Știri
Știri din categoria Diverse
Motorina a ajuns la 9,92–9,98 lei/litru și poate trece de 10 lei, iar scumpirea reaprinde discuția despre intervenția statului pe piața carburanților, inclusiv prin reducerea accizei și plafonarea adaosurilor comerciale, potrivit Digi24.
În material se arată că seria de majorări a fost operată în weekend de liderul pieței carburanților din România, iar o nouă creștere „în cursul zilei” ar putea împinge motorina peste pragul psihologic de 10 lei/litru. Digi24 notează că motorina a mai depășit acest nivel în primele zile ale atacurilor americane și israeliene asupra Iranului.
Creșterile sunt puse pe seama reluării războiului din Iran și a problemelor de aprovizionare cu țiței din Kazahstan, după ce livrările au fost oprite, pe fondul atacurilor din Marea Neagră. Perturbarea livrărilor pune presiune asupra producției de motorină din România și contribuie la scumpirile la pompă, conform aceleiași surse.
Și benzina a urmat trendul, fiind vândută „în majoritatea stațiilor” cu peste 9 lei/litru.
Pe fondul acestor evoluții, la Senat a fost depus un proiect de lege care ar urma să declare din nou starea de criză pe piața carburanților, măsură aplicată și în primăvara acestui an, potrivit Digi24.
Inițiativa prevede, în esență, trei direcții de intervenție:
Proiectul ar putea fi dezbătut și adoptat în sesiunea extraordinară a Parlamentului convocată în această săptămână.
Specialiștii citați avertizează că, dacă motorina ajunge în intervalul 10–12 lei/litru, tot mai mulți români ar putea renunța la utilizarea zilnică a autoturismelor din cauza costurilor. În plan economic, o eventuală „stare de criză” ar însemna o intervenție directă asupra formării prețurilor, cu efecte atât asupra consumatorilor, cât și asupra companiilor din lanțul de distribuție.
Recomandate
Iranul își leagă oprirea atacurilor de pauza SUA , într-un semnal că dezescaladarea rămâne fragilă și condiționată, cu potențial impact direct asupra riscurilor din regiunea Strâmtorii Ormuz , rută esențială pentru transportul global de petrol, potrivit Digi24 . Un oficial iranian de rang înalt a declarat pentru Reuters că Teheranul își va suspenda propriile atacuri „atât timp cât Statele Unite vor face același lucru”, descriind poziția drept „atac pentru atac”: dacă atacurile încetează, Iranul își oprește operațiunile. Mesajul ar fi fost deja transmis Statelor Unite, conform aceleiași surse. Pauza vine după 13 nopți de intensificare a atacurilor aeriene americane asupra Iranului. Pentagonul a suspendat campania vineri seara, iar sâmbătă și duminică nu au fost raportate atacuri americane. Iranul, care răspunsese în fiecare noapte cu lovituri asupra țărilor vecine ce găzduiesc baze americane, a încetat și el focul de două zile, potrivit informațiilor citate. De ce contează: presiune pe capacitatea militară și pe stabilitatea unei rute energetice-cheie Contextul pauzei este legat și de constrângeri operaționale ale SUA. Un oficial american citat de Reuters a spus că bombardamentele din ultimele două săptămâni, prezentate de Washington drept represalii la atacurile iraniene asupra navelor din Strâmtoarea Ormuz, au epuizat în mare măsură seturile de ținte preselectate și au alimentat îngrijorări privind consumul de muniție. Generalul Dan Caine , șeful Statului Major Interarme, l-ar fi avertizat în privat pe președintele Donald Trump că reluarea operațiunilor majore ar implica riscuri, inclusiv prin impactul asupra stocurilor de muniție, menționând și rachetele interceptoare folosite de apărarea aeriană americană în Orientul Mijlociu, potrivit sursei Reuters. Biroul lui Caine și Comandamentul Central al SUA au refuzat să comenteze. Diplomație, dar cu scepticism la Teheran Ambasadorul SUA la Națiunile Unite, Mike Waltz, a declarat la „Fox News Sunday” că Trump a suspendat atacurile pentru a acorda mai mult timp diplomației. „El acordă spațiu negocierilor, le oferă puțin răgaz.” În paralel, sursa iraniană citată de Reuters spune că la Teheran există „mai mult scepticism decât optimism” și că pauza este văzută mai degrabă ca una tactică decât ca o schimbare de fond a poziției americane. Iranul afirmă că urmărește să păstreze controlul asupra Strâmtorii Ormuz, prin care trecea o cincime din fluxul mondial de petrol înainte de război, iar reluarea campaniei militare a SUA ar fi torpilat un acord provizoriu din luna precedentă, menit să pună capăt conflictului, potrivit informațiilor din articol. [...]
Iranul acuză Ucraina că a dus războiul cu Rusia în Marea Caspică , după un atac cu drone asupra unei nave comerciale iraniene, soldat cu un marinar mort și un altul rănit, potrivit Wall Street . Teheranul a calificat incidentul drept „act de agresiune” și a transmis că își va apăra interesele și securitatea națională. Autoritățile iraniene nu au oferit detalii despre identitatea navei atacate, încărcătura acesteia sau locul exact al incidentului. Informația despre condamnarea atacului este atribuită de publicație agenției Reuters, preluată de Agerpres.ro. În aceeași zi, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că armata ucraineană a lovit în Marea Caspică o navă de război rusească și mai multe nave folosite pentru transporturi militare către Iran. „Am obținut rezultate foarte puternice cu lovituri la mare distanță în Marea Caspică, inclusiv nave folosite pentru transporturi militare care implică Iranul.” Zelenski nu a precizat dacă navele transportau încărcături în momentul atacului sau dacă fuseseră utilizate anterior pentru astfel de transporturi. Ce spune Kievul despre țintele lovite Serviciul de Securitate al Ucrainei a afirmat că drone ucrainene au lovit două cargouri în Marea Caspică, Port Olia și Begei, despre care susține că ar fi fost folosite pentru transporturi militare din Rusia către Iran. Autoritățile ucrainene nu au prezentat detalii despre eventualele încărcături aflate la bord în momentul atacurilor. Totodată, Ucraina a anunțat că dronele sale au lovit și platforma petrolieră Filanovski din Marea Caspică, care aparține companiei petroliere ruse Lukoil. Ce rămâne neclar și de ce contează Afirmațiile Kievului privind navele și platforma nu au fost însoțite de informații despre amploarea pagubelor sau despre eventuale alte victime. În paralel, Iranul nu a precizat dacă nava comercială despre care spune că a fost atacată este una dintre cele menționate de partea ucraineană. Pentru mediul economic, miza imediată este riscul de escaladare într-o zonă cu infrastructură energetică și rute maritime sensibile: atacurile raportate vizează atât transporturi, cât și o platformă petrolieră, ceea ce poate amplifica incertitudinea operațională pentru companiile care operează în regiune. [...]
Intrarea unui urs în curtea unui liceu din Sibiu a declanșat o intervenție de urgență cu RO-ALERT și echipe multiple , un episod care arată presiunea operațională pusă pe autorități când un animal sălbatic ajunge în zone urbane și, mai ales, lângă o unitate de învățământ, potrivit Digi24 . Alarma a fost dată luni dimineață, la ora 5:00, după ce un cetățean a sunat la 112 și a anunțat că a văzut un urs pe o stradă din municipiul Sibiu. În scurt timp, autoritățile au emis un mesaj RO-ALERT și au direcționat la fața locului mai multe echipaje ale forțelor de ordine. Potrivit presei locale citate în material, animalul a alergat prin grădina unui localnic și a ajuns în curtea unei unități de învățământ, unde ar fi încercat să scape săpând pe sub un gard. Pentru a ajunge în zona în care se afla ursul, echipa de intervenție a fost nevoită să demonteze o parte din ușa de acces în școală. La intervenție au fost solicitați un medic veterinar și un pădurar. După mai multe încercări, ursul a fost tranchilizat, iar echipa a decis relocarea animalului în zona Vește. [...]
Parlamentul intră în sesiune extraordinară pentru a debloca jaloane PNRR, cu efect direct asupra cadrului de reglementare și a unor proiecte cu impact în administrație și fiscalitate, potrivit Digi24 . Senatul și Camera Deputaților se reunesc în perioada 27–31 iulie, într-un format hibrid, pentru a adopta mai multe acte normative considerate necesare îndeplinirii angajamentelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Sesiunea este organizată cu un calendar accelerat: la Camera Deputaților, prima ședință de plen este programată luni de la ora 10:00, iar în următoarele două zile activitatea se mută în principal în comisii. Miercuri ar urma votul în plen pentru proiectele care ajung între timp de la Senat. La Senat, lucrările încep tot luni, cu comisii, urmate de plen de la ora 14:00, iar ulterior senatorii vor analiza și proiectele adoptate de Camera Deputaților, acolo unde sunt cameră decizională. Pachetul de legi: urbanism, administrație, fiscalitate și un acord de împrumut cu UE Pe lista proiectelor menționate ca prioritare se află: Codul Urbanismului , care urmează să fie dezbătut la Camera Deputaților în calitate de for decizional; proiectul a fost adoptat tacit de Senat. Modificări privind cariera funcționarilor publici și gestionarea personalului contractual, prin schimbări la Codul administrativ (în dezbaterea Senatului). Un mecanism de recompensare a performanței pentru personalul din administrația fiscală și vamală (ANAF și Autoritatea Vamală), proiect aflat la Senat, cu vot final la Camera Deputaților. Acordul de împrumut SAFE dintre Uniunea Europeană și România, care intră la Camera Deputaților ca primă Cameră sesizată și merge apoi la Senat, for decizional. Recompense la ANAF și Vamă, legate de încasări suplimentare la buget Unul dintre proiectele cu impact operațional în zona de colectare este legea care introduce un mecanism de recompensare a performanței pentru angajații ANAF și ai Autorității Vamale. Conform proiectului descris, aceștia ar putea primi recompense în funcție de încasările suplimentare aduse la bugetul de stat , iar decizia finală revine Camerei Deputaților. TVA la locuințe: schimbări propuse după blocajul ANCPI Pe agenda Senatului mai sunt două propuneri legislative care modifică Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Inițiativele urmăresc să rezolve probleme apărute după blocajul sistemului ANCPI , care a afectat aplicarea cotei reduse de TVA pentru locuințe , potrivit informațiilor din articol. Alte proiecte pe ordinea de zi Camera Deputaților mai are în dezbatere, ca primă Cameră sesizată: proiectul privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire ; proiectul pentru consolidarea legislației în domeniul integrității ; proiectul de modificare a OUG nr. 39/2026 privind acordarea primei de carieră didactică; un proiect de modificare a articolului 652 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în sănătate. După votul deputaților, primele trei inițiative din această listă (decarbonizare, integritate, SAFE) ar urma să ajungă la Senat, care este for decizional. În funcție de ritmul din comisii și de traseul între Camere, adoptările pot fi finalizate în această săptămână, însă sursa nu indică un rezultat garantat pentru fiecare proiect. [...]
Volodimir Zelenski a schimbat conducerea Apărării și a armatei pentru a opri un blocaj intern care, potrivit Digi24 , ajunsese să-l oblige pe președinte să medieze personal între fostul ministru al apărării, Mîhailo Fedorov , și fostul șef al forțelor armate, Oleksandr Sîrski. Decizia a stârnit proteste în Ucraina, inclusiv cereri publice de repunere în funcție a lui Fedorov. Într-un interviu pentru Sky News , Zelenski a spus că ruptura de comunicare dintre cei doi devenise atât de gravă încât el ajunsese „intermediar”, lucru pe care nu și-l mai permite în condițiile războiului. Mesajul central: conducerea politică nu mai acceptă ca disputele interne să consume timp și să afecteze strategia militară. „Nu am timp pentru discuţii. Nu am timp să ascult o parte, apoi să ascult cealaltă parte (...) Şi nu am nevoie să aflu cine are dreptate şi cine nu.” De ce contează: decizia vizează continuitatea operațională în război Din relatarea Digi24 reiese că Zelenski a tratat demiterea simultană ca pe o măsură „în interesul națiunii”, în contextul în care Ucraina se pregătește pentru un sezon de luptă dificil iarna și se confruntă cu provocări de mobilizare. Fedorov era perceput de o parte a opiniei publice drept un promotor al tehnologiilor noi și al producției de drone cu rază lungă și medie, folosite pentru lovirea liniilor de aprovizionare și a rafinăriilor de petrol din Rusia și Crimeea. Tocmai această reputație a alimentat protestele: mii de oameni, „în special tineri”, au cerut revenirea lui în funcție și schimbarea strategiei. Presiunea externă: bani, arme și apărare antiaeriană În același interviu, Zelenski a spus că își concentrează eforturile pe menținerea sprijinului extern – inclusiv pe convingerea Statelor Unite și a președintelui Donald Trump, dar și a altor guverne aliate, să continue finanțarea și livrările de armament și să păstreze sancțiunile împotriva Rusiei. Apărarea aeriană rămâne o prioritate, în condițiile în care Rusia își intensifică folosirea rachetelor balistice împotriva marilor orașe. Zelenski a indicat că Ucraina nu are suficiente rachete pentru apărare și a legat problema și de reorientarea atenției SUA către Orientul Mijlociu, ceea ce ar fi generat un deficit de capacități antiaeriene pentru Kiev. Ce urmează: discuții în Marea Britanie și planuri pentru drone Zelenski era așteptat luni în Marea Britanie și a vorbit despre intenția de a încheia un „acord privind dronele”, inclusiv ambiția de a construi o fabrică mare de drone în Regatul Unit și de a împărtăși tehnologii cu partenerii britanici. În paralel, el a avertizat că Rusia s-ar pregăti să mobilizeze „sute de mii” de soldați, ceea ce ar crește presiunea asupra Ucrainei pe front. [...]
Ucraina salută inițiativa Kazahstanului de a „îngheța” războiul, dar acuză Kremlinul că blochează calea diplomatică , potrivit Digi24 . Mesajul vine după ce președintele kazah Kassym-Jomart Tokayev i-a propus lui Vladimir Putin reluarea unui format de negocieri numit „Istanbul 2.0”, într-o întâlnire față în față la Omsk. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a transmis pe X că Kievul „apreciază” gestul liderului de la Astana și a descris intervenția acestuia drept „un mesaj realist, oportun și înțelept”. În aceeași postare, Sîbiha a susținut că Ucraina a propus încetarea războiului de-a lungul liniilor actuale ale frontului și revenirea la diplomație, însă Kremlinul ar continua să respingă această opțiune. Ce a propus Tokayev și de ce contează Tokayev i-a spus lui Putin, la Forumul de cooperare interregională Rusia–Kazahstan de la Omsk, că ar fi momentul „să înghețăm acest conflict” și să se revină la „formula de la Istanbul 2.0”, invocând „rezultate semnificative” obținute anterior și ideea unor garanții din partea „marilor puteri, inclusiv ale Rusiei”. Liderul kazah a mai afirmat că, pentru mulți, inclusiv pentru Kazahstan, natura războiului „nu este pe deplin clară”, adăugând că „este păcat, mor tineri” și că ar fi primit „numeroase semnale” din Europa și SUA privind conflictul. Reacția Moscovei: respingere, dar fără ruptură cu Astana Ulterior, Kremlinul a respins propunerea de înghețare a conflictului. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a spus că Tokayev are „o poziție consecventă”, însă acest lucru „nu înseamnă că suntem de acord”, subliniind totodată că Kazahstanul este „cel mai apropiat partener” și „cel mai apropiat aliat” al Rusiei. Peskov a adăugat că Rusia va continua să explice „cauzele profunde” ale războiului „cu o energie dublă”, pentru ca „partenerii” să cunoască poziția Moscovei. Context economic: cooperare extinsă Rusia–Kazahstan, în pofida tensiunilor geopolitice Întâlnirea de la Omsk a urmat vizitei lui Putin în Kazahstan din luna mai, când cei doi lideri au discutat despre extinderea comerțului, investițiilor și cooperării regionale, inclusiv în industrie și transporturi. Putin a declarat că schimburile comerciale au ajuns anul trecut la „aproape 28 de miliarde de dolari” (aprox. 126 miliarde lei) și că, în primele cinci luni ale acestui an, au crescut cu „peste 4%”, potrivit statisticilor ruse. Tokayev a confirmat, la rândul său, că în 2025 comerțul bilateral a fost de „aproximativ 28 de miliarde de dolari” (aprox. 126 miliarde lei) și a spus că tendința din acest an rămâne pozitivă. Președintele kazah a mai menționat progrese într-un proiect comun pentru construirea primei centrale nucleare din Kazahstan, prezentat ca una dintre inițiativele emblematice ale cooperării economice bilaterale. [...]
