Știri
Știri din categoria Diverse
Avertismentul SUA privind un risc de escaladare regională pune presiune suplimentară pe securitatea flancului estic al NATO, în condițiile în care războiul din Ucraina ar fi intrat într-un „impas strategic”, potrivit Digi24. Secretarul de Stat american Marco Rubio spune că, în lipsa unei soluții negociate, conflictul riscă să se extindă dincolo de granițele Ucrainei.
Rubio a declarat, într-un interviu pentru cotidianul grec Kathimerini, că solicitarea Rusiei de a obține controlul deplin asupra regiunii Donețk rămâne un obstacol major în calea negocierilor de pace. În evaluarea sa, „în acest moment, nu par să existe perspective pentru o soluție negociată”, deoarece condiția Moscovei ar fi „pur și simplu inacceptabilă” pentru Ucraina.
Declarațiile au fost făcute în timpul unei vizite de două zile la Atena, unde Rubio a discutat cu oficiali greci despre cooperarea în domeniul apărării și securitatea regională. El a mai susținut că războiul, aflat în al cincilea an, nu a evoluat conform planului inițial al președintelui rus Vladimir Putin.
Potrivit lui Rubio, un impas prelungit poate fi depășit doar printr-o înțelegere negociată sau prin escaladare, inclusiv una care „se extinde dincolo de limitele conflictului inițial”. Oficialul american a indicat explicit îngrijorarea legată de posibilitatea unor acte de sabotaj în țările vecine Ucrainei, care „ar putea scăpa de sub control”.
În același context, materialul notează îngrijorarea crescândă în Europa privind presupuse acte de sabotaj asociate Rusiei, atacuri cibernetice și incidente cu drone rusești sau încălcări ale spațiului aerian care afectează state NATO. Polonia este menționată ca fiind deosebit de preocupată de riscul extinderii conflictului pe teritoriul Alianței, iar premierul Donald Tusk a avertizat luna trecută că Moscova ar putea lansa atacuri cu drone sau rachete asupra țărilor care susțin Ucraina și le-ar putea prezenta drept accidentale, pentru a testa reacția NATO.
Rubio a avertizat și că Rusia ar putea intensifica atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, profitând de apropierea iernii, cu obiectivul de a distruge ce a mai rămas din rețeaua electrică și de a forța capitularea. Digi24 amintește că, de la invazia pe scară largă din februarie 2022, Rusia a vizat repetat infrastructura de producere și transport a energiei electrice, ceea ce a lăsat milioane de oameni vulnerabili la întreruperi de curent și de încălzire.
Pe fondul lipsei de progrese în negocieri, Rubio a reiterat că Washingtonul rămâne pregătit să faciliteze o soluție negociată, deși a admis dificultatea obținerii unui rezultat. În paralel, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că negociatorii ucraineni vor merge în Statele Unite pentru discuții vineri și sâmbătă și i-a cerut lui Donald Trump să intensifice presiunea asupra Rusiei, punând sub semnul întrebării abordarea americană care ar combina negocieri cu Moscova și discuții despre proiecte economice.
Recomandate
Lovirea infrastructurii energetice a lăsat zone din Kiev fără curent și apă , după un nou val de atacuri rusești asupra Ucrainei, soldat cu cel puțin 28 de morți, potrivit Știrile Pro TV . În contextul apropierii iernii, atacurile asupra rețelelor de energie cresc riscul de întreruperi repetate și de perturbări operaționale în marile orașe. Cea mai gravă lovitură a fost în Prîlukî, în nordul țării, unde o rachetă a distrus un bloc de locuințe. Explozia a avut loc miercuri, în jurul orei 06:30 (ora locală), și a spart ferestrele mai multor locuințe din localitate. Potrivit președintelui Volodimir Zelenski , 20 dintre victime au fost în clădirea lovită, inclusiv copii foarte mici; Ministerul de Interne a anunțat ulterior că un al cincilea copil a fost scos dintre dărâmături. Zelenski a spus că zeci de persoane au fost rănite, între care șapte copii. O localnică a descris pentru AFP cum ferestrele s-au făcut țăndări, iar familia s-a adăpostit în baie, în timp ce apartamentul era distrus. Atacuri la scară largă și ținte energetice Președintele ucrainean a acuzat Rusia că lovește intenționat „orașele obișnuite” și a afirmat că una dintre principalele ținte ale bombardamentelor a fost infrastructura energetică. Seara, întreruperile de curent au afectat anumite zone din Kiev, ceea ce a perturbat circulația și a provocat întreruperi ale alimentării cu apă pe malul drept al capitalei. Zelenski a încadrat atacul într-o operațiune mai amplă, despre care a spus că a inclus „70 de rachete în total, dintre care multe balistice”, mai greu de interceptat, și drone lansate asupra a 12 regiuni. Interceptări raportate și bilanț în mai multe orașe Forțele aeriene ucrainene au anunțat că au interceptat cinci rachete balistice, 39 de rachete de croazieră și peste 100 de drone. În afara Prîlukî, Zelenski a menționat două decese în Oleksandria și două în Kremenciuk, iar primarul Kievului, Vitali Klitschko , a raportat patru persoane ucise în capitală. La Moscova, Ministerul Apărării a susținut că armata rusă a vizat, între altele, în Kiev și regiunea sa, la Prîlukî și la Kremenciuk, fabrici care asamblează și depozitează rachete de croazieră (inclusiv modelul „Flamingo”, de fabricație ucraineană) și drone cu rază lungă de acțiune. În teritoriile ucrainene ocupate de Moscova, autoritățile locale au raportat victime în urma unor atacuri ucrainene: două persoane (inclusiv o adolescentă) în regiunea Herson și alte două într-un atac cu drone într-un sat din apropierea orașului Donețk. Zelenski a mai afirmat că răspunsurile Ucrainei la bombardamentele rusești au permis lovirea a două instalații petroliere și a unui poligon de antrenament în regiunile Perm, Samara și Astrahan, în vestul Rusiei. [...]
Un atac cu drone asupra unui centru de date Yandex a întrerupt funcționarea infrastructurii și a tras în jos acțiunile companiei la Bursa de la Moscova , după ce un incendiu a afectat o parte din echipamente, potrivit Digi24 . Compania spune că incidentul nu a provocat victime, dar avertizează că unele servicii pot deveni inaccesibile utilizatorilor. Yandex a anunțat că „un atac cu dronă a cauzat un incendiu” la centrul său de date din Sasovo, în regiunea Riazan, și că a fost afectată o parte a infrastructurii. Guvernatorul regiunii, Pavel Malkov , a transmis pe Telegram că a fost vorba despre un atac ucrainean cu două drone și că „acoperișul unei întreprinderi a luat foc” în zona Sasovo. „Centrul de date a încetat să funcționeze în întregime, iar unele servicii Yandex pot fi inaccesibile utilizatorilor.” Impact operațional: servicii potențial indisponibile și semnale de avarie online Compania este descrisă drept principalul motor de căutare în limba rusă și un furnizor foarte utilizat de servicii în Rusia, inclusiv taxiuri și livrări. În acest context, oprirea unui centru de date poate avea efecte directe asupra disponibilității platformelor și aplicațiilor din ecosistemul Yandex. În paralel, site-ul Downdetector, specializat în urmărirea penelor pe internet, a înregistrat joi un număr în creștere de semnalări de probleme din partea utilizatorilor, conform informațiilor din articol. Context: intensificarea atacurilor și lipsa unui comentariu oficial de la Kiev Atacul este prezentat ca fiind „primul de acest fel cunoscut” asupra unui centru de date Yandex. Înregistrări video apărute pe rețele sociale ar arăta fum negru deasupra unui acoperiș în flăcări, însă AFP precizează că nu a putut verifica autenticitatea imaginilor. Materialul notează că Ucraina și-a intensificat în ultimele luni atacurile în Rusia, vizând în special infrastructuri energetice și logistice, iar Kievul le descrie ca răspuns la atacurile rusești. Autoritățile ucrainene nu au comentat, „în acest stadiu”, incidentul de la Sasovo. Reacția pieței: acțiunile Yandex au scăzut la Moscova Pe fondul atacului și al perturbării serviciilor, cursul acțiunilor Yandex a scăzut joi la Bursa de la Moscova, potrivit articolului. Digi24 nu oferă un procent sau o valoare a scăderii, astfel că amploarea reacției pieței nu poate fi cuantificată pe baza informațiilor disponibile. [...]
Turcia avertizează că escaladarea atacurilor din Marea Neagră pune în pericol navigația și exporturile , într-un moment în care Rusia și Ucraina își intensifică loviturile înainte de iarnă, potrivit Digi24 . Mesajul Ankarei vizează direct riscul ca zona să devină „un nou front”, cu efecte asupra securității regionale și a transportului de mărfuri. Ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, a spus la Ankara că ambele părți desfășoară „atacuri masive” pentru a obține un avantaj militar înainte de venirea iernii, iar consecința imediată este deteriorarea siguranței navigației în Marea Neagră. Turcia a cerut în repetate rânduri încetarea atacurilor, menționând că au fost afectate inclusiv nave comerciale sub pavilion turc sau deținute de companii turcești. „În acest moment, ambele părți desfășoară atacuri masive pentru a obține un anumit avantaj militar înainte de venirea iernii, iar acest lucru afectează grav siguranța navigației în Marea Neagră.” Miza: coridorul de transport și securitatea regională Ankara așteaptă răspunsuri din partea Rusiei și Ucrainei la o propunere care vizează oprirea atacurilor și garantarea unui transport sigur al cerealelor din regiune. În paralel, Fidan a făcut apel atât la statele riverane, cât și la comunitatea internațională să împiedice extinderea conflictului în Marea Neagră. „Nu trebuie să permitem niciodată ca Marea Neagră să fie transformată într-un nou front de conflict.” Contextul escaladării din ultimele luni Conform informațiilor citate de Digi24 din Reuters, din iulie Ucraina și-a intensificat atacurile asupra navelor și infrastructurii folosite pentru exporturile rusești de petrol și cereale. Rusia, la rândul ei, a amplificat atacurile cu rachete și drone asupra principalelor centre ucrainene de export de cereale, inclusiv Odesa, Ciornomorsk și Pivdennîi. La finalul lunii septembrie, președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a calificat drept „inexplicabile” atacurile asupra navelor comerciale din Marea Neagră și a cerut măsuri pentru oprirea lor, în urma unei întrevederi cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski . Pentru companiile de transport și exportatorii care depind de rutele din Marea Neagră, avertismentul Turciei indică un risc operațional în creștere: mai multe atacuri înseamnă rute mai nesigure și presiune suplimentară pentru găsirea unor aranjamente de securizare a tranzitului, în special pentru cereale. [...]
Bulgaria ia în calcul cereri către NATO pentru întărirea supravegherii și apărării anti-dronă în Marea Neagră , după atacurile cu drone asupra a două nave comerciale în zona sa economică exclusivă, și va invita România și Turcia la consultări pe tema securității maritime, potrivit Digi24 . Inițiativa vine după o reuniune a Consiliului Consultativ pentru Securitate Națională, convocată în urma atacului de marți, iar președinta bulgară Iliana Iotova a indicat că Sofia ar putea solicita aliaților din NATO „capacități suplimentare de supraveghere aeriană și maritimă” și sisteme de contracarare a dronelor, pentru consolidarea apărării și protecției zonelor de coastă. Declarațiile sunt atribuite de Digi24 agenției Reuters, preluată de Agerpres. Ce s-a întâmplat: două nave comerciale lovite în zona economică a Bulgariei Potrivit autorităților bulgare, două nave comerciale – cargoul „Alfa Watan” (pavilion Togo) și „Able” (pavilion Palau), ambele aparținând unor armatori turci – au fost atacate cu drone în zona economică exclusivă a Bulgariei din Marea Neagră. În cazul „Alfa Watan”, nava a suferit avarii structurale majore și s-a scufundat la scurt timp după impact. Autoritățile bulgare au suspendat miercuri operațiunile de căutare a echipajului, format din zece marinari sirieni, după ce nu au găsit supraviețuitori. „Able” a luat foc după ce a fost lovită la aproximativ 70 de mile marine în larg (aprox. 130 km), iar cei 18 membri ai echipajului au fost evacuați; doi dintre ei sunt grav răniți. Originea dronelor aeriene și maritime folosite în atac nu a fost stabilită, conform autorităților bulgare. De ce contează: risc operațional pentru transportul maritim și presiune pentru măsuri NATO Pentru companiile de transport și asigurători, escaladarea incidentelor în Marea Neagră înseamnă risc operațional mai mare: rute mai prudente, costuri potențial mai ridicate și presiune pentru măsuri de protecție suplimentare în apropierea coastelor statelor NATO din regiune. Bulgaria, deși nu se învecinează cu Rusia sau Ucraina, are o poziție strategică la Marea Neagră, unde ambele țări au porturi importante, iar atacurile recente amplifică discuția despre supraveghere și apărare în zonă. În același context, Digi24 notează că atacul din Bulgaria a avut loc la o zi după scufundarea cargoului „Royad Mammadov ” în zona economică exclusivă a României, în urma unui atac cu drone pe care Ucraina l-a atribuit Rusiei. Ce urmează Conform declarațiilor citate, Bulgaria intenționează să inițieze consultări cu România și Turcia privind securitatea navelor comerciale în Marea Neagră și ar putea ridica în NATO tema suplimentării mijloacelor de supraveghere și a sistemelor anti-dronă. Nu sunt menționate, deocamdată, un calendar sau decizii concrete privind desfășurări de capabilități. [...]
Washingtonul semnalează o posibilă relaxare a condițiilor privind îmbogățirea uraniului , cerând Iranului nu oprirea totală, ci o reducere „semnificativă” a capacității, într-o mișcare care poate redesena parametrii negocierilor și ai regimului de sancțiuni, potrivit Digi24 . Vicepreședintele SUA, JD Vance , a formulat condiția în contextul unui acord care „să pună capăt războiului”, iar Digi24 notează că informația este relatată de Al Jazeera. Schimbarea de nuanță este relevantă pentru că Washingtonul a insistat anterior ca Teheranul să renunțe complet la îmbogățire, iar acum discuția pare să se mute către „cât” ar putea fi acceptat. În paralel, alți oficiali americani păstrează o linie dură: secretarul de stat Marco Rubio a reiterat că Iranul nu poate avea armă nucleară, iar președintele Donald Trump a avertizat că războiul se va încheia fie „pe calea pașnică, fie pe calea mai puțin pașnică”. Ce cere concret Washingtonul și de ce contează pragul de 60% Vance a declarat pentru Reuters că Iranul trebuie să își demonstreze angajamentul de a nu dezvolta arme nucleare prin modificarea programului de îmbogățire a uraniului. În acest context, vicepreședintele american a pus accent pe nivelul de 60%: „Dacă nu vreți o armă nucleară, atunci de ce aveți nevoie de combustibil îmbogățit la 60 la sută.” Tot el a susținut că nivelurile ridicate de îmbogățire sunt una dintre problemele de bază ale negocierilor și a reluat ideea că producerea de combustibil „puternic îmbogățit” contrazice mesajul de neproliferare. Digi24 explică și miza tehnică: îmbogățirea permite folosirea uraniului ca combustibil pentru reactoare, dar la niveluri mult mai ridicate materialul poate fi utilizat și pentru arme nucleare. Agenția Internațională pentru Energie Atomică a raportat că Iranul a îmbogățit uraniu până la 60%, în timp ce pragul considerat în general necesar pentru o armă nucleară este de aproximativ 90%. În evaluarea din mai 2025, agenția nu a identificat indicii credibile privind existența unui program nuclear militar structurat, potrivit articolului. Negocierile, blocate între sancțiuni și război La Teheran, președintele Masoud Pezeshkian a declarat că negocierile cu Washingtonul sunt „inutile”, acuzând SUA că folosesc diplomația în timp ce urmăresc înlăturarea conducerii iraniene. El a susținut că Iranul a fost atacat de trei ori după participarea la negocieri și a invocat „asasinate, sancțiuni, presiuni și amenințări”, citat de agenția oficială iraniană IRNA. În același timp, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a transmis un mesaj mai nuanțat, afirmând, într-o declarație din 4 octombrie adresată ambasadorilor străini la Teheran, că doar negocierile „bazate pe justiție și echitate” pot pune capăt conflictului, ceea ce sugerează că ușa discuțiilor nu este complet închisă. Presiunea economică și Strâmtoarea Ormuz rămân în ecuație Rubio, aflat la Atena, a acuzat Iranul că a ratat oportunități de acord și a susținut că Teheranul ar fi „pierdut complet controlul” asupra Strâmtorii Ormuz, iar economia țării s-ar afla într-o „prăbușire totală și completă”, în condițiile sancțiunilor severe. Pe fond, analiza citată de Digi24 indică faptul că presiunea asupra Teheranului rămâne centrală în strategia SUA, chiar dacă formularea lui Vance ridică întrebări despre nivelul de îmbogățire pe care Washingtonul ar putea fi dispus să îl accepte. În paralel, securitatea transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz rămâne o sursă majoră de incertitudine: exporturile de petrol din Golf și-au revenit semnificativ, dar atacurile asupra navelor continuă. Digi24 menționează un incident în care 12 membri ai echipajului unui petrolier sub pavilion panamez au fost răniți după ce nava a fost lovită de un proiectil necunoscut, potrivit Ministerului Afacerilor Externe al Indiei. Totodată, fluxurile de petrol din statele Golfului (fără Iran) au ajuns în septembrie la peste 81% din nivelurile de dinaintea războiului, conform companiei de informații maritime Kpler. În acest cadru, flexibilizarea sugerată de Vance ar putea fi citită ca o încercare de a debloca negocierile fără a renunța la instrumentele de presiune, însă rămâne neclar ce plafon de îmbogățire ar accepta efectiv Washingtonul și ce concesii ar cere Teheranul în schimb, în special pe zona de sancțiuni, active înghețate și blocadă navală. [...]
Administrația Trump își reconfirmă sprijinul pentru ambasadoarea SUA la Atena, Kimberly Guilfoyle , într-un moment în care aceasta se află în centrul unui scandal cu ecouri și în România, inclusiv pe tema energiei, potrivit Digi24 . Secretarul de stat american Marco Rubio a ajuns în Grecia, în cadrul unui turneu european (după Islanda, urmând Portugalia), și a fost primit pe aeroport de Guilfoyle. Gestul – o îmbrățișare la sosire – este prezentat ca un semnal public, „vizual”, că Washingtonul o susține pe șefa misiunii diplomatice de la Atena. De ce contează pentru România: energia intră în ecuația politică Miza depășește un episod de protocol diplomatic, pentru că, în același context, Rubio ar fi transmis anterior o declarație în care a lăudat-o pe Guilfoyle pentru promovarea „agendei președintelui” și a „inițiativelor energetice” ale Statelor Unite. În paralel, materialul notează că executivul român ridicase semne de întrebare legate de prețul ridicat al gazelor pe care americanii ar dori să le vândă României. Contextul scandalului „KimberlyGate” Guilfoyle este asociată cu un scandal apărut după informații publicate de Wall Street Journal , în care ambasadoarea este citată spunând, la un eveniment, că Statele Unite pot provoca căderea unui guvern, „ca în România”. În acest cadru, Digi24 relatează că Casa Albă și Departamentul de Stat și-ar fi coordonat deliberat acțiunile pentru a o proteja. [...]
