Știri
Știri din categoria Diverse
NATO își separă comanda pentru Baltica, iar SUA transmit că rămân parte din „descurajare” în regiune, într-un moment în care alianța își ajustează rapid structura militară pe flancul estic. Potrivit Știrile Pro TV, mesajul a fost transmis de generalul american Chris Donahue, comandantul forțelor terestre ale NATO din Europa, la o ceremonie în orașul estonian Valga.
Donahue a spus că Statele Unite vor fi alături de aliații europeni în apărarea țărilor baltice și a cerut trecerea „de la cuvinte la fapte”. Declarațiile au fost relatate de Reuters și vin în contextul în care generalul urmează să își predea funcția joi; el este și șeful armatei SUA în Europa și Africa.
Alianța a alocat un comandament suplimentar pentru zona baltică, iar această reorganizare este prezentată ca un pas care permite alocarea de trupe suplimentare în Estonia, Letonia și Lituania.
Până acum, trupele NATO din statele baltice și din nordul Poloniei au fost sub comanda unui singur cartier general multinațional, cu sediul în Szczecin (nord-vestul Poloniei). Odată cu noua împărțire, două divizii multinaționale din Estonia și Letonia vor intra, deocamdată, sub comanda Corpului Germano-Olandez, cu sediul la Münster, în Germania.
Un oficial militar citat sub condiția anonimatului a spus că un al doilea corp responsabil de apărarea țărilor baltice ar permite NATO să mobilizeze „forțe masive cu rapiditate”.
În același timp, articolul explică ce înseamnă, de regulă, un corp de armată complet operațional: comandă, în mod obișnuit, trei divizii, adică între 40.000 și 60.000 de soldați, iar în timp de pace funcționează ca o structură de comandă redusă, pregătită pentru desfășurări rapide (cu componente precum artilerie, apărare aeriană și servicii medicale).
NATO a avertizat că Rusia — care a invadat Ucraina în 2022 — ar putea lansa un atac la scară largă asupra teritoriului aliat încă din 2029, dacă își continuă înarmarea în ritmul actual; Kremlinul neagă că ar avea astfel de planuri.
Pe fondul acestui risc, presiunea asupra statelor europene de a-și consolida apărarea a crescut și după criticile președintelui SUA, Donald Trump, care acuză Europa că nu își asumă partea care îi revine din efortul militar. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a descris schimbarea de postură drept o dovadă a determinării NATO de a apăra „fiecare centimetru” din teritoriul aliat.
Corpul Multinațional Nord-Est din Szczecin, responsabil până acum de întreaga regiune, a fost înființat în 2017, la trei ani după anexarea Crimeei de către Rusia.
Recomandate
NATO pregătește la Ankara un „pachet” de dovezi și contracte de apărare pentru a evita ca Donald Trump să reia criticile la adresa aliaților, pe fondul presiunii americane privind finanțarea și rolul Europei în Alianță, potrivit Digi24 . Summitul de săptămâna viitoare vine după ce președintele SUA a atacat public lipsa de sprijin a aliaților în „războiul” său împotriva Iranului. În acest context, europenii și Canada vor încerca să-l convingă că sunt „pe drumul cel bun” cu angajamentul de a aloca cel puțin 5% din PIB pentru cheltuieli de securitate, obiectiv acceptat anul trecut sub presiunea lui Trump, cu termen până în 2035. Miza: bani, capacități și semnale politice Deși există un orizont lung pentru atingerea țintei, Trump ar urma să ceară dovezi rapide. Secretarul general al NATO, Mark Rutte , care își cultivă relația cu liderul american, a prezentat recent în Biroul Oval un grafic intitulat „THE TRUMP TRILLION” („Bilionul lui Trump”), cu cheltuielile suplimentare făcute de Europa din 2017 încoace. În același timp, există riscul unor „note discordante”: trei țări europene, între care Republica Cehă și Slovenia, ar urma să coboare din nou sub pragul de 2% în acest an, un detaliu care l-ar putea irita pe președintele SUA. Iranul și Ormuz: un test de „bunăvoință” pentru aliați Chiar dacă Trump ar fi obținut un acord preliminar de pace cu Iranul, situația este descrisă ca instabilă, iar o escaladare ar putea umbri summitul. În plus, liderul american rămâne nemulțumit de reacția Europei din timpul conflictului, când mai multe țări au restricționat accesul forțelor americane la bazele lor. Ca semnal de cooperare, Franța și Marea Britanie au elaborat planuri pentru o posibilă misiune în strâmtoarea Ormuz , iar unele state au prepoziționat nave, inclusiv dragoare de mine. „Efectul Ankara”: contracte amânate și forum industrial Pentru a-i vorbi pe limba lui Trump, NATO mizează nu doar pe cifre agregate, ci și pe demonstrarea faptului că banii se transformă în capacități. Potrivit unor diplomați și responsabili ai Alianței citați în material, statele membre ar fi fost rugate să amâne anunțarea unor contracte majore până la summit, pentru un impact mai puternic. În marja reuniunii ar urma să aibă loc un forum industrial, unde unii oficiali spun că ar putea fi semnate contracte de „câteva miliarde de dolari” cu companii americane și europene. Mark Rutte ar dori inclusiv să-l invite pe Trump la acest eveniment, în condițiile în care președintele SUA este asociat cu preferința pentru semnarea de acorduri „spectaculoase”. NATO mai „europeană” și un summit scurt, pe formatul preferat de Trump Washingtonul insistă ca Europa să-și asume rolul principal în propria apărare, iar SUA ar fi început deja să-și reducă angajamentul în NATO. În acest cadru, liderii vor încerca să arate pași spre o Alianță mai „europeană”, prin creșterea responsabilităților europene, dar cu obiectivul de a păstra implicarea SUA „cât mai mult posibil”, potrivit Mariei Martisiute, de la Centrul European de Politică. Organizarea în Turcia este prezentată ca un avantaj de atmosferă: Trump a spus că, dacă summitul nu ar fi fost găzduit de Recep Tayyip Erdogan, „nu cred că aș mai fi mers acolo”. Reuniunea va fi ținută în palatul prezidențial al lui Erdogan, iar formatul este unul comprimat: Trump sosește la o cină oficială pe 7 iulie, urmată de o singură sesiune formală scurtă a doua zi. În logica acestui aranjament, Peter Bator, fost ambasador al Slovaciei pe lângă NATO, rezumă miza politică minimă a aliaților: „Pentru ca summitul să fie un succes, aș spune că tot ce ne trebuie este ca Trump să nu se opună NATO, să nu o critice și să nu submineze rolul Alianței.” [...]
Demisia lui Ronald Koeman lasă naționala Olandei fără selecționer , după eliminarea surprinzătoare în 16-imile Cupei Mondiale, la lovituri de departajare, în fața Marocului, potrivit G4Media . Decizia deschide o perioadă de tranziție pentru federația olandeză, care trebuie să numească rapid un nou antrenor într-un moment în care lotul este format preponderent din jucători de cluburi de top din Europa. Koeman, în vârstă de 63 de ani, a anunțat că își încheie mandatul după parcursul considerat „dezastruos” la CM 2026. În mesajul publicat pe rețelele sociale, el a spus că își asumă responsabilitatea pentru eșec. „Am luat aseară decizia de a-mi încheia mandatul de antrenor al echipei naţionale a Olandei.” „Cu toţii împărtăşeam visul de a intra în istorie la această Cupă Mondială, dar am eşuat. Nimeni nu este mai dezamăgit decât mine. Ca antrenor, îmi asum întreaga responsabilitate.” Context: o echipă cu istoric puternic, eliminată devreme Olanda a fost prezentată înaintea turneului drept una dintre favoritele la trofeu, însă a părăsit competiția în faza 16-imilor. Publicația amintește că naționala olandeză a ajuns de trei ori în finala Cupei Mondiale (1974, 1978 și 2010), pierzând de fiecare dată. Koeman a mai avut un mandat la conducerea naționalei, în perioada 2018–2020. Lotul de la CM 2026, majoritar din campionate de top La turneul final, Koeman a convocat un lot cu nume importante, între care Virgil van Dijk (Liverpool), Nathan Aké (Manchester City), Frenkie de Jong (FC Barcelona) sau Cody Gakpo (Liverpool), conform listei publicate de G4Media. În acest moment, nu este menționat un succesor și nici un calendar pentru numirea noului selecționer. [...]
AUR își blochează sprijinul pentru un guvern propus de Nicușor Dan și redeschide tema suspendării președintelui , o mișcare care poate complica formarea rapidă a unei majorități și prelungește incertitudinea politică, potrivit Digi24 . Consiliul Național de Conducere (CNC) al AUR a decis, miercuri, că aleșii partidului nu vor fi prezenți în sală și nu vor vota un guvern propus de președintele Nicușor Dan „din care să facă parte reprezentanții fostei coaliții de guvernare”. În același timp, formațiunea spune că va începe procedura de suspendare a șefului statului. AUR afirmă că toți cei 135 de membri CNC prezenți la ședință au votat în unanimitate demararea procedurii de suspendare și inițierea unui dialog cu celelalte forțe politice pentru acest demers. „Toţi cei 135 de membri CNC AUR prezenţi la şedinţă au votat, în unanimitate, demararea procedurii de suspendare a preşedintelui Nicuşor Dan şi a dialogului cu celelalte forţe politice în acest sens.” Partidul condus de George Simion își motivează poziția prin acuzația că președintele ar fi exclus românii „din luarea deciziilor care privesc viitorul României” și că ar fi refuzat să facă a doua propunere de premier. Tot CNC a votat și „începerea procedurilor” privind alegerile anticipate. Ce înseamnă, procedural, suspendarea: praguri greu de atins Materialul Digi24 amintește că între lansarea procedurii și demiterea efectivă există două praguri considerate dificil de trecut în acest moment: votul majorității parlamentarilor și validarea prin referendum. Constituția prevede că suspendarea poate fi cerută de cel puțin o treime din parlamentari și trebuie aprobată de majoritatea aleșilor. Dacă trece de Parlament, în cel mult 30 de zile trebuie organizat un referendum de demitere (procedura este prevăzută în Articolul 95 ). În termeni numerici, pentru inițiere, AUR ar avea nevoie de cel puțin 156 de semnături, iar pentru suspendarea propriu-zisă de cel puțin 233 de voturi. Digi24 notează că AUR are în prezent 91 de senatori și deputați, ceea ce înseamnă că nu poate declanșa singură procedura și ar avea nevoie de sprijin din partea altor partide sau a parlamentarilor neafiliați. Context: tema suspendării, reluată și anterior fără rezultat Digi24 precizează că nu este prima dată când AUR vorbește despre suspendarea președintelui, fără ca demersul să fi înaintat până la un rezultat concret. În acest cadru, anunțul actual ridică miza politică, dar rămâne dependent de aritmetica parlamentară și de capacitatea partidului de a atrage susținere din afara propriilor rânduri. [...]
Revenirea Serenei Williams la Wimbledon ridică semne de întrebare despre continuitatea ei în circuit , după ce americanca a pierdut la simplu și a evitat contactul cu presa, potrivit G4Media . La 44 de ani, Serena Williams a jucat din nou un meci de simplu la Wimbledon, însă a fost învinsă de Maya Joint, jucătoare aflată pe locul 87 WTA. Partida a durat două ore și 25 de minute și s-a încheiat 6-3, 6-7(6), 6-3. Americanca a intrat pe tabloul de simplu cu un wild card și a evoluat pe arena centrală de la All England Club . După meci, nu s-a prezentat la întâlnirea cu jurnaliștii, iar singura reacție publică a rămas cea oferită site-ului oficial al turneului. „A fost cu adevărat magnific să fiu din nou la Wimbledon. Atmosfera a fost incredibilă. A fost incredibil să păşesc din nou pe teren. M-am bucurat absolut şi mi-a fost dor de el. Am preţuit fiecare moment mai mult decât orice.” Ce urmează pentru Serena Williams Publicația notează că rămâne neclar dacă Serena Williams va continua să joace la simplu, dacă va mai participa la vreun turneu înainte de US Open sau dacă va evolua la competiții organizate în complexul de la New York. G4Media amintește că sportiva a revenit în tenisul profesionist la aproape patru ani după retragerea din activitate. [...]
Erling Haaland a decis calificarea Norvegiei și a schimbat dinamica echipei în fazele eliminatorii , printr-un gol marcat pe final, într-un meci în care a fost mai puțin prezent în joc, dar eficient în momentul-cheie, potrivit Agerpres . Selecționerul Stale Solbakken spune că prezența atacantului „aduce o anumită liniște” într-o echipă care merge mai departe la CM 2026. Norvegia s-a calificat în optimile Cupei Mondiale 2026 după 2-1 cu Coasta de Fildeș, marți, pe Dallas Stadium, în șaisprezecimile de finală ale turneului găzduit de Statele Unite, Mexic și Canada. Golurile au fost marcate de Antonio Nusa (39) și Haaland (86), respectiv Amad Diallo (74). „Calmul” adus de Haaland: eficiență, protecția mingii și muncă defensivă Deși Solbakken a admis că Haaland „nu a fost implicat intens” în joc și a avut o ocazie importantă în prima repriză, selecționerul a pus accent pe rolul său în momentele decisive și pe contribuția mai puțin vizibilă. „Cred că este cel mai bun atacant din lume. Nu există nicio îndoială în privința asta.” „A avea un jucător ca el aduce un anumit sentiment de calm echipei. Este mult subestimat pentru capacitatea sa de a păstra mingea.” Antrenorul a mai spus că atacantul lui Manchester City a strălucit și prin implicarea în defensivă, retrăgându-se pentru a ajuta echipa, ca parte a unui efort colectiv. „După cum ați văzut, nu a pierdut nicio minge astăzi. A marcat cinci goluri la Cupa Mondială în trei meciuri, pentru o țară mică precum Norvegia... Nu l-aș schimba pentru nimic în lume.” Ce urmează pentru Norvegia În optimi, Norvegia va întâlni Brazilia pe 5 iulie, în New Jersey. În același timp, Coasta de Fildeș a bifat o premieră la Cupa Mondială, trecând pentru prima dată de faza grupelor. Căpitanul Martin Ødegaard a întărit ideea că eficiența lui Haaland rămâne un avantaj competitiv major pentru norvegieni, subliniind nevoia ca echipa să-i furnizeze „cele mai bune baloane posibile”. „Erling marchează goluri aproape de fiecare dată când joacă. Este minunat să-l avem în echipă. Suntem norocoși să-l avem. Este pur și simplu o chestiune de a-i oferi cele mai bune baloane posibile.” [...]
Victoria Ucrainei este, în viziunea lui Garry Kasparov , condiția-cheie pentru o pace durabilă în Europa și pentru orice schimbare reală în Rusia , potrivit Digi24 . Fostul campion mondial la șah susține că o înfrângere a Moscovei ar avea efecte care depășesc frontul din Ucraina, inclusiv asupra stabilității regionale și a comportamentului viitor al Rusiei. Kasparov, politician rus din opoziție și membru al Platformei pentru Dialog cu Forțele Democratice Ruse din Exil din cadrul APCE, a făcut declarațiile într-un interviu acordat Euroscope, preluat de Kyiv Post. El argumentează că sprijinul pentru victoria Ucrainei este o „sarcină strategică” pentru lumea democratică. Miza: pace în Europa legată de rezultatul războiului În lectura lui Kasparov, pacea nu poate fi obținută printr-o formulă care evită explicit ideea de înfrângere a Rusiei. El leagă direct trei obiective: supraviețuirea Ucrainei, înfrângerea Rusiei și posibilitatea unei transformări politice la Moscova. „Victoria Ucrainei este o condiție indispensabilă pentru instaurarea păcii în Europa. De asemenea, aceasta oferă Rusiei singura șansă de schimbare.” Tot el afirmă că „singura șansă” ca Rusia să revină „pe drumul spre o societate civilizată” ar fi victoria Ucrainei și, implicit, înfrângerea Rusiei. „Testul” pentru politicienii ruși pro-occidentali: războiul, Putin, Crimeea Kasparov propune un criteriu simplu pentru a evalua dacă o figură politică rusă este cu adevărat pro-occidentală: să spună fără ezitare că războiul dus de Moscova este „criminal”, că Vladimir Putin este „nelegitim” și că peninsula Crimeea aparține Ucrainei. „Mulți încă se împiedică și astăzi când spun că Crimeea este ucraineană.” Crimeea, „șocul istoric” și scenariile pentru Rusia după o înfrângere Kasparov descrie Rusia drept „ultimul imperiu” și susține că doar un „șoc istoric” ar putea rupe mentalitatea imperială. În acest context, el indică eliberarea Crimeei și un simbol anume drept momentul care ar forța societatea rusă să accepte sfârșitul proiectului imperial. „Singurul lucru care poate face un cetățean rus să înțeleagă că imperiul a murit este steagul ucrainean din Sevastopol.” În final, el conturează o alegere pentru Rusia după o astfel de înfrângere: fie devine un stat vasal al Chinei, fie își recunoaște crimele de război, plătește despăgubiri și începe negocieri cu vecinii „pe picior de egalitate”. De ce contează Mesajul lui Kasparov mută discuția din zona „înghețării” conflictului în cea a consecințelor de securitate pe termen lung: fără o victorie a Ucrainei, spune el, riscul ca Rusia să rămână o sursă de instabilitate pentru Europa persistă, iar șansele unei schimbări interne la Moscova rămân limitate. [...]
