesajele se referă la continuarea cooperării și la rolul deja existent al Regatului Unit în misiunea de poliție aeriană. Următoarele detalii relevante ar depinde de eventuale decizii sau comunicări ulterioare în cadrul Summitului NATO de la Ankara. [...]
Nicușor Dan spune că nu vede un risc de retragere a trupelor americane de pe Flancul Estic și leagă discuția de „reechilibrarea” contribuțiilor de securitate în NATO, potrivit Libertatea . Mesajul vine într-un context sensibil pentru regiune: orice semnal privind prezența militară americană influențează percepția de risc și, implicit, deciziile de investiții și costurile de finanțare într-o zonă de frontieră a alianței. Declarațiile au fost făcute miercuri, 8 iulie, la Ankara, unde președintele României participă la Summitul NATO . „Reechilibrarea” în NATO, inclusiv prin prezența militară Șeful statului a explicat că summitul de la Haga de anul trecut a urmărit o „reechilibrare a contribuțiilor de securitate” între Statele Unite și ceilalți aliați. În această logică, a spus el, prezența trupelor americane în Europa este parte din contribuția „care se cuantifică în bani” și va rămâne subiect de discuție „pe termen scurt, mediu și lung”. În același timp, Nicușor Dan a afirmat că, în condițiile în care în documentele alianței este menționată explicit „amenințarea rusă”, nu vede, „în momentul acesta”, un risc de retragere a trupelor americane de pe Flancul Estic. Atmosfera la summit, după acuzațiile de „lipsă de loialitate” Întrebat despre atmosfera de la dineul de început al summitului NATO — în contextul în care președintele american i-a acuzat pe aliați de lipsă de loialitate — Nicușor Dan a respins ideea unei rupturi transatlantice. „Nu, deloc. E o diferenţă tot timpul între politici şi oameni. Adică oamenii socializează, discută, râd. Ăsta este limbajul social în perioada pe care o trăim. Şi una e una, alta e alta. Dar aseară a fost o atmosferă destinsă.” De ce contează Pentru România și restul Flancului Estic, discuția despre „reechilibrare” are o componentă practică: dacă o parte mai mare din efortul de securitate se mută spre bugetele europene și canadiene, presiunea pe cheltuieli și planificare crește, chiar dacă prezența americană rămâne, pe termen apropiat, neschimbată. În acest cadru, mesajul președintelui încearcă să reducă incertitudinea imediată legată de o eventuală retragere. [...]
Disputa politică din „dosarul Pfizer” riscă să blocheze o soluție pentru factura de 600 mil. euro (aprox. 3,0 mld. lei) pe care România o are de achitat, în condițiile în care negocierile cu compania vizează conversia datoriei în medicamente inovatoare pentru pacienți oncologici și cu boli rare, potrivit Digi24 . Fostul ministru al Sănătății Vlad Voiculescu îi acuză pe Alexandru Nazare (ministru interimar al Finanțelor) și pe Alexandru Rogobete (fost ministru al Sănătății) de „trădare” în legătură cu negocierile cu Pfizer. În replică, Rogobete spune că a încercat să rezolve o problemă pe care „nu el a creat-o” și îl acuză pe Voiculescu că „minte senin” și „țese conspirații” pentru a deturna atenția. Miza financiară: 1,9 mld. euro și o datorie de 600 mil. euro pentru România Contextul este un litigiu legat de vaccinurile COVID-19: o instanță belgiană a obligat, la începutul lunii aprilie, Polonia și România să preia o livrare de vaccinuri în valoare de 1,9 miliarde de euro (aprox. 9,6 mld. lei), produse de Pfizer. Conform comunicatului instanței citat în articol, România ar avea de plătit aproximativ 600 de milioane de euro (aprox. 3,0 mld. lei). În 17 aprilie, Alexandru Rogobete și Alexandru Nazare au discutat în SUA cu reprezentanții Pfizer, „în încercarea de a găsi o soluție” pentru această datorie. Guvernul i-a mandatat să discute despre convertirea sumei datorate în medicamente inovatoare destinate pacienților oncologici și celor cu boli rare. Ce spune Rogobete despre negocieri și confidențialitate Rogobete afirmă că întâlnirea de la Washington a fost una „exploratorie” și susține că nu a existat nicio clauză de confidențialitate sau documente de tip NDA (acord de confidențialitate), argumentând că este vorba despre bani publici și un subiect de interes major. „Nu a existat nici un agreement scris, un NDA sau o condiţionalitate de vreun fel ataşată discuţiei.” El mai spune că lista de medicamente inovatoare care ar putea sta la baza negocierii este emisă de direcția farmaceutică din Ministerul Sănătății și „există în Ministerul Sănătății”. Presiune operațională: poprire asupra sumelor ROMATSA , dar fără impact asupra traficului aerian Separat de disputa politică, articolul menționează că ROMATSA a fost notificată de EUROCONTROL privind instituirea, la 30 iunie 2026, a unei măsuri de poprire asigurătorie-executorie într-o procedură de executare silită inițiată de Pfizer Romania SRL împotriva statului român. ROMATSA precizează că a apelat la o casă de avocatură din Belgia pentru analiza opțiunilor legale, inclusiv posibilitatea suspendării executării măsurii, și susține că serviciile de navigație aeriană se desfășoară normal, fără impact asupra siguranței, continuității sau calității serviciilor de trafic aerian. [...]
