Știri
Știri din categoria Diverse
PNL condiționează susținerea viitorului Executiv de continuarea reformelor și de menținerea traiectoriei fiscale, după ce europarlamentarul Siegfried Mureșan a transmis că partidul „nu va accepta orice Guvern”, ci unul care să ducă mai departe măsurile începute de Cabinetul condus de Ilie Bolojan, potrivit Digi24.
Mureșan susține că România are nevoie de un guvern „cu puteri depline”, însă avertizează că un astfel de mandat nu este suficient în sine dacă politica economică duce la deteriorarea indicatorilor. În mesajul publicat pe Facebook, el critică guvernarea PSD condusă de Marcel Ciolacu, pe care o acuză că a dus deficitul bugetar la „nivelul record de 9,3%”, a împins România „aproape de retrogradarea” în categoria „junk” (nerecomandată investițiilor) și a blocat PNRR, punând în pericol accesul la fonduri europene.
În contrapondere, Mureșan afirmă că guvernul condus de Ilie Bolojan, deși a funcționat în regim de interimat în ultimele luni, „a deblocat fondurile din PNRR”, „a redus deficitul”, „a accelerat absorbția fondurilor de coeziune” și „a îndepărtat riscul retrogradării” la „junk”.
Mesajul europarlamentarului fixează o linie de negociere cu impact direct asupra politicilor economice: PNL leagă sprijinul pentru formarea unui guvern de continuitatea reformelor și de evitarea unei reveniri la „risipa guvernării Ciolacu”, în formularea lui Mureșan. În practică, miza este dublă: credibilitatea fiscală (deficitul) și accesul la finanțare europeană prin PNRR și fondurile de coeziune.
Potrivit aceleiași surse, Siegfried Mureșan a fost propunerea PNL, USR și UDMR pentru funcția de prim-ministru. În acest cadru, poziționarea sa indică faptul că negocierile pentru un Executiv cu puteri depline ar urma să includă explicit criterii legate de reforme și de disciplina bugetară, nu doar aritmetică parlamentară.
Recomandate
Blocarea exporturilor de ovine riscă să genereze pierderi și despăgubiri pe contracte neonorate , iar fostul ministru al Agriculturii Florin Barbu susține că reluarea livrărilor către țări terțe ar putea fi decisă politic „de mâine”, în timp ce exporturile către UE rămân legate de decizia Comisiei Europene , potrivit Digi24 . În acest context, Barbu a afirmat că Uniunea Europeană „nu are atribuții” privind comerțul României cu state terțe și a cerut premierului interimar Ilie Bolojan să își asume reluarea exportului de animale vii către aceste piețe. El a susținut că documentul Comisiei Europene din 17 iunie, invocat pentru interdicție, nu ar prevedea sancțiuni pentru continuarea exporturilor către țări terțe. Miza economică: contracte, despăgubiri și investiții în procesare Deputatul PSD spune că România are „numeroase protocoale tehnice” pentru exportul de animale vii cu țări terțe și că există contracte între fermieri, iar blocajul ar putea duce la costuri suplimentare: posibile despăgubiri pentru contracte neonorate, întrebând „cine va plăti” aceste sume; pierderi „foarte mari” pentru fermierii din sectorul ovin, fără ca în material să fie indicată o valoare exactă; efecte în lanț asupra capacităților de procesare care ar urma să fie finalizate peste doi ani, Barbu afirmând că în acestea „s-au investit două miliarde de euro”. Tot el a legat blocajul de export de evoluția anilor anteriori, susținând că în perioada 2023–2025 exportul de animale vii „a crescut foarte mult”, menționând „aproape 500 de milioane de euro”. Dispută de reglementare: cine poate negocia și ce urmează Barbu a reproșat premierului interimar că nu ar fi fost preocupat de continuarea exporturilor și a susținut că singurul care poate negocia la nivelul Comisiei Europene este premierul. În același timp, el a calificat drept „ilegală”, din perspectiva sa și a „analizei juridice” pe care spune că a făcut-o, decizia care a dus la interzicerea exporturilor de animale vii din România către UE și, în interpretarea sa, și către țări terțe. În paralel, fostul ministru a vorbit despre necesitatea învestirii unui guvern cu puteri depline, argumentând că noul executiv ar trebui să negocieze cu Comisia Europeană ajutoare de stat și fonduri pentru fermieri. Declarația despre consumul de carne și argumentul invocat Întrebat dacă ar consuma carne de la o oaie despre care știe că este bolnavă și nevaccinată, Florin Barbu a răspuns afirmativ, motivând că animalele sunt testate înainte de sacrificare în abator. „Da. Nu afectează sănătatea.” „Pentru că e testată înainte să fie sacrificată în abator.” [...]
PNL împinge discuția despre cooptarea AUR la guvernare într-o logică de „test” al promisiunilor cu impact economic , pe fondul crizei politice și al dificultății de a contura o majoritate, potrivit Digi24 . Vicepreședintele PNL Robert Sighiartău susține că AUR a crescut „fiind singur în opoziție” și că intrarea la guvernare ar expune limitele unor măsuri pe care le consideră populiste și greu de aplicat. Într-o intervenție la „ Interviurile Digi24.ro ”, Sighiartău a argumentat că AUR „a ocupat tot spațiul din opoziție” și a invocat exemple de propuneri pe care le cataloghează drept nerealiste economic, precum „case de 35.000 euro” și „soluții economice care nu rezistau în piață”. Ideea, în viziunea sa, ar fi ca electoratul AUR să vadă diferența dintre promisiuni și constrângerile guvernării. „Consider că AUR, fiind singur în opoziție, a crescut foarte mult. (…) au venit totdeauna cu măsuri populiste care nu pot fi puse în practică. (…) AUR la un moment dat ar trebui să se afle în guvernare, pentru că acei alegători care a votat AUR să vadă că acei oameni nu sunt de fapt decât niște Moș Crăciuni falși.” Condiția invocată: participare „fără posibilitatea de a crea prejudicii” Liderul liberal a nuanțat însă că o eventuală intrare a AUR la guvernare ar trebui gândită într-o formulă care să limiteze riscurile, menționând explicit varianta unei guvernări minoritare sau a unei formule în care partidul „nu poate crea prejudicii”. „Cred că trebuie să fie la guvernare într-o formă minoritară sau într-o formă în care nu pot crea prejudicii.” În același context, Sighiartău a spus că are rezerve legate de comportamentul AUR la voturile din Parlament, afirmând că partidul „spun[e] că [este] pro-american” dar „au votat împotrivă” când a fost vorba de decizii, ceea ce – în opinia sa – ar putea afecta „cursul și direcția euroatlantică a României”. De ce contează: presiune pe agenda economică în negocierile pentru guvern Dincolo de disputa politică, miza practică este că discuția despre includerea AUR în ecuația guvernării aduce în prim-plan fezabilitatea măsurilor economice vehiculate în spațiul public și modul în care acestea ar rezista testului bugetar și al „pieței”, așa cum a formulat liderul PNL. În condițiile unei crize politice, astfel de poziționări pot influența negocierile pentru o formulă de guvern și liniile roșii privind distribuția puterii și a responsabilității pentru deciziile economice. [...]
PNL transmite că relația de lucru cu președintele Nicușor Dan s-a redus la un minim instituțional , ceea ce poate complica coordonarea politică în perioada negocierilor pentru formarea guvernului, potrivit Digi24 . Mesajul vine de la vicepreședintele PNL Robert Sighiartău , care spune că în partid „nu se mai simte o colaborare” cu șeful statului. Într-o intervenție la „Interviurile Digi24.ro”, Sighiartău a descris relația drept una „strict instituțională” între PNL și președinte, respectiv între premier și președinte, susținând că „ultimele decizii” implementate de Nicușor Dan nu au fost „pe placul” PNL și nici „în acord cu electoratul” liberal. „Eu nu simt că mai colaborăm cu dânsul. Există un parteneriat instituțional între prim-ministru și președinte și între Partidul Național Liberal, dar strict instituțional.” Tot el a argumentat că un parteneriat politic funcțional ar trebui să fie reciproc avantajos. „Parteneriatul trebuie să se bazeze pe o înțelegere win-win.” Suspendarea, respinsă de PNL: „Nu vom susține” Întrebat dacă există riscul ca parlamentarii PNL să sprijine un demers de suspendare a președintelui, Sighiartău a spus că nu vede acest scenariu și a invocat riscul de instabilitate instituțională. „Eu nu cred că există acest risc. Noi am spus foarte clar că nu suntem de acord cu un astfel de demers pentru că am avea încă o instituție în haos (…) Din punctul acesta de vedere, noi nu vom susține.” Context politic: costuri de imagine și tensiuni interne Vicepreședintele PNL a mai afirmat că apropierea partidului de foști președinți, precum Klaus Iohannis, ar fi afectat imaginea formațiunii și rezultatele electorale, fără a detalia în materialul citat măsuri concrete sau un calendar de repoziționare. În ansamblu, mesajul PNL indică o relație tensionată cu președintele, dar și o delimitare de opțiunea suspendării, ceea ce păstrează conflictul în zona politică și de negociere, nu în cea a unei crize constituționale imediate. [...]
PSD cere intervenție rapidă a Guvernului pentru a opri escaladarea protestului din Piața Victoriei , pe fondul violențelor dintre o parte dintre manifestanți și jandarmi, potrivit Digi24 . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , îi cere premierului interimar Ilie Bolojan să discute direct cu reprezentanții fermierilor și să ia „măsuri ferme” pentru detensionarea situației. Într-un mesaj publicat marți pe Facebook, Grindeanu susține că dialogul este „singura soluție” pentru a opri escaladarea conflictului și îl acuză pe premier că nu ar trebui să se limiteze la preluarea „formală” a revendicărilor „prin hârtii”. „Domnule Bolojan, dialogul cu reprezentanţii fermierilor este singura soluţie pentru a opri escaladarea conflictului! Nu doar să luaţi act formal de revendicări prin hârtii. Fiţi responsabil şi raţional! Interveniţi!” Miza: controlul ordinii publice și riscul de radicalizare Liderul PSD afirmă că situația nu ar fi „despre politică”, ci despre „forțe extremiste” care ar profita de protest pentru a produce haos. În același mesaj, Grindeanu cere ca cei care „deturnează” protestul să suporte „consecințele legale” și spune că premierul „are obligația” să intervină pentru a preveni o „escaladare periculoasă”. Ce s-a întâmplat în Piața Victoriei Potrivit relatării, câteva sute de fermieri din toată țara s-au adunat marți, înainte de ora 10:00, în zona Pieței Victoriei, unde au fost mobilizate forțe numeroase ale jandarmeriei, atât în jurul sediului Guvernului, cât și pe străzile adiacente. Tensiunile au degenerat în jurul orei 11:30, când mai mulți participanți s-au îmbrâncit și s-au luat la bătaie cu jandarmii. Manifestanții au strigat „Fără violență” și au aruncat cu sticle de apă și alte obiecte contondente spre jandarmi. În rândul protestatarilor ar fi fost și persoane din alte categorii sociale, inclusiv oameni purtând tricouri cu poza lui Călin Georgescu, conform aceleiași surse. Violențele au reizbucnit în jurul orei 15:00, când un grup descris ca „extrem de violent” a rupt cordoanele de jandarmi și a aruncat cu obiecte înspre forțele de ordine. Reacția Jandarmeriei Jandarmeria a transmis că a intervenit „punctual” pentru extragerea mai multor persoane care ar fi tulburat grav ordinea și liniștea publică, având un comportament agresiv și instigând la violență. Ce urmează Din informațiile disponibile în material, nu este precizat dacă Guvernul a anunțat o întâlnire cu reprezentanții fermierilor sau un set de măsuri concrete. În acest context, presiunea publică se mută pe capacitatea Executivului de a separa revendicările legitime de episoadele violente și de a preveni noi escaladări în stradă. [...]
Porturile militare de la Marea Neagră și Dunăre intră în linie pentru sisteme antidronă capabile să detecteze și să neutralizeze inclusiv drone marine , aflate acum în teste la Constanța și programate să devină operaționale până la finalul anului, potrivit Digi24 . Sistemele sunt în probe în această perioadă și, odată operaționale, vor fi folosite pentru apărarea portului militar Constanța și a Portului Constanța , dar și pentru protecția porturilor militare din Mangalia, Tulcea și Brăila. Ce se schimbă operațional în porturi Conform informațiilor din material, echipamentele vor acoperi trei zone: spațiul aerian, suprafața apei și zona submersă. Capacitățile menționate includ identificarea, clasificarea și neutralizarea dronelor, atât aeriene, cât și marine. Achiziția ar fi durat „câteva luni”, iar instalarea în porturile vizate urmează să aibă loc în perioada următoare. De ce contează: protecția infrastructurii militare pe flancul estic Publicația notează că, după intrarea în operare, aceste sisteme ar urma să apere zona portuară de pe flancul estic al NATO și, implicit, sud-estul României. În practică, miza este creșterea capacității de reacție și protecție pentru infrastructura portuară militară, într-un context în care amenințările cu drone au devenit recurente în regiune. [...]
Averea lui Donald Trump a urcat la 7,3 miliarde de dolari, pe fondul expunerii pe criptomonede , după victoria sa în alegerile prezidențiale din 2024, potrivit unei estimări Forbes citate de Digi24 . Publicația notează o creștere de 2,7 miliarde de dolari (aprox. 12,2 miliarde lei), într-un context în care o parte importantă a câștigului este legată de proiecte cripto și active lichide. Miza economică a informației este dublă: pe de o parte, arată cât de rapid poate fi monetizată influența politică prin instrumente financiare cu volatilitate ridicată; pe de altă parte, reaprinde discuția despre potențiale conflicte de interese, în condițiile în care administrația americană are un rol direct în reglementarea industriei cripto. De unde vine creșterea: cripto și lichidități Potrivit estimărilor Forbes, principala sursă a creșterii averii a fost zona criptomonedelor și a activelor lichide, evaluate cumulat la aproximativ 2,4 miliarde de dolari (aprox. 10,8 miliarde lei). În detaliu, Trump ar deține: tokenuri „meme” în valoare de 709 milioane de dolari (aprox. 3,2 miliarde lei); tokenuri ale proiectului World Liberty Financial în valoare de 338 de milioane de dolari (aprox. 1,5 miliarde lei); o afacere de emisiune de stablecoin-uri (criptomonede concepute să urmărească o valoare stabilă) evaluată la 233 de milioane de dolari (aprox. 1,0 miliard lei). Portofoliul „clasic”: golf, cluburi și imobiliare Dincolo de cripto, Forbes evaluează la 1,8 miliarde de dolari (aprox. 8,1 miliarde lei) activele precum zece terenuri de golf în SUA, clubul Mar-a-Lago, complexul Trump National Doral Miami și trei proprietăți în Europa. Separat, Trump ar avea investiții imobiliare de 1,1 miliarde de dolari (aprox. 5,0 miliarde lei), inclusiv participații la două complexe de birouri din New York și San Francisco, Trump Tower și clădirea rezidențială Trump Park Avenue, între altele. Truth Social: participație mare, rezultate financiare slabe Încă 1 miliard de dolari (aprox. 4,5 miliarde lei) ar reprezenta participația lui Trump în Trump Media and Technology Group , compania care deține rețeaua socială Truth Social. Forbes descrie compania drept „una dintre cele mai absurde afaceri din America”, menționând că în 2024 a avut venituri de 3,7 milioane de dolari (aprox. 16,7 milioane lei) și o pierdere de 712 milioane de dolari (aprox. 3,2 miliarde lei). Presiuni și riscuri: procese, scădere anuală și semnal de etică Forbes mai arată că, în ultimul an, averea lui Trump ar fi scăzut cu 300 de milioane de dolari (aprox. 1,35 miliarde lei), inclusiv pe fondul unor obligații de plată de 94 de milioane de dolari (aprox. 423 milioane lei) rezultate din procese. În paralel, Reuters (citat de Digi24) a relatat anterior că Trump a declarat venituri de 635 de milioane de dolari (aprox. 2,9 miliarde lei) din vânzarea monedelor meme TRUMP și că familia sa ar fi primit de la investitori cel puțin 2,3 miliarde de dolari (aprox. 10,4 miliarde lei) pentru proiecte legate de criptomonede după revenirea la putere. Potrivit agenției, experți în etică au avertizat că veniturile familiei Trump dintr-o industrie pe care administrația sa „o reglementează și o susține în același timp” pot crea un conflict de interese fără precedent. [...]
