Știri
Știri din categoria Diverse
SUA întârzie licența care ar permite Ucrainei să producă rachete Patriot, iar amânarea menține presiunea pe lanțul de aprovizionare și pe capacitatea de apărare aeriană a Kievului înainte de iarnă, potrivit Digi24.
Miza este una operațională: Ucraina încearcă să reducă dependența de livrările externe într-un context de penurie globală de sisteme și rachete Patriot, în timp ce Rusia își intensifică atacurile cu rachete și drone, inclusiv asupra infrastructurii energetice. Digi24 citează o analiză Euronews care arată că, deși președintele Donald Trump a indicat la începutul lui iulie că SUA ar acorda o licență de producție, la finalul lunii a spus că nu există încă o decizie finală, invocând sensibilitatea transferului de tehnologie militară avansată.
Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a declarat că este puțin probabil ca Statele Unite să ajungă la un acord cu Ucraina privind producția comună de rachete de interceptare Patriot înainte de această iarnă. Într-un interviu acordat Fox News, el a subliniat că rachetele de interceptare PAC-3 Patriot sunt strict controlate de regulile americane de export, ceea ce limitează acordarea rapidă a licențelor.
„Un acord de producție pe termen lung nu va fi încheiat înainte de această iarnă. Așadar, vom continua să lucrăm la acest aspect.”
Whitaker a mai spus că SUA nu permit producția acestor rachete decât în Statele Unite, de către producători americani.
Până la un acord de coproducție, prioritatea Washingtonului și a aliaților este să acopere nevoile imediate ale Ucrainei „cât mai repede posibil” înainte de iarnă, prin două direcții menționate în material:
În paralel, Whitaker a indicat că există discuții despre o cooperare industrial-militară mai amplă cu Ucraina și aliații europeni, inclusiv oportunități de coproducție pentru consolidarea bazei industriale.
Digi24 notează că sistemele Patriot sunt fabricate în SUA de Raytheon și Lockheed Martin și sunt folosite pe scară largă de aliații americani. Stocurile globale au fost afectate, inclusiv pe fondul conflictelor din Iran și Ucraina.
Potrivit informațiilor prezentate de Kiev și citate în articol, Lockheed Martin produce aproximativ 60–65 de rachete de interceptare pe lună, în timp ce Rusia ar produce lunar în jur de 120 de rachete balistice, pe lângă alte sisteme. În același timp, Moscova și-ar fi adaptat atacurile pentru a exploata vulnerabilitățile apărării aeriene ucrainene.
Subiectul licenței a fost discutat și la întâlnirea Trump–Zelenski de la Washington, pe 29 iulie, inclusiv în legătură cu extinderea producției interne de echipamente de apărare ale Ucrainei. Zelenski a spus că discuțiile au vizat posibile licențe pentru rachetele interceptoare Patriot, fără un calendar comunicat.
În plan diplomatic, reprezentanții speciali ai lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, ar urma „probabil” să viziteze Kievul în a doua jumătate a lunii august, potrivit relatărilor din presă menționate în articol. Zelenski a indicat că vrea să discute relansarea negocierilor de pace și să ofere o imagine directă asupra situației din Ucraina.
Pentru Kiev, problema licențelor este prezentată ca o combinație între reziliență pe termen lung și necesitate imediată: oficialii ucraineni susțin că o coproducție ar accelera aprovizionarea și ar integra Ucraina mai ferm în baza industrială de apărare occidentală, iar Zelenski a cerut un flux constant de rachete de interceptare pe tot parcursul anului 2026, care ar putea fi finanțat de partenerii europeni.
Recomandate
Escaladarea retoricii Phenianului crește riscul de tensiuni în Pacific , după ce Coreea de Nord a avertizat Japonia că „se va întâmpla ceva neplăcut”, pe fondul consolidării capacităților militare ale Tokyo-ului, potrivit Digi24 . Amenințarea a fost formulată de Kim Yo Jong , sora liderului nord-coreean Kim Jong Un, într-o declarație difuzată de presa de stat de la Phenian. Ea a acuzat Japonia că „se transformă într-un stat beligerant”, în condițiile în care Tokyo își mărește cheltuielile militare, își întărește pacturile de apărare și desfășoară lansatoare de rachete pe insulele periferice. Ce reproșează Phenianul și ce invocă drept „dovezi” În declarația publicată de Agenția Centrală de Știri Coreeană, citată de AFP și preluată de Agerpres, Kim Yo Jong numește Japonia „stat criminal de război” și susține că Phenianul va stabili „opțiuni militare suplimentare”, motivate de schimbarea posturii militare a Tokyo-ului. Printre elementele invocate de oficialul nord-coreean se numără: testele Japoniei cu rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune de tip Tomahawk ; participarea Japoniei, în luna mai, la exerciții militare conduse de SUA în Filipine; ideea că Tokyo ia măsuri „pentru a-și asigura capacitatea de a lansa un atac preventiv”. „Dacă descendenții militarismului, care au moștenit genele vicleniei și agresiunii, au pus mâna pe arme letale, se va întâmpla ceva neplăcut.” Context: reînarmarea Japoniei și miza regională Japonia s-a îndepărtat treptat de statutul pacifist de după al Doilea Război Mondial, iar ministrul apărării de la Tokyo a vorbit despre consolidarea armatei cu un „simț al urgenței și al crizei”, pe fondul unei evaluări guvernamentale care avertizează asupra amenințărilor din partea Chinei, Rusiei și Coreei de Nord. În plan bugetar, Japonia și-a majorat cheltuielile militare cu 9,7%, la 62,2 miliarde de dolari în 2025 (aprox. 280 miliarde lei), echivalentul a 1,4% din PIB — cea mai mare pondere din 1958, conform informațiilor din articol. China, aliat-cheie al Coreei de Nord, și-a exprimat la rândul ei îngrijorarea față de ceea ce consideră un „nou militarism” al Japoniei, pe fondul deteriorării relațiilor după declarații ale premierului japonez Sanae Takaichi privind Taiwanul. De ce contează: risc de reacții militare și presiune pe securitatea regională Mesajul Phenianului sugerează o posibilă înăsprire a posturii militare nord-coreene ca răspuns la reînarmarea Japoniei și la cooperarea acesteia cu SUA în Pacific. În același timp, Coreea de Nord se declară în repetate rânduri o putere nucleară „ireversibilă” după eșecul summitului din 2019 dintre Kim Jong Un și Donald Trump, pe fondul divergențelor privind denuclearizarea și ridicarea sancțiunilor. [...]
Ucraina acuză Rusia de crimă de război, după un atac cu dronă asupra unui civil, un episod care ridică din nou miza juridică a folosirii dronelor împotriva populației potrivit Digi24 . Cazul este susținut de un videoclip difuzat de poliția ucraineană , în care se vede o dronă urmărind și rănind un vânzător ambulant în orașul Herson , din sudul Ucrainei. Imaginile arată drona urmărind un bărbat neidentificat în jurul unei dubițe folosite ca stand de vânzare, înainte de a exploda după ce acesta s-a aruncat la adăpost în spatele vehiculului. Poliția a transmis că vânzătorul, un bărbat de aproximativ 50 de ani, a supraviețuit, dar a suferit șoc și răni provocate de șrapnel, conform Reuters, citată de publicație. De ce contează: implicații de drept internațional Acuzația de „crimă de război” mută discuția din zona strict militară în cea a responsabilității penale pentru atacuri asupra civililor. În practică, astfel de episoade pot deveni probe în investigații privind încălcarea dreptului internațional umanitar, mai ales când există materiale video și declarații oficiale ale autorităților. Ce se știe și ce rămâne neclar Din informațiile prezentate, elementul central este înregistrarea video publicată de poliția ucraineană și descrierea rănilor suferite de victimă. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre identitatea bărbatului sau despre circumstanțele complete ale atacului dincolo de secvența surprinsă în imagini. [...]
Ucraina vizează infrastructura energetică a Rusiei ca pârghie de negociere , în paralel cu cereri urgente de finanțare și muniție pentru apărarea antiaeriană, potrivit Digi24 , care citează un interviu al vicepremierului și ministrului ucrainean al Energiei, Denîs Șmîhal , pentru Politico. Miza Kievului este una cu impact economic și operațional: loviturile cu rază lungă asupra rafinăriilor rusești ar fi scos din funcțiune aproximativ 40% din capacitatea primară de rafinare a petrolului din Rusia, ceea ce, potrivit lui Șmîhal, alimentează o penurie tot mai mare de combustibil. În viziunea oficialului ucrainean, această presiune, combinată cu sancțiunile occidentale, ar putea forța Moscova să accepte încetarea războiului în această toamnă. Războiul energetic, extins dincolo de electricitate Șmîhal susține că Rusia urmărește să lovească sistemul energetic ucrainean pentru a destabiliza economia și producția de armament și mizează pe oboseala populației în fața unei noi ierni cu lipsuri. Dacă nu se ajunge la o încetare a ostilităților, Kievul se așteaptă la o nouă campanie rusă împotriva infrastructurii energetice în sezonul rece. În acest context, ministrul avertizează că țintele rusești s-ar putea muta spre rețelele de alimentare cu apă, după ce iarna trecută au fost vizate electricitatea și încălzirea, argumentând că întreruperile de apă și canalizare pot deveni rapid critice pentru populație. Cereri pentru apărare antiaeriană și măsuri de protecție a infrastructurii Pentru a face față atacurilor, Ucraina cere mai multe rachete interceptoare PAC-3 pentru sistemele Patriot. Președintele Volodimir Zelenski a vorbit despre necesitatea unui stoc de aproximativ 300 de interceptoare, în condițiile în care, potrivit Politico, stocurile SUA sunt limitate, inclusiv din cauza operațiunilor militare împotriva Iranului. În paralel, Kievul și aliații săi încearcă să convingă state precum Spania și Grecia să transfere o parte din propriile rachete. Pe plan intern, autoritățile ucrainene investesc în protejarea infrastructurii energetice, inclusiv prin: construirea de structuri de protecție pentru instalațiile de stocare a energiei electrice, apei și gazelor naturale; distribuirea de generatoare și cazane modulare, mai mici și dispersate, considerate mai greu de distrus decât centralele mari. Dimensiunea deficitului: de la 54,5 GW la o producție efectivă de circa 12 GW Șmîhal descrie o degradare accentuată a capacității energetice a Ucrainei: înainte de anexarea Crimeei (2014), țara producea aproximativ 54,5 gigawați (GW). După invazia rusă pe scară largă, capacitatea ar fi scăzut la 32 GW, inclusiv pe fondul ieșirii din sistem a unor instalații strategice, precum centrala nucleară de la Zaporojie. În urma atacurilor din ultimul an, producția efectivă ar fi ajuns la aproximativ 12 GW, în condițiile în care necesarul este cu circa 6 GW mai mare, ceea ce obligă autoritățile să recurgă la întreruperi programate. Ministrul afirmă că peste 80% din capacitatea de producție a energiei electrice a Ucrainei a fost distrusă sau avariată. Finanțare: 500 milioane euro înainte de iarnă, plus nevoi la Naftogaz Pe lângă echipamente militare, Kievul solicită sprijin financiar pentru refacerea infrastructurii energetice. Potrivit datelor prezentate, aproximativ 40 de state și organizații au contribuit cu 2,1 miliarde de euro (aprox. 10,6 miliarde lei) la Fondul de sprijin energetic pentru Ucraina , administrat de Secretariatul Comunității Energiei. Anul trecut au fost semnate 367 de contracte, iar finanțări de 447 milioane de euro (aprox. 2,3 miliarde lei) au fost direcționate în special către producția, transportul și distribuția energiei electrice în regiunile cele mai afectate. Totuși, Șmîhal spune că Ucraina mai are nevoie de 500 milioane de euro (aprox. 2,5 miliarde lei) înainte de iarnă, iar compania națională de gaze Naftogaz ar avea nevoie de aproximativ 400 milioane de euro (aprox. 2,0 miliarde lei) pentru refacerea capacităților afectate, Kievul sperând la sprijin din partea Canadei. În evaluarea ministrului, scenariul dorit rămâne un acord de pace în această toamnă, dar el admite că Rusia nu dă semne că și-ar schimba obiectivele, ceea ce face probabilă o nouă confruntare energetică în timpul iernii. [...]
Israelul respinge proiectul american pentru Gaza și condiționează orice retragere de dezarmarea Hamas , potrivit Digi24 , care relatează declarațiile premierului Benjamin Netanyahu despre planul susținut de echipa președintelui SUA, Donald Trump. Netanyahu a spus că Israelul a primit un proiect care viza dezarmarea Hamas și demilitarizarea Fâșiei Gaza, dar că documentul nu a fost acceptat de partea israeliană. Într-o înregistrare video publicată în cursul nopții pe rețelele sociale, premierul a precizat că Israelul a transmis Washingtonului propria poziție. Potrivit Agerpres, Netanyahu a reiterat că o eventuală retragere a armatei israeliene din Gaza ar urma să aibă loc doar după „dezarmarea completă” a Hamas. În același context, el a primit asigurări că armata israeliană nu va fi obligată să se retragă din pozițiile actuale înainte de îndeplinirea acestei condiții. Ce prevede, în linii mari, acordul acceptat de Hamas Hamas a anunțat vineri că a acceptat un acord prezentat de Donald Trump care, conform versiunii publicate atunci de Consiliul pentru Pace , includea: încetarea operațiunilor militare ale ambelor părți în Fâșia Gaza; dezarmarea mișcării islamiste palestiniene; o retragere treptată a Israelului. Presiune politică internă asupra lui Netanyahu Premierul israelian, care candidează pentru un nou mandat la alegerile din octombrie, este sub presiunea aliaților săi de extremă dreapta din coaliția de guvernare. Aceștia au denunțat acordul pentru Gaza și cer un vot în guvern pentru respingerea lui. În prezent, armata israeliană ocupă peste 60% din Fâșia Gaza, conform informațiilor citate în material. [...]
Debitului Dunării i-a coborât sub minimul din 2003, iar asta pune presiune directă pe operarea de la Cernavodă , unde autoritățile încearcă să câștige timp printr-o intervenție de urgență pentru a menține nivelul apei necesar răcirii, potrivit Digi24 . Administrația Națională „Apele Române ” spune că debitul a ajuns la 1.400 metri cubi pe secundă, sub precedentul minim istoric, și cu două zile mai devreme decât estimările hidrologilor. Scăderea continuă afectează deja navigația de peste două săptămâni, iar în zona Cernavodă autoritățile urmăresc să stabilizeze nivelul pentru a asigura alimentarea cu apă de răcire a Unității 2 , conform declarațiilor Anei-Maria Agiu, purtător de cuvânt al Apelor Române. Intervenția de la Cernavodă: barje cu rocă, efect așteptat „imediat” Apele Române afirmă că intervențiile făcute până acum pentru dislocarea unei stânci au dus la o creștere de 2 centimetri a nivelului Dunării în zona Cernavodă și au încetinit ritmul de scădere. Nivelul indicat pentru miercuri era de minus 217 centimetri, „o valoare un pic mai mare decât zilele trecute”, după cum a precizat reprezentanta instituției. Evoluția a schimbat și estimările pentru atingerea pragului de minus 233 centimetri: dacă inițial era prognozat pentru vineri, acum este așteptat cel mai devreme la începutul săptămânii viitoare. „Am câștigat câteva zile, câteva zile extrem de importante.” În cursul zilei de miercuri ar urma să fie finalizată încărcarea ultimei dintre cele patru barje cu rocă. Scufundarea lor este însă analizată „foarte strict”, din cauza curenților puternici și a riscurilor pentru echipele implicate. „Este foarte important ca această intervenție să fie realizată în siguranță, inclusiv în siguranță pentru oamenii care efectuează această operațiune.” Ținta: +10–12 cm la nivelul apei, dar dependența rămâne de precipitații Obiectivul autorităților este o creștere a nivelului Dunării la Cernavodă de până la 10 centimetri și, în scenariul ideal, de 12 centimetri, pentru a reduce decalajul față de scăderea prognozată inițial. Apele Române indică și o limitare: precipitațiile așteptate în bazinul superior al Dunării (inclusiv din Austria) ar urma să se resimtă ulterior în debite, însă nu ar fi suficient de consistente pentru a duce debitul la nivelul considerat optim pentru Cernavodă. Reperul menționat de instituție este un debit de aproximativ 2.000 metri cubi pe secundă la intrarea Dunării în țară, nivel înregistrat anul trecut. În acest context, intervenția cu barjele este descrisă de Apele Române drept „o cursă contra cronometru”, cu efecte care „ar trebui să se vadă imediat” după realizarea operațiunii, dacă aceasta poate fi făcută în condiții de siguranță. [...]
Impactul unei trepte superioare Falcon 9 pe Lună devine un test practic pentru monitorizarea deșeurilor spațiale , într-un moment în care NASA își pregătește planurile de prezență umană susținută pe satelit. Potrivit Digi24 , agenția spațială americană estimează că treapta superioară a unei rachete SpaceX s-a prăbușit miercuri dimineață pe Lună, pe baza calculelor astronomilor, iar coliziunea ar fi lăsat un crater. Treapta ar cântări aproximativ 4.000 de kilograme (dacă și-a consumat tot combustibilul), iar astronomii plasează impactul în emisfera nordică a Lunii, în apropierea craterului Einstein, la o viteză estimată de circa 8.690 km/h. NASA a transmis că nu există niciun pericol pentru Pământ. Purtătorul de cuvânt al agenției, Jimi Russell, a precizat că NASA va continua să urmărească racheta-purtătoare „în scopuri de instruire” și va observa ulterior locul impactului „în scopuri științifice”. De ce contează: deșeurile spațiale, o problemă operațională pentru viitoarele misiuni Evenimentul este tratat ca o oportunitate de cercetare, dar readuce în discuție riscurile generate de aglomerarea spațiului cu resturi de rachete și alte obiecte artificiale. Dr. Matt Bothwell, astronom la Universitatea din Cambridge, numește coliziunea un „mic experiment ingenios pe Lună”, însă avertizează că, în câteva decenii, ar putea deveni dificil să se treacă de orbita Pământului din cauza densității deșeurilor spațiale. Într-un articol publicat înaintea impactului, o echipă de cercetare de la Laboratorul Național Los Alamos (New Mexico) a arătat că un astfel de eveniment poate ajuta la: testarea proceselor de localizare a impacturilor pe suprafața lunară, utile pentru viitoare experimente seismice; investigarea dinamicii prafului și a norului de particule rezultat; evaluarea riscurilor asociate impacturilor cu deșeuri spațiale artificiale. Când apar primele imagini și de ce nu există confirmare „în timp real” Nicio navă spațială aflată pe orbită lunară nu a surprins coliziunea în timp real, astfel că identificarea craterului ar urma să se facă prin compararea imaginilor „înainte și după” ale suprafeței, un proces care necesită planificare și timp de execuție. Sonda sud-coreeană Danuri ar fi avut cele mai mari șanse să surprindă ceva aproape în timp real, trecând în apropierea zonei cu puțin timp înainte, însă echipa a anunțat că orice înregistrare va fi publicată doar după finalizarea analizei, fără un termen fix. În paralel, Lunar Reconnaissance Orbiter (NASA) urmează să fie poziționată pentru a fotografia locul în zilele următoare. Și telescoapele terestre din America ar fi putut surprinde impactul, dar confirmarea și procesarea imaginilor pot dura de la câteva ore la câteva zile. Context: cum a ajuns treapta pe traiectorie de impact Racheta Falcon 9 a decolat în ianuarie anul trecut, transportând două module de aterizare lunare. Racheta-purtătoare s-a întors pe Pământ, însă treapta superioară a rămas în spațiu pentru a propulsa modulele mai departe. În mod obișnuit, pentru „misiuni de mare energie”, SpaceX face o manevră pentru ca a doua treaptă să fie „în siguranță, conform normelor și reglementărilor aplicabile”, a declarat Julianna Scheiman, directoarea programelor științifice și Dragon ale NASA la SpaceX, la o conferință de presă, potrivit News.ro. Ea a spus că manevra a fost efectuată, dar că traiectoria către Lună ar fi rezultat dintr-o combinație de activitate solară și forțe gravitaționale. Pe fond, NASA își propune să stabilească o prezență umană susținută pe Lună, iar o mai bună înțelegere a deșeurilor spațiale din zona orbitei lunare devine o condiție operațională pentru siguranța viitoarelor misiuni. [...]
