Știri
Știri din categoria Diverse
Administrația Trump pregătește o interdicție de 90 de zile la exporturile de motorină din SUA, o măsură care poate distorsiona piața și riscă să împingă prețurile în sus pe termen lung, pe fondul presiunilor politice interne înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, potrivit Digi24, care citează o relatare POLITICO.
Planul vizează reducerea rapidă a prețului la pompă în SUA, într-un moment în care costul combustibilului a devenit o vulnerabilitate pentru republicani, înaintea scrutinului care va decide dacă partidul își păstrează controlul asupra Congresului în a doua parte a mandatului lui Donald Trump.
În discuțiile din culise, măsura a produs o ruptură în interiorul administrației, între tabere pro și anti-embargo, au declarat pentru POLITICO mai multe persoane cu acces la informații despre negocieri. Un director din industria petrolieră, citat de publicație, susține că Trump ar fi hotărât să anunțe interdicția până la finalul săptămânii.
Motorina este prezentată ca principalul factor de tensiune deoarece alimentează o gamă largă de activități economice, de la transportul rutier la agricultură și construcții, ceea ce amplifică efectul scumpirilor în lanțul de aprovizionare. În acest context, prețul motorinei a crescut mai mult decât cel al benzinei, ajungând la peste 6,50 dolari pe galon (aprox. 1,72 dolari pe litru, adică aproximativ 7,7 lei/litru).
Creșterea a determinat o parte dintre republicani, în special reprezentanți ai statelor cu profil agricol, să ceară public măsuri „drastice” pentru ieftinirea motorinei.
Potrivit POLITICO, reacția negativă vine din partea directorilor din industria petrolului și a gazelor naturale, dar și a unor oficiali din administrație, care avertizează că un embargo la export ar putea avea efect invers în timp, prin creșterea prețurilor la combustibil pe termen lung.
Contextul politic este legat și de promisiunea din campania din 2024 de a reduce prețurile la benzină, însă Digi24 notează că evoluțiile geopolitice invocate în material — inclusiv conflictul SUA–Iran și perturbarea unor rute de transport al petrolului — au contribuit la scumpiri.
În lipsa unor detalii publice despre mecanismul exact și condițiile interdicției, rămâne de urmărit dacă administrația va confirma oficial măsura și cum va reacționa piața, inclusiv prin ajustări ale producției și ale fluxurilor comerciale.
Recomandate
Secretarul de stat al SUA spune că finalul războiului va fi negociat, nu decis pe front , iar mesajul indică o presiune diplomatică în creștere pentru un acord care să reducă pierderile și distrugerile, potrivit Digi24 . Marco Rubio a declarat, într-un interviu acordat postului de radio WABC, că „în prezent nu există” niciun acord privind un armistițiu energetic între Ucraina și Rusia. În același timp, el a susținut că războiul nu se va încheia printr-o „victorie militară” a uneia dintre părți, ci printr-un acord obținut prin negocieri, relatare atribuită de Digi24 publicației ucrainene Ukrainska Pravda . „Nu se va încheia printr-o victorie militară zdrobitoare a uneia sau alteia dintre părți. Se va încheia printr-un acord obținut pe calea negocierilor. Și cu cât se va întâmpla asta mai repede, cu atât vor muri mai puțini oameni și cu atât vor fi mai puține distrugeri”. Armistițiul energetic: „în prezent nu există” Rubio a insistat că, deși „este perfect logic” ca războiul să fie oprit pentru că „nu este în beneficiul niciuneia dintre părți”, acest lucru nu se întâmplă automat în politica externă. „Așadar, este perfect logic să-i punem capăt. Dar, din păcate, în politica externă și în chestiuni de acest gen, uneori ceea ce este logic nu se întâmplă neapărat”. Ce urmează pe canalul diplomatic SUA–Ucraina–Rusia În același context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că SUA vor transmite rușilor propunerea Ucrainei privind un armistițiu în domeniul energetic. Digi24 mai notează că președintele american Donald Trump a avut marți după-amiază o întâlnire bilaterală cu Zelenski, la New York, în marja Adunării Generale a ONU , iar liderul ucrainean a spus după întrevedere că Kievul și Washingtonul vor ca războiul să se încheie „înainte de iarnă”. [...]
Rusia respinge ideea unui armistițiu energetic, iar mesajul transmis de Serghei Lavrov la ONU indică o prelungire a riscului operațional pentru infrastructura din Ucraina și, implicit, pentru stabilitatea energetică regională, potrivit Digi24 . Ministrul rus de Externe a declarat miercuri, în Consiliul de Securitate al ONU, că Moscova „nu va face pauză” în ceea ce Kremlinul numește „operațiunea militară specială”, respingând astfel perspectiva unei opriri temporare a ostilităților. Declarația vine la o zi după ce Kievul și Washingtonul evocaseră un „moratoriu” privind atacurile asupra infrastructurii energetice. „Nu vom face pauză în operaţiunea noastră militară specială.” Lavrov a susținut că „Europa vrea să obţină o pauză pentru a se aprovizoona cu armament”, fără a indica vreo condiție concretă în care Rusia ar accepta o suspendare a acțiunilor militare. Ce înseamnă pentru discuțiile despre „moratoriu” energetic În același context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus marți că este „pregătit” pentru un „moratoriu” al atacurilor împotriva instalațiilor energetice, dacă Moscova ar face la fel. Din informațiile prezentate, poziția exprimată de Lavrov la ONU contrazice această direcție și reduce, cel puțin pe termen scurt, șansele unui acord limitat pe energie. Contextul diplomatic: presiune pentru un acord rapid Tot marți, președintele american Donald Trump a afirmat, într-un discurs la Adunarea Generală a ONU, că un acord între Ucraina și Rusia ar urma să se întâmple „mai repede decât am crede”. Declarația lui Lavrov introduce însă un semnal de rigiditate din partea Moscovei, care complică scenariul unei dezescaladări rapide, inclusiv pe componenta energetică. [...]
Acordul SUA–Danemarca–Groenlanda introduce filtre pentru investițiile în sectoare sensibile , limitând controlul investitorilor din afara NATO, a partenerilor NATO și a Uniunii Europene, potrivit Digi24 . Măsura vine în pachet cu prevederi de securitate în Arctica și urmează să fie validată politic, prin aprobarea parlamentelor din Groenlanda și Danemarca. În zona economică, documentul nu reglementează direct interesele sau investițiile Statelor Unite în sectorul minier și al resurselor din Groenlanda. În schimb, stabilește o restricție de principiu: investitorii din afara statelor membre NATO, a partenerilor NATO sau a UE nu pot deține controlul ori o influență majoră asupra „sectoarelor sensibile”. Aplicarea acestor reguli ar urma să fie făcută printr-un mecanism de verificare a investițiilor, Groenlanda având rolul de a controla tranzacțiile pentru a se asigura că restricțiile sunt respectate. În practică, un astfel de filtru poate influența accesul la capital și structura acționariatului în proiecte considerate strategice. Ce mai include acordul și de ce contează pentru regiune Acordul de securitate, semnat marți de Statele Unite, Danemarca și Groenlanda, este prezentat ca o încercare de a închide luni de tensiuni legate de teritoriul autonom danez, după amenințările repetate ale președintelui american Donald Trump privind preluarea controlului asupra insulei. Reuters, citată de Digi24, arată că documentul se adaugă pactului americano-danez din 1951 privind apărarea Groenlandei. Pe componenta militară, acordul permite: înființarea a două noi baze militare americane (la Narsarsuaq și Mestersvig); extinderea Bazei Spațiale Pituffik (în prezent singura bază americană activă de pe insulă); drepturi pentru aparate americane (avioane și nave) de survol, aterizare și operațiuni submarine în toată Groenlanda, inclusiv în apele teritoriale. Documentul nu precizează numărul de trupe și nici termene-limită. Ce urmează Acordul trebuie aprobat de parlamentele Groenlandei și Danemarcei înainte să intre în vigoare. Nu are o dată de expirare și poate fi modificat doar prin acord reciproc între părți. [...]
Kremlinul condiționează o nouă întâlnire Putin–Trump de un acord oficial , semnal care menține incertitudinea diplomatică în jurul dosarului Ucraina, potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Vladimir Putin „rămâne pregătit” pentru o nouă întrevedere cu președintele american Donald Trump , însă doar dacă se ajunge la „un acord concret” privind organizarea unor discuții oficiale. În acest moment, a precizat Peskov, nu există detalii concrete despre o astfel de întâlnire. Mesajul Moscovei este că discuțiile la vârf nu pot avea loc fără o înțelegere formală prealabilă, ceea ce sugerează că o eventuală reluare a contactelor directe ar depinde de un cadru negociat și acceptat de ambele părți, nu de inițiative ad-hoc. Legătura cu negocierile privind Ucraina În același context, Peskov a reiterat că poziția Rusiei privind o posibilă întâlnire între Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski „rămâne neschimbată”. El a spus că Zelenski „poate veni la Moscova”, dar a susținut că o întâlnire înainte ca negocierile să se desfășoare la nivel de experți ar fi „inutilă” și, „se pare”, o pierdere de timp. Totodată, Peskov a afirmat că „în prezent nu există condiții prealabile” pentru a trece la „o cale a păcii” în negocierile privind Ucraina, deși Rusia ar rămâne deschisă la discuții. Acuzații către aliații Kievului și referire la Marea Britanie Peskov a reluat și criticile la adresa aliaților Ucrainei, susținând că aceștia aprovizionează activ forțele armate ucrainene cu arme și oferă sprijin financiar. În plus, a acuzat Marea Britanie că „alimentează sentimentele rusofobe”, afirmând că „Germania, Franța și multe alte țări europene” ar face același lucru. Trump declarase cu o zi înainte că s-ar putea întâlni din nou cu Putin, mai notează Digi24. [...]
Donald Trump a deschis o nouă pistă de negociere cu Caracas pe energie și investiții , după întâlnirea de la New York cu președinta interimară a Venezuelei, Delcy Rodriguez , pe fondul acordurilor petroliere și al discuțiilor despre finanțare internațională, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Întrevederea informală a avut loc marți seara, în marja Adunării Generale a ONU, la o recepție organizată de Trump, și este prima întâlnire directă dintre cei doi de la capturarea fostului președinte venezuelean Nicolas Maduro de către forțele americane, într-un raid desfășurat în ianuarie. Pentru Rodriguez, vizita este prima în SUA de la preluarea mandatului, iar miercuri după-amiază urmează să țină un discurs în fața Adunării Generale. Miza economică: petrol, investiții și acces la finanțare Delegația venezueleană a venit la New York cu o echipă cu profil economic, inclusiv vicepreședintele pentru economie, ministrul petrolului și reprezentanți ai companiei petroliere de stat PDVSA , cu obiectivul de a prezenta Venezuela ca fiind „atractivă pentru investiții”, potrivit a două persoane apropiate delegației, citate de Reuters. În discursul său la Adunarea Generală, Trump a descris acordul petrolier semnat luna trecută de administrația sa cu Caracas drept „probabil cel mai mare acord încheiat vreodată” și a spus că își dorește investiții de 100 de miliarde de dolari (aprox. 450 de miliarde de lei) direcționate către industria petrolieră din Venezuela. Pe lângă discuțiile politice, surse citate de Reuters afirmă că delegația a purtat discuții despre energie, minerit și datorie cu oficiali americani, instituții financiare multilaterale și companii. În același timp, directorul Băncii Interamericane de Dezvoltare încearcă să obțină aprobarea unui împrumut de 2,5 miliarde de dolari (aprox. 11,25 miliarde de lei) pentru Venezuela, demers care s-a lovit de rezistență în consiliul de administrație al instituției. Cine a participat și ce semnal politic transmite întâlnirea Un oficial al Casei Albe a declarat că la întâlnire au participat, între alții, secretarul de stat Marco Rubio, secretarul Trezoreriei Scott Bessent, șefa de cabinet Susie Wiles și Stephen Miller, asistent al președintelui și șef adjunct de cabinet pentru politici. Rodriguez a prezentat întâlnirea ca un pas către consolidarea relațiilor bilaterale în energie, minerit și securitate și a pledat pentru dialog. „Venezuela și Statele Unite au o relație istorică pe care, în această nouă etapă, suntem chemați să o gestionăm prin dialog.” Ea a mai spus că administrația sa va urmări o politică diplomatică orientată spre „rezultate concrete și beneficii colective” pentru venezueleni. Costul de imagine: acuzații că Washingtonul marginalizează opoziția Reuters notează că Trump a construit o relație de colaborare cu Rodriguez, care a fost vicepreședinte în perioada lui Maduro, însă criticii susțin că Washingtonul ar fi marginalizat opoziția condusă de Maria Corina Machado, renunțând la cererile privind alegeri libere în favoarea acordurilor petroliere și de investiții cu guvernul interimar. În paralel, un grup de venezueleni a protestat la New York cerând alegeri, iar peste 50 de manifestanți s-au adunat în fața sediului ONU cu mesaje precum „Fără vot, fără petrol” și „Față nouă, același regim”. Echipa lui Machado a afirmat că aceasta, aflată în exil de la sfârșitul anului trecut, a încercat de trei ori fără succes să se întoarcă în Venezuela în ultimele ore. În discursul său, Trump l-a numit pe Maduro „dictator fără de lege”, a spus că sute de prizonieri politici au fost eliberați de la capturarea acestuia și a prezentat raidul ca dovadă că SUA își vor proteja interesele în emisfera vestică. Ce urmează Pe termen scurt, discursul lui Rodriguez la Adunarea Generală și discuțiile economice purtate la New York pot indica dacă apropierea SUA–Venezuela se traduce în pași concreți pe zona de energie și finanțare. În același timp, tensiunea dintre obiectivele economice (petrol și investiții) și presiunea pentru alegeri rămâne un punct sensibil, alimentat de protestele diasporei și de criticile privind rolul opoziției. [...]
Trump TV pornește cu audiențe foarte mici, punând sub semnul întrebării eficiența canalului ca instrument de comunicare și influență : noul flux video promovat de Casa Albă a atras, în primele seri, doar câteva mii de spectatori simultan pe YouTube, potrivit BILD . Postul a fost lansat luni, la ora 19:00, ora locală, sub sloganul „canalul esențial”, fiind transmis pe site-ul Casei Albe și pe YouTube. Publicația notează că debutul a fost „un dezastru de audiență”: aproximativ 8.000 de persoane urmăreau live pe YouTube la început, iar după 90 de minute numărul s-a înjumătățit. În jurul orei 21:00, audiența live ar fi coborât la circa 3.000 de spectatori, iar marți seara, la ore de vârf, la aproximativ 1.300. În același timp, canalul de YouTube strânsese până atunci 3,2 milioane de abonați, însă funcția de comentarii a rămas dezactivată, conform aceleiași surse. Context: răspuns la boicotul unor televiziuni BILD plasează lansarea Trump TV în conflictul dintre Donald Trump și o parte a presei americane. Înainte de lansare, președintele SUA ar fi exclus trei instituții media – CNN, MS NOW și „Politico” – de la Casa Albă, iar ulterior alte posturi TV ar fi boicotat transmisiunile live legate de președinte, în semn de solidaritate. În acest context, Trump a pornit propriul canal. Ce conținut rulează și ce miză are Conținutul difuzat până acum este descris ca fiind în mare parte compus din materiale mai vechi: discursuri anterioare, ceremonia de învestire de la Capitoliu (ianuarie 2025), o gală de box în fața Casei Albe și documentare patriotice. Printre elementele mai „actuale” sunt menționate discursul lui Trump la Adunarea Generală a ONU , semnarea acordului privind Groenlanda cu Danemarca și întâlnirea cu noul premier britanic Andy Burnham, alături de alte evenimente din „săptămâna ONU” la New York. Casa Albă promovează canalul ca un flux 24/7 cu „cele mai mari momente” ale lui Trump și ale administrației sale. Publicația consemnează și reacții divergente: susținători care văd un canal direct, „nefiltrat”, către cetățeni, respectiv critici care îl ironizează ca „televiziune de stat” sau instrument de propagandă. Notă: articolul din sursă este trunchiat în materialul furnizat, astfel că informațiile de mai sus reflectă strict fragmentul disponibil. [...]
