Premierul Luca Niculescu cere politici concrete pentru tinerii români din diaspora - „motive reale” de revenire, nu apeluri la patriotism

Premierul Luca Niculescu cere politici concrete pentru diaspora, nu apeluri la patriotism , într-un mesaj transmis la Forumul Tinerilor Români de Pretutindeni , potrivit Digi24 . Șeful Guvernului a spus că statul trebuie să le ofere celor plecați „motive reale” să revină în țară și că tinerii nu ar trebui puși să aleagă între România și oportunitățile din străinătate. Niculescu a relatat, într-o postare pe Facebook, că a participat la evenimentul găzduit de Administrația Prezidențială și a amintit că, în urmă cu 26 de ani, a fost prezent la prima ediție a forumului ca tânăr jurnalist. El a menționat că printre organizatorii de atunci s-au numărat Nicușor Dan , „astăzi președintele României”, și Sandra Pralong, consilier prezidențial. De ce contează: diaspora, tratată ca resursă, dar cu așteptări măsurabile Premierul a susținut că „investiția în oameni” este o prioritate a guvernului și că românii din diaspora sunt parte importantă a acestei viziuni. În același timp, a descris întrebările „foarte concrete” pe care și le pun mulți tineri plecați: ce ar găsi acasă, dacă își pot construi un viitor în România și dacă ar avea șanse comparabile de a-și valorifica pregătirea și talentul. În mesaj, Niculescu a punctat că mobilitatea actuală a tinerilor este mult mai mare decât în generațiile anterioare și a insistat ca legătura cu România să rămână deschisă „oriunde s-ar afla”, astfel încât cei din diaspora să simtă că pot contribui la viitorul țării și că se pot întoarce dacă își doresc. Ce spune Guvernul că urmează Niculescu a numit diaspora „o extraordinară resursă de talent, competență, experiență și legături cu lumea”, dar a avertizat că relația statului cu românii din străinătate trebuie să depășească „declarațiile frumoase, întâlnirile festive și apelurile la patriotism”. El a indicat drept direcție de lucru transformarea ideilor discutate la forum în măsuri și politici publice, prin analiză și discuții cu instituțiile, argumentând că tinerii au nevoie nu doar să fie ascultați, ci să vadă că „vocea lor contează” și că ideile lor pot deveni realitate. [...]