Știri
Știri din categoria Diverse
Inteligența artificială reduce costurile și timpul necesare supravegherii de stat, permițând automatizarea unor activități care înainte cereau echipe întregi de analiști, potrivit Digi24. Un raport al companiei Anthropic arată că modele din familia Claude au fost folosite în operațiuni legate de guverne din China, Mali și Iran pentru analiză de date, întocmire de dosare și identificarea potențialelor ținte.
Informația contează pentru că scade „bariera de intrare” în supraveghere: pe măsură ce modelele AI devin mai performante, guvernele interesate să monitorizeze disidenți, politicieni, jurnaliști sau activiști pot face acest lucru mai rapid și mai ieftin, cu mai puțini oameni și procese mai standardizate.
Raportul citat indică mai multe tipuri de utilizări ale modelelor Claude în activități de supraveghere:
Un element relevant operațional este că, potrivit raportului, guvernele nu ar fi avut nevoie de acces la cele mai performante modele pentru a-și extinde semnificativ supravegherea. Cazurile descrise ar fi implicat Claude Haiku, Sonnet sau Opus, nu modelele mai noi din clasele Fable sau Mythos.
Anthropic spune că a blocat conturile asociate operațiunilor identificate și că și-a întărit măsurile de protecție. Totuși, blocarea accesului la Claude nu garantează oprirea operațiunilor: Jacob Klein, șeful departamentului de informații privind amenințările din cadrul Anthropic, a declarat pentru Axios că unii actori au trecut la modele open-source după ce intervențiile companiei au creat obstacole, iar în Mali guvernul ar fi ajuns să implementeze local platforma folosind alte modele.
„Statele autoritare folosesc astăzi inteligența artificială pentru supraveghere, represiune și operațiuni de influență. Nu mai este ceva ipotetic.”
În esență, raportul descrie o schimbare de etapă: AI trece de la testare la utilizare curentă în aparatul de supraveghere al statelor, cu efect direct asupra costurilor, volumului de analiză și vitezei cu care pot fi generate „dosare” și liste de ținte.
Recomandate
China și SUA discută un cadru reciproc de reducere a tarifelor , însă materialul disponibil publicat de China Daily nu include detalii despre conținutul negocierilor, calendar, sectoare vizate sau nivelurile de tarife care ar putea fi ajustate. Din perspectiva impactului economic, simpla existență a unor discuții despre un „cadru” (adică un set de principii și pași agreați pentru implementare) contează pentru companii și investitori deoarece ar putea reduce incertitudinea legată de costurile de import-export și de lanțurile de aprovizionare. Totuși, în lipsa informațiilor concrete din sursă, nu se poate evalua ce industrii ar fi afectate, ce volum de comerț ar intra sub eventualele măsuri sau dacă ar fi vorba de reduceri temporare ori permanente. În forma extrasă, pagina conține în principal note de drepturi de autor și informații de licențiere/înregistrare ale site-ului, fără declarații, cifre sau elemente operaționale care să permită o analiză mai precisă a negocierilor. Prin urmare, singura concluzie susținută de sursa furnizată este existența discuțiilor privind un cadru reciproc de reducere a tarifelor, fără alte detalii verificabile. [...]
Iranul își reconstruiește capacitatea de producție de rachete balistice , în pofida loviturilor SUA și Israelului, prin reluarea asamblării în instalații subterane și folosirea componentelor din stocuri, potrivit Digi24 , care citează o relatare The Wall Street Journal. Miza este una operațională: dacă producția se stabilizează, eficiența campaniei de lovituri revendicate de Washington și Ierusalim se erodează, iar riscul de reluare a atacurilor cu rachete rămâne ridicat. Oficiali din SUA și din Orientul Mijlociu, citați de WSJ, susțin că Teheranul a repornit producția folosind componente existente și mutând o parte din activitate în subteran. Iranul ar asambla atât rachete cu combustibil lichid (alimentate chiar înainte de lansare), cât și rachete cu combustibil solid (care pot fi păstrate gata de lansare). Producție reluată, dar la un nivel mai redus Potrivit acelorași oficiali, Iranul produce în prezent în cantități mai limitate decât înainte de război, pe fondul avariilor provocate unor instalații industriale necesare fabricării componentelor și rachetelor. În plus, o blocadă navală ar fi complicat importurile de piese și de ingrediente pentru combustibilul solid. Serviciile de informații ar fi identificat activitate în mai multe locații subterane, inclusiv în complexul Khodjir, iar Iranul ar încerca să construiască noi puncte de asamblare subterane pentru a reduce vulnerabilitatea la noi lovituri. Stocurile, factorul-cheie: „câteva sute” de rachete asamblate WSJ notează, pe baza unor surse, că după acordul încheiat cu Donald Trump în iunie, Teheranul ar fi asamblat deja „câteva sute” de rachete folosind componente stocate anterior. Un oficial american a spus că Iranul ar fi reluat probabil producția la un nivel redus după semnarea unui acord preliminar la mijlocul lunii iunie, legat de deschiderea Strâmtorii Ormuz și de începerea negocierilor pentru încetarea războiului. Jim Lamson, cercetător invitat la King’s College London și fost analist CIA, a declarat că Iranul stocase înainte de război componente precum focoase finite, structuri și sisteme de ghidare și control, iar volumul producției depinde de mărimea acestor stocuri și de câte instalații subterane rămân operaționale. „Am putea vorbi despre sute de rachete sau, posibil, mii de rachete”, a spus Lamson. Separat, sursa citată de WSJ menționează o estimare potrivit căreia Iranul ar mai avea „mii” de rachete balistice în arsenal. Mesajele Washingtonului: distrugeri masive, dar fără confirmarea reluării producției Un oficial al Casei Albe nu a răspuns direct dacă Iranul a reluat producția de rachete balistice, însă a afirmat că instalațiile nucleare ale Iranului au fost „distruse complet”, iar forțele militare au fost „grav slăbite”. Sean Parnell, purtătorul de cuvânt șef al Pentagonului, a declarat că SUA au „distrus până la 90% din baza industrială a Iranului” în domeniul dronelor, rachetelor balistice și forțelor navale și au redus semnificativ capacitatea de lansare. În același timp, WSJ arată că „distrugerea completă” a programului de rachete ar fi mai dificilă decât au anticipat SUA și Israelul, iar Iranul ar fi folosit perioada de calm din această vară pentru a-și reconstrui capacitățile, considerând că armistițiul ar putea să nu reziste. [...]
Armata SUA pregătește introducerea unei tehnologii de poziționare fără GPS în vehiculele militare , într-o mișcare cu impact operațional direct asupra mobilității și coordonării în zone unde semnalul satelitar poate fi bruiat sau falsificat, potrivit Interesting Engineering . Sistemul este furnizat de compania TERN și face obiectul unui contract de 11,26 milioane de dolari (aprox. 50,7 milioane lei), care acoperă două componente: Independently Derived Positioning System (IDPS) și Vehicle Health & Maintenance System (VHMS). Tehnologia urmărește poziția vehiculului și starea de funcționare fără a se baza pe GPS sau pe alte semnale radio (RF), ceea ce ar permite menținerea navigației și a „vizibilității” flotei când semnalele sunt „blocate, imitate (spoofed), degradate sau negate”. De ce contează: navigație și coordonare în condiții de război electronic Miza este reducerea unei vulnerabilități devenite tot mai evidentă în conflictele recente. Publicația notează că operațiunile din Ucraina și Orientul Mijlociu au arătat cât de ușor pot fi perturbate semnalele GPS și ale altor sisteme globale de navigație prin interferențe, negare sau război electronic. În astfel de condiții, perturbarea poziționării poate afecta manevra militară, logistica, platformele autonome și coordonarea între structurile de comandă. Abordarea TERN este să „calculeze poziția în interiorul vehiculului”, reducând dependența de semnale care circulă între sateliți și platforme terestre. Cum funcționează pe scurt: poziționare internă și integrare în comandă-control TERN susține că IDPS „derivă și menține continuu” poziția vehiculului independent de GPS și de alte semnale RF externe și furnizează date de poziționare și navigație atât operatorului, cât și sistemelor de comandă și control asociate. Brett Harrison, președinte și cofondator TERN, a explicat rațiunea tehnică a soluției: „TERN schimbă fundamental ecuația, permițând vehiculelor să-și derive propria poziție din interior.” A doua componentă: monitorizarea stării vehiculului, legată de locație Pe lângă navigație, VHMS monitorizează continuu condiția vehiculului și disponibilitatea operațională și combină aceste informații cu datele de locație, pentru a oferi comandanților o imagine unificată a stării flotei în mediile de comandă existente. Potrivit articolului, această combinație ar putea sprijini și vehicule terestre fără echipaj, sisteme robotizate de logistică, platforme autonome și alte operațiuni militare asistate de inteligență artificială, care au nevoie de poziționare și „readiness” fiabile pe măsură ce preiau mai multe sarcini de navigație și execuție a misiunilor. Ce urmează: trecerea din programe de inovare spre utilizare operațională Implementarea vine după ce TERN a trecut prin mai multe programe de inovare ale Armatei SUA. Compania a participat la xTechOverWatch, fiind selectată din peste 600 de aplicanți, și a obținut un contract SBIR (Small Business Innovation Research) „Direct-to-Phase II” după o evaluare care a implicat militari. Ulterior, TERN a primit un premiu SBIR de faza III prin Army FUZE și Technology Maturation Initiative, iar compania afirmă că procesul a mutat tehnologia din zona de experimentare către implementare operațională în mai puțin de un an. În paralel, TERN spune că aceleași capabilități „definite prin software” ar putea deveni relevante și pentru piețe comerciale, pe măsură ce sistemele autonome avansează. [...]
Ucraina restricționează accesul civililor într-o fâșie de 1 km la granița cu Rusia și Belarus , printr-un „regim special” de frontieră valabil pe durata stării de urgență, măsură care schimbă regulile de circulație și activitate în zona de frontieră, potrivit Digi24 . Regimul se aplică de-a lungul frontierei cu Rusia și Belarus, pe o lățime de un kilometru, iar Guvernul ucrainean spune că restricțiile rămân în vigoare pe întreaga durată a stării de urgență, conform RBC Ukraine . Ce interdicții intră în vigoare în zona de frontieră În perimetrul vizat sunt interzise, potrivit deciziei citate: intrarea, circulația, șederea și rezidența liberă a civililor; desfășurarea oricăror activități care nu au legătură cu respingerea agresiunii armate, apărarea țării sau protejarea frontierei de stat. De ce contează măsura: securitate și control operațional în proximitatea frontierei Guvernul ucrainean justifică decizia prin nevoia de consolidare a capacităților de apărare în contextul războiului pe scară largă cu Rusia. În plus, autoritățile invocă riscul ca teritoriul Belarusului să fie folosit pentru: destabilizarea situației socio-politice în regiunile de frontieră; activități de spionaj și acțiuni subversive; crearea de amenințări la adresa securității naționale a Ucrainei. Totodată, noile reguli urmăresc protejarea civililor și prevenirea prezenței accidentale sau neautorizate într-o zonă de frontieră considerată potențial periculoasă. Cât durează și ce context oferă autoritățile Autoritățile ucrainene precizează că restricțiile sunt temporare și vor fi ridicate imediat după încetarea stării de urgență. În paralel, Serviciul de Informații al Apărării din Ucraina a transmis că, în prezent, nu există semne că Belarus se pregătește să intre în război împotriva Ucrainei. Pe acest fond, președintele belarus Aleksandr Lukașenko a reiterat, potrivit articolului, că Minsk s-ar implica doar dacă ar exista o agresiune împotriva teritoriului Belarusului și că „nu are nicio intenție să intre în războiul din Ucraina”. În același timp, Rusia a dislocat pe teritoriul belarus unități ale Brigăzii 101 de rachete, echipate cu racheta Oreshnik, iar lidera opoziției din Belarus, Sviatlana Tsikhanouskaya, a spus recent că Rusia ar putea folosi teritoriul belarus pentru a escalada tensiunile și a desfășura provocări împotriva țărilor NATO. [...]
Platformele de socializare sunt presate să-și întărească filtrele anti-dezinformare înaintea unor alegeri-cheie din Europa , pe fondul avertismentelor că rețele de boți asociate Rusiei ar urmări să influențeze votul în Germania și Franța, potrivit Digi24 . Magnus Hjort, directorul general al Agenției suedeze pentru Apărare Psihologică , a declarat într-un interviu acordat POLITICO că alegerile sunt o „oportunitate” pentru războiul informațional al Kremlinului de a polariza și diviza societățile europene. Ținta principală ar fi, spune el, să-i facă pe alegători să se îndoiască de continuarea sprijinului financiar și militar pentru Kiev, prin răspândirea de informații false, inclusiv despre presupuse cazuri de corupție în Ucraina. De ce contează pentru companii și piețe: presiune pe moderarea conținutului Mesajul central al oficialului suedez este că platformele trebuie să facă mai mult pentru a „curăța” serviciile de rețelele de conturi automatizate care distribuie dezinformare și derulează campanii de influență din străinătate. Hjort spune că nu este mulțumit de eforturile companiilor precum Meta, TikTok și X. „De platforme? Nu. Cred că platformele ar trebui să facă mai mult pentru a-și curăța serviciile de aceste rețele de boți. Așadar, este loc de îmbunătățiri.” În același timp, el punctează tensiunea structurală dintre interesul comercial al platformelor și obiectivul autorităților de a reduce manipularea: giganții social media au „agenda” de a face bani, în timp ce instituțiile publice urmăresc protejarea proceselor democratice, iar eliminarea rețelelor de boți „presupune efort”. Ținte: Germania și Franța, nu Suedia Hjort afirmă că echipa sa nu crede că Moscova vizează alegerile parlamentare din Suedia (menționate ca având loc duminică), invocând existența unui consens larg privind sprijinul pentru Ucraina. În schimb, atenția Rusiei s-ar concentra pe state mai mari, unde urmează alegeri și unde partide de extremă dreapta considerate mai favorabile Moscovei ar putea obține rezultate bune. „Evaluarea noastră este că Rusia acordă prioritate altor alegeri, altor țări, unor țări mai mari din Europa.” În Germania, îngrijorările legate de „războiul hibrid” sunt descrise ca fiind în creștere, iar printre exemplele menționate se numără un atac cu dronă asupra aeroportului din Leipzig și conținut fals pe rețelele sociale, cu acuzații neadevărate de corupție și infracțiuni sexuale la adresa unor competitori electorali. Totodată, sunt amintite alegeri la Berlin și în Mecklenburg-Pomerania Occidentală pe 20 septembrie, în contextul în care AfD este cotat cu șanse la rezultate bune. În Franța, Marine Le Pen și partidul său, Adunarea Națională, sunt menționați în contextul criticilor anterioare privind simpatii față de Rusia, iar Le Pen este indicată ca lider în sondaje înaintea alegerilor prezidențiale de anul viitor. Metoda „Matrioșka” și recomandarea: să nu fie amplificată Agenția suedeză spune că observă un „flux constant” de manipulare și ingerință informațională din străinătate, inclusiv din Rusia, China și Iran. În ultimele zile, echipa ar fi identificat indicii privind o tentativă de campanie aliniată intereselor Rusiei, care folosește metoda „Matrioșka” („păpușa rusească”): trimiterea de e-mailuri menite să atragă atenția verificatorilor și jurnaliștilor către materiale false, astfel încât aceștia să consume resurse pentru demontare și, involuntar, să amplifice subiectul. Hjort susține că, în multe cazuri, răspunsul eficient este să nu li se ofere atenția căutată. „Multe dintre aceste lucruri trebuie ignorate”, în loc să se cadă în „capcana” Rusiei. „Vor să reacționați, vor să distribuiți informații care polarizează (...) Așa că cel mai bine este să treacă neobservate.” [...]
PSD respinge scenariul unui guvern tehnocrat, ceea ce prelungește incertitudinea politică și riscul unui executiv interimar până în 2027 , într-un moment în care partidele negociază formula pentru un guvern „cu puteri depline”, potrivit Wall-Street . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , spune că speră ca în zilele următoare să fie găsită o soluție pentru formarea guvernului și insistă că partidul său nu susține varianta unui cabinet de tehnocrați. Declarațiile vin după ce premierul interimar Ilie Bolojan a vorbit despre fezabilitatea unui „guvern de tranziție” bazat pe tehnocrați, cu misiunea de a adopta politici publice necesare pentru pregătirea anului viitor. Miza: evitarea unui interimat prelungit și a anticipatelor Grindeanu avertizează că, dacă se ajunge la alegeri anticipate, acestea nu ar putea fi organizate mai devreme de februarie 2027, ceea ce ar însemna o perioadă extinsă cu un guvern interimar. În acest context, liderul PSD susține că „lucrurile se vor adânci” și face apel la găsirea rapidă a unei soluții politice. PSD cere majoritate „transparentă” dacă va da premierul Liderul social-democrat afirmă că, dacă va fi nominalizat prim-ministru, va prezenta „în mod transparent” majoritatea pe care se bazează, argumentând că nu poate funcționa cu „majorități ascunse”. În același registru, spune că înțelege reținerea UDMR, care ar dori o majoritate explicită. Schimbul de replici cu Bolojan și respingerea tehnocraților Grindeanu îl critică pe Ilie Bolojan pentru ideea unui guvern tehnocrat, susținând că o astfel de opțiune reapare fără explicații după câteva luni și ridicând întrebări despre ce s-a schimbat între timp. Declarațiile sale sunt atribuite Agerpres în material. Despre varianta Luca Niculescu: „Speculăm” Întrebat despre scenariul în care Luca Niculescu ar putea fi prim-ministru, Grindeanu spune că nu a văzut o declarație publică a acestuia că și-ar dori funcția și că informațiile au apărut „pe surse”. El adaugă că îl cunoaște pe Niculescu și îi apreciază expertiza în politică externă, dar insistă că, în lipsa unor confirmări, discuția rămâne speculativă. În paralel, Grindeanu cere „să lase toată lumea tonul mai jos” și să fie evitate „chestiuni populiste”, pentru a debloca formarea unui guvern cu puteri depline. [...]
