Știri
Știri din categoria Diverse
Premierul Luca Niculescu cere politici concrete pentru diaspora, nu apeluri la patriotism, într-un mesaj transmis la Forumul Tinerilor Români de Pretutindeni, potrivit Digi24. Șeful Guvernului a spus că statul trebuie să le ofere celor plecați „motive reale” să revină în țară și că tinerii nu ar trebui puși să aleagă între România și oportunitățile din străinătate.
Niculescu a relatat, într-o postare pe Facebook, că a participat la evenimentul găzduit de Administrația Prezidențială și a amintit că, în urmă cu 26 de ani, a fost prezent la prima ediție a forumului ca tânăr jurnalist. El a menționat că printre organizatorii de atunci s-au numărat Nicușor Dan, „astăzi președintele României”, și Sandra Pralong, consilier prezidențial.
Premierul a susținut că „investiția în oameni” este o prioritate a guvernului și că românii din diaspora sunt parte importantă a acestei viziuni. În același timp, a descris întrebările „foarte concrete” pe care și le pun mulți tineri plecați: ce ar găsi acasă, dacă își pot construi un viitor în România și dacă ar avea șanse comparabile de a-și valorifica pregătirea și talentul.
În mesaj, Niculescu a punctat că mobilitatea actuală a tinerilor este mult mai mare decât în generațiile anterioare și a insistat ca legătura cu România să rămână deschisă „oriunde s-ar afla”, astfel încât cei din diaspora să simtă că pot contribui la viitorul țării și că se pot întoarce dacă își doresc.
Niculescu a numit diaspora „o extraordinară resursă de talent, competență, experiență și legături cu lumea”, dar a avertizat că relația statului cu românii din străinătate trebuie să depășească „declarațiile frumoase, întâlnirile festive și apelurile la patriotism”.
El a indicat drept direcție de lucru transformarea ideilor discutate la forum în măsuri și politici publice, prin analiză și discuții cu instituțiile, argumentând că tinerii au nevoie nu doar să fie ascultați, ci să vadă că „vocea lor contează” și că ideile lor pot deveni realitate.
Recomandate
Guvernul vrea să evite întârzieri la banii din PNRR , pe fondul unui calendar strâns în noiembrie pentru cererea de plată 6 și al unor clarificări încă deschise la cererea 5, potrivit Digi24 . Premierul Luca Niculescu le-a cerut ministerelor să urgenteze măsurile necesare pentru încasarea ultimelor fonduri, într-o ședință de lucru la Palatul Victoria. Miza este una operațională: România trebuie să închidă rapid probleme tehnice și legislative care pot întârzia accesarea banilor, în condițiile în care serviciile Comisiei Europene ar urma să finalizeze evaluarea cererii de plată nr. 6 pe 6 noiembrie, iar decizia oficială este programată pentru 20 noiembrie. Calendarul din noiembrie și blocajele rămase Pentru cererea de plată nr. 5, discuțiile cu reprezentanții Comisiei Europene continuă pentru cinci „ținte și jaloane” (obiective și etape asumate) care nu au fost încă clarificate. Guvernul spune că urmărește soluționarea lor cât mai rapidă, astfel încât România să poată primi fondurile aferente. În ședința de la Guvern au fost analizate și riscurile care pot produce întârzieri, inclusiv din zona de legislație și documentație. Ce li se cere ministerelor: răspunsuri mai rapide și documente verificate Executivul cere ministerelor să răspundă mai repede solicitărilor Comisiei Europene și să trimită documente complete și verificate, pentru a evita blocaje în evaluare. O atenție specială urmează să fie acordată proiectelor care trebuie să demonstreze respectarea cerințelor de protecție a mediului și a standardelor de eficiență energetică. Guvernul mai vrea să evite modificări legislative care ar putea pune în pericol reformele deja asumate prin PNRR, dar pregătește schimbări pentru prelungirea termenului în care ministerele pot efectua plăți către beneficiarii proiectelor, cu scopul de a crește volumul fondurilor utilizate. O altă măsură vizează menținerea echipelor care gestionează PNRR în ministere și suplimentarea personalului acolo unde este necesar, pentru ca procedurile de închidere a programului să nu fie blocate. Mesajul premierului și discuțiile cu Comisia Europeană În declarația citată, premierul a legat direct absorbția PNRR de investiții și de nevoia economiei de finanțare europeană: „Economia României are nevoie vitală de banii europeni. Trebuie să închidem rapid procedurile de absorbție a fondurilor PNRR.” În perioada următoare, ministrul Alexandru-Mihai Ghigiu urmează să aibă discuții cu responsabilii Comisiei Europene, dedicate finalizării procedurilor și clarificării problemelor rămase în cadrul PNRR. [...]
Președintele Nicușor Dan a decis schimbarea conducerii Jandarmeriei București prin trecerea în rezervă a șefului instituției, o mișcare cu impact operațional direct asupra structurii care gestionează ordinea publică în Capitală, potrivit Digi24 . Decretul semnat de șeful statului îl vizează pe generalul de brigadă (cu o stea) Constantin Marius-Cezar Toma , din Ministerul Afacerilor Interne. Conform informațiilor citate de Digi24 din Agerpres, decizia urmează să se aplice începând cu 25 octombrie. Toma fusese împuternicit la 31 octombrie 2025 să ocupe funcția de director general al Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București. Anterior, el a fost inspector-șef al Inspectoratului de Jandarmi Județean Argeș. În ianuarie 2026, Nicușor Dan i-a acordat lui Marius Cezar Toma gradul de general de brigadă – cu o stea, mai notează aceeași sursă. [...]
Președintele Nicușor Dan avertizează că Rusia mizează pe provocări în UE, iar răspunsul trebuie calibrat pentru a evita escaladarea , în condițiile în care statele europene își ajustează deja postura de securitate la riscuri precum drone, atacuri cibernetice și dezinformare, potrivit Digi24 . Într-un interviu acordat Bloomberg Television și Bloomberg Radio , Nicușor Dan a spus că „rușii încearcă să escaladeze situația, să provoace toate țările europene” și că „nu trebuie să intrăm în acest proces de escaladare”. În același timp, el a indicat că statele membre NATO au ajuns la concluzia că este nevoie de o pregătire mai bună „pentru a răspunde acestor provocări și a ne păstra calmul”. Ce înseamnă „calm” în practică: apărare și reacție la atacuri hibride Președintele a descris o abordare în care reducerea tensiunilor merge în paralel cu pregătirea pentru „atacuri hibride” (acțiuni sub pragul unui război declarat, care combină mijloace militare și non-militare). În această categorie, el a inclus: incursiuni ale dronelor; atacuri cibernetice; campanii de dezinformare. În acest context, Nicușor Dan a afirmat că România vrea „să doboare dronele care pătrund pe teritoriul nostru și în apele noastre teritoriale”, menținând totodată o atitudine de evitare a escaladării. Contextul diplomatic: inițiative SUA, scepticism privind disponibilitatea Rusiei Digi24 notează că, deși au existat eforturi diplomatice repetate pentru pace, războiul din Ucraina se apropie de cinci ani. Cele mai recente inițiative pentru un acord ar veni din partea Statelor Unite, iar președintele Donald Trump ar pune responsabilitatea ajungerii la o înțelegere mai degrabă pe umerii Ucrainei decât ai Rusiei. Nicușor Dan a spus că speră ca Trump să reușească să medieze un acord, dar nu consideră că Rusia este, în prezent, pregătită pentru acest lucru. Expunere externă: interviuri în presa din SUA În aceeași săptămână, Nicușor Dan a acordat interviuri pentru News Nation, pentru The Julie Mason Show (SiriusXM) și pentru Newsmax și a publicat un editorial în The Daily Signal, în care a argumentat de ce o consolidare a trupelor americane în România ar fi benefică pentru SUA, mai arată articolul. [...]
Rusia încearcă să erodeze consensul UE pe sancțiuni printr-un mesaj public adresat direct premierului italian, potrivit Digi24 . Maria Zaharova , purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, i-a cerut Giorgiei Meloni „să-l asculte pe Al Bano”, după ce cântărețul a pledat pentru „redeschiderea porților Italiei pentru Rusia” și pentru încetarea sancțiunilor . Mesajul a fost publicat pe Telegram, unde Zaharova a distribuit un interviu acordat de Al Bano editurii Sandro Teti și publicat pe YouTube pe 21 octombrie. În postare, oficialul rus susține că artistul i-ar fi adresat premierului italian un „apel public” în care invocă legături istorice și culturale între cele două țări și cere schimbarea poziției Romei față de Moscova. În aceeași intervenție, Zaharova pune sub semnul întrebării disponibilitatea autorităților italiene de a accepta opinii care se abat de la „discursul politic dominant” și ironizează reacțiile instituționale la proteste sau nemulțumiri interne, sugerând că următoarea țintă a serviciilor secrete italiene ar putea fi chiar Al Bano. În interviul citat, cântărețul afirmă că Rusia este o țară „care ne iubește” și se întreabă de ce ar trebui impuse sancțiuni, cerând în schimb reluarea relațiilor și oprirea războiului din Ucraina. El i se adresează direct Giorgiei Meloni și spune că ar aprecia-o „și mai mult” dacă Italia ar „redeschide porțile pentru Rusia”, prezentându-se drept „un om al păcii”. [...]
Ilie Bolojan avertizează că menținerea echilibrelor bugetare devine o condiție pentru evitarea unei crize economice , pe fondul deficitelor și al cheltuielilor publice care vor rămâne o provocare și pentru actualul, și pentru viitorul guvern, potrivit Digi24 . Fostul premier a spus că România a „consumat ani de zile mai mult decât ne-am putut permite” și că o corecție nu se poate face „de pe o zi pe alta”, motiv pentru care presiunea pe buget va continua. Declarațiile au fost făcute după ședința Biroului Politic Județean al PNL Covasna , iar Digi24 notează că informațiile sunt atribuite Agerpres. De ce contează: riscul de contagiune dinspre buget spre economie Bolojan susține că, în lipsa unor măsuri care să păstreze „echilibrele” financiare, o criză bugetară poate escalada într-o criză economică, cu efecte asupra populației. În același context, el a criticat înlăturarea unui guvern „fără să pui nimic în loc”, pe care a catalogat-o drept iresponsabilă, într-o perioadă cu „crize suprapuse” interne și internaționale. Contextul invocat: contracție economică, șocuri energetice și presiuni externe În argumentația sa, Bolojan a enumerat o serie de factori care ar fi amplificat vulnerabilitățile: deficitul și măsurile de corecție, care „au generat o contracție economică”; seceta, descrisă drept fără precedent în regiune în ultimii peste 100 de ani, care ar fi afectat funcționarea centralei de la Cernavodă, cu „20% din producția României de energie” neoperațională; războaiele (Ucraina și Golf), care ar fi alimentat crize globale și scumpiri la combustibili, cu efecte în lanț asupra petrochimiei și îngrășămintelor chimice. Ce spune despre mandatul de premier și reforme Bolojan a reamintit că și-a asumat funcția de prim-ministru în 2025, într-un moment dificil, dar a afirmat că reformele începute nu au fost duse până la capăt din cauza PSD și a unei moțiuni de cenzură. În opinia sa, „un vot, de un fel sau altul, nu rezolvă problemele României”. În concluzie, mesajul central este că ajustarea fiscal-bugetară rămâne inevitabilă și de durată, iar instabilitatea politică poate complica gestionarea deficitelor, crescând riscul ca tensiunile din buget să se transfere în economie. [...]
Reforma administrației ar trebui să înceapă cu alinierea legilor la realitatea demografică , înainte ca statul să împingă comasări de localități care pot genera blocaje sociale și politice, a susținut Ilie Bolojan , potrivit Digi24 . În viziunea fostului premier, reducerea cheltuielilor trebuie urmărită fără a afecta calitatea serviciilor publice, iar reorganizarea administrativă nu poate ignora identitatea comunităților locale. Bolojan a declarat după ședința Biroului Politic Județean al PNL Covasna (informații transmise de Agerpres) că descentralizarea rămâne „un principiu sănătos”, dar „nu este o soluție magică”. El a argumentat că apropierea deciziei de cetățean poate ajuta la rezolvarea problemelor local și la promovarea bunelor practici, însă nu înlocuiește nevoia de reguli coerente și de capacitate administrativă. Ce spune Bolojan despre costuri și momentul reformei Fostul premier a invocat măsurile de reducere a cheltuielilor din perioada mandatului său, care ar fi dus la reducerea a 13.000 de posturi în administrație. Înaintea unor noi schimbări, el consideră necesară o perioadă de evaluare a funcționării administrației „după noile legi”. Totodată, Bolojan a susținut că reformele administrative nu se fac „pe final de mandat”, ci la început, când există „legitimitate mare” și timp pentru pregătirea implementării. Comasările, condiționate de realitatea demografică și de identitatea locală Bolojan a atras atenția că există „mai multe sute” de localități cu sub 1.500 de locuitori și „zeci” de orașe și municipii sub pragurile prevăzute de lege. În opinia sa, primul pas ar trebui să fie corelarea legislației cu realitatea din teren; abia apoi poate fi discutată opțiunea comasărilor. „Ori se modifică legislaţia şi se aduce la standardele reale, sau, dacă nu se modifică, cea mai proastă situaţie este să continui în această stare, în care legea este într-un fel, realitatea este diferită.” Referitor la comasările voluntare, Bolojan a spus că rezistența nu ține „în principal” de cheltuieli, ci de sensibilități identitare. A dat ca exemplu situații în care comunități minoritare ar putea percepe o fuziune administrativă drept o pierdere de identitate, motiv pentru care astfel de procese ar trebui gestionate cu atenție. Context: program guvernamental pentru comasări voluntare În același context, Digi24 amintește că ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a indicat reforma administrativă, finalizarea proiectelor finanțate prin PNRR și simplificarea procedurilor pentru administrațiile locale drept priorități. El a anunțat programul „START Reforma Administrativă”, care ar urma să permită asocierea și comasarea voluntară a localităților și să ofere sprijin suplimentar pentru investiții. [...]
