Știri
Știri din categoria Diverse
Acordul SUA–Danemarca–Groenlanda introduce filtre pentru investițiile în sectoare sensibile, limitând controlul investitorilor din afara NATO, a partenerilor NATO și a Uniunii Europene, potrivit Digi24. Măsura vine în pachet cu prevederi de securitate în Arctica și urmează să fie validată politic, prin aprobarea parlamentelor din Groenlanda și Danemarca.
În zona economică, documentul nu reglementează direct interesele sau investițiile Statelor Unite în sectorul minier și al resurselor din Groenlanda. În schimb, stabilește o restricție de principiu: investitorii din afara statelor membre NATO, a partenerilor NATO sau a UE nu pot deține controlul ori o influență majoră asupra „sectoarelor sensibile”.
Aplicarea acestor reguli ar urma să fie făcută printr-un mecanism de verificare a investițiilor, Groenlanda având rolul de a controla tranzacțiile pentru a se asigura că restricțiile sunt respectate. În practică, un astfel de filtru poate influența accesul la capital și structura acționariatului în proiecte considerate strategice.
Acordul de securitate, semnat marți de Statele Unite, Danemarca și Groenlanda, este prezentat ca o încercare de a închide luni de tensiuni legate de teritoriul autonom danez, după amenințările repetate ale președintelui american Donald Trump privind preluarea controlului asupra insulei. Reuters, citată de Digi24, arată că documentul se adaugă pactului americano-danez din 1951 privind apărarea Groenlandei.
Pe componenta militară, acordul permite:
Documentul nu precizează numărul de trupe și nici termene-limită.
Acordul trebuie aprobat de parlamentele Groenlandei și Danemarcei înainte să intre în vigoare. Nu are o dată de expirare și poate fi modificat doar prin acord reciproc între părți.
Recomandate
Secretarul de stat al SUA spune că finalul războiului va fi negociat, nu decis pe front , iar mesajul indică o presiune diplomatică în creștere pentru un acord care să reducă pierderile și distrugerile, potrivit Digi24 . Marco Rubio a declarat, într-un interviu acordat postului de radio WABC, că „în prezent nu există” niciun acord privind un armistițiu energetic între Ucraina și Rusia. În același timp, el a susținut că războiul nu se va încheia printr-o „victorie militară” a uneia dintre părți, ci printr-un acord obținut prin negocieri, relatare atribuită de Digi24 publicației ucrainene Ukrainska Pravda . „Nu se va încheia printr-o victorie militară zdrobitoare a uneia sau alteia dintre părți. Se va încheia printr-un acord obținut pe calea negocierilor. Și cu cât se va întâmpla asta mai repede, cu atât vor muri mai puțini oameni și cu atât vor fi mai puține distrugeri”. Armistițiul energetic: „în prezent nu există” Rubio a insistat că, deși „este perfect logic” ca războiul să fie oprit pentru că „nu este în beneficiul niciuneia dintre părți”, acest lucru nu se întâmplă automat în politica externă. „Așadar, este perfect logic să-i punem capăt. Dar, din păcate, în politica externă și în chestiuni de acest gen, uneori ceea ce este logic nu se întâmplă neapărat”. Ce urmează pe canalul diplomatic SUA–Ucraina–Rusia În același context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că SUA vor transmite rușilor propunerea Ucrainei privind un armistițiu în domeniul energetic. Digi24 mai notează că președintele american Donald Trump a avut marți după-amiază o întâlnire bilaterală cu Zelenski, la New York, în marja Adunării Generale a ONU , iar liderul ucrainean a spus după întrevedere că Kievul și Washingtonul vor ca războiul să se încheie „înainte de iarnă”. [...]
China a comprimat patru lansări spațiale în 45 de ore, un semnal de accelerare operațională a programului de orbită joasă , într-un interval (15–17 septembrie) în care a folosit trei porturi spațiale și a bifat inclusiv misiuni comerciale, potrivit Digi24 . Seria de lansări, toate reușite, indică o capacitate de execuție în creștere pentru un sector care vizează, între altele, extinderea constelațiilor de sateliți pentru internet de mare viteză (rețele de sateliți pe orbită joasă, folosite pentru conectivitate). Ce s-a lansat și cu ce obiectiv În cele 45 de ore, China a ridicat pe orbită patru misiuni distincte, dintre care două au fost private: LandSpace (Beijing) a lansat o rachetă Zhuque-2E de la centrul Jiuquan, trimițând 10 sateliți pe orbită joasă pentru extinderea constelației Qianfan („O mie de vele”), destinată internetului de mare viteză. Constelația ar urma să ajungă la aproximativ 15.000 de sateliți activi . O altă lansare a dus încă nouă sateliți Qianfan pe orbită, cu o rachetă Gravity-1 , care a decolat de pe o platformă maritimă în largul coastelor Shanghai; racheta este operată de Orienspace . Compania de stat China Aerospace Science and Technology Corporation (CASC) a lansat o rachetă Long March 12 de la Wenchang (insula Hainan), cu nouă sateliți pentru megaconstelația SatNet , proiectată la aproximativ 13.000 de sateliți pe orbită joasă. O rachetă Kuaizhou-11 , operată de o filială a China Aerospace Science and Industry Corporation , a transportat doi sateliți radar de observare a Pământului pentru compania chineză Spacety . De ce contează: ritmul, diversitatea și infrastructura de lansare Dincolo de numărul de misiuni, elementul relevant este capacitatea de a susține lansări apropiate ca timp, cu operatori diferiți și de la locații diferite (inclusiv de pe mare). Practic, China arată că poate rula în paralel: lansări pentru constelații comerciale de internet ; lansări pentru observarea Pământului (sateliți radar); misiuni cu operatori privați și de stat . Limita seriei: fără recuperare (încă) Materialul notează că niciuna dintre cele patru rachete nu a încercat o aterizare, deși China lucrează la rachete reutilizabile (capabile să recupereze și să refolosească trepte ale rachetei, pentru costuri mai mici și ritm mai mare). În ultimele două luni și jumătate, două vehicule diferite — Zhuque-3 (LandSpace) și Long March 10B (CASC) — au reușit aterizarea treptelor inferioare în timpul unor misiuni orbitale, însă până acum nicio treaptă inferioară chineză nu a efectuat mai multe misiuni orbitale, obiectiv care „ar putea fi atins destul de curând”, potrivit informațiilor citate. [...]
Datele de prezență din Parlamentul European indică o participare de puțin peste 25% pentru eurodeputatul PSD Claudiu Manda , ceea ce îl plasează între cei mai absenți membri ai legislativului european, într-un context în care mandatul este remunerat și include beneficii suplimentare, potrivit Digi24 . Manda, aflat la al doilea mandat de europarlamentar, a devenit subiect de dispută politică internă după ce Siegfried Mureșan (candidatul PNL-USR-UDMR la funcția de premier, conform articolului) i-a cerut public primarului din Craiova „să-și trimită soțul la serviciu în Parlamentul European”, susținând că acesta „nu face cinste” la Bruxelles, pe fondul acuzațiilor privind absențele. Conform datelor publicate de Parlamentul European, consultate de Digi24, rata de participare a lui Claudiu Manda este „puțin peste 25%”, fiind depășit la acest capitol doar de un europarlamentar maghiar aflat în Parlamentul European din 2009. Articolul mai notează că, în topul celor 10 eurodeputați cu cele mai multe absențe nemotivate de la ședințe, se regăsesc trei aleși din România, iar pe lângă Manda sunt menționați Gheorghe Cârciu și Dan Motreanu. Explicația lui Claudiu Manda și disputa pe „indicatorul” de prezență Eurodeputatul PSD a transmis publicației că activitatea unui parlamentar nu ar trebui evaluată exclusiv prin prezență, ci prin rezultate. „Activitatea unui parlamentar/europarlamentar se măsoară în primul rând în eficiență și în rezultate, nu exclusiv printr-o statistică de prezență”. În același timp, Manda a trimis Digi24 și un „clasament al rapoartelor” din mandatul 2019–2014 (așa cum este redat în articol), în care ar fi pe poziția a doua, după eurodeputata Maria Grapini. Miza financiară: salariu și beneficii asociate mandatului Articolul punctează și dimensiunea financiară a funcției: mandatul de eurodeputat este plătit cu aproximativ 8.000 de euro net pe lună (aprox. 40.000 lei), iar pe lângă salariu sunt menționate beneficii și deconturi, inclusiv: aproximativ 340 de euro pe zi (aprox. 1.700 lei) pentru cazare; 4.800 de euro pe lună (aprox. 24.000 lei) pentru cheltuieli de birou. Digi24 amintește că Manda a fost în topul absenților și în legislatura trecută, când a ocupat tot poziția a doua, după un eurodeputat grec care nu a fost prezent deoarece se află în închisoare din 2021. [...]
Intrarea în alegeri anticipate ar putea împinge România spre „junk” prin prelungirea crizei politice exact înaintea unei evaluări de rating, avertizează Daniel Dăianu , președintele Consiliului Fiscal, potrivit Digi24 . Miza imediată este anunțul agenției Standard & Poor’s (S&P) din 2 octombrie, iar Dăianu spune că urgența este formarea rapidă a unui guvern. În intervenția de la conferința NewMoney Talks „Indexul Sentimentului Economic NewMoney – INSCOP”, Dăianu a criticat ideea că alegerile anticipate ar „lămuri apele”, argumentând că ele nu pot fi organizate rapid și că, între timp, ar amplifica incertitudinea. În acest context, el a avertizat că „intrarea într-o zodie a alegerilor anticipate” poate duce la retrogradarea ratingului. „Măi, oameni, în primul rând, alegerile anticipate nu se fac peste o săptămână, da? Peste luni de zile. Și tocmai intrarea într-o zodie a alegerilor anticipate poate să conducă la un downgrade. Adică ne jucăm cu focul.” De ce contează: România e la limita inferioară a ratingului „investment grade” România se află „pe ultima treaptă” din categoria recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă. Dăianu a explicat că o retrogradare cu un singur nivel ar trimite ratingul suveran în categoria „junk” (nerecomandată investițiilor), ceea ce ar însemna o deteriorare a percepției de risc a țării. Ce urmărește S&P: guvern stabil și bugetul pe 2027 Dăianu a spus că, în opinia sa, S&P „nu se va grăbi” cu o retrogradare, dar va aștepta semnale legate de stabilitatea politică și de direcția politicii economice, inclusiv măsurile din bugetul pe 2027 și continuarea „ajustării fiscal-bugetare”. „Predicția mea este că S&P-ul nu se va grăbi cu un downgrade. S&P-ul este interesat de formarea unui guvern și să vadă care va fi bugetul pe 2027, de o politică economică ce va continua această ajustare fiscal-bugetară.” Context politic: negocierile pentru guvern și rolul PSD Președintele Consiliului Fiscal a comentat și negocierile premierului desemnat, Siegfried Mureșan , afirmând că acesta are nevoie de sprijinul PSD pentru a forma guvernul și că retorica sa nu a fost una care să invite la acest sprijin. Dăianu a făcut și o distincție între politica „la Bruxelles” și cea din România, în contextul formării unei majorități. Prognoză economică: posibilă contracție în 2026, revenire în 2027 În același cadru, Dăianu a estimat că economia României s-ar putea contracta cu 1% în acest an, urmând ca în 2027 să revină pe creștere, cu un avans de aproximativ 2%. [...]
UE condiționează noi fonduri pentru Ucraina de ritmul reformelor , iar acest lucru a ieșit la suprafață într-o întâlnire descrisă ca „tensionată” între Volodimir Zelenski și Ursula von der Leyen , la New York, potrivit Digi24 , care citează Bloomberg și o sursă familiarizată cu discuțiile. Miza imediată: sprijin financiar și militar suplimentar, pe fondul îngrijorărilor Kievului privind intensificarea atacurilor rusești în iarnă și deficitul de rachete pentru apărarea antiaeriană. Ucraina a cerut un sprijin european mai consistent, în condițiile riscului unor atacuri asupra infrastructurii și sistemului energetic în sezonul rece. În același timp, potrivit relatării Bloomberg, tensiunile au fost alimentate de discuțiile despre ritmul reformelor din Ucraina și condițiile atașate de UE pentru acordarea unor noi fonduri. Un alt punct sensibil a fost reacția Kievului la decizia UE de a ridica sancțiunile împotriva a doi oligarhi ruși, măsură luată ca parte a unui acord privind extinderea regimului mai amplu de sancțiuni. Ce bani sunt în joc și cum sunt legați de reforme După întâlnire, Ursula von der Leyen a transmis pe X că Europa își intensifică sprijinul pentru apărarea Ucrainei și a legat explicit sprijinul bugetar de avansul reformelor în Parlamentul ucrainean (Rada): „Noul nostru program antibalistic poate contribui la creșterea rapidă a producției. Urmează mai mult sprijin în domeniul apărării. Și, pe măsură ce reformele din Rada (n.r. Parlamentul ucrainean) avansează, va veni și mai mult sprijin bugetar. Mai avem 37 de miliarde de euro disponibile în acest an calendaristic.” Separat, Comisia Europeană anunțase deja în septembrie noi fonduri pentru apărarea Ucrainei: pe 11 septembrie, o finanțare suplimentară de 6,1 miliarde de euro pentru achiziția de sisteme de apărare aeriană și antirachetă, muniție, drone și echipamente pentru războiul electronic; pe 18 septembrie, plata a 3,3 miliarde de euro pentru achiziții în domeniul apărării, inclusiv drone și rachete. De ce contează: condiționalitatea poate încetini fluxul de finanțare Discuțiile despre reformele interne au loc în paralel cu negocierile privind sprijinul financiar european. Potrivit unei relatări Bloomberg, oficialii UE vor să vadă progrese înainte de a aproba fonduri suplimentare, în special în: legislația privind economia subterană; colectarea veniturilor fiscale; alinierea legislației ucrainene la normele europene. În acest context, la 22 septembrie, viceprim-ministrul Ucrainei pentru integrare europeană și euro-atlantică, Vsevolod Chentsov, a prezentat Grupului de lucru pentru extindere și țărilor care negociază aderarea la UE stadiul îndeplinirii obligațiilor asumate de Ucraina în procesul de negociere pentru aderare. Totodată, von der Leyen a indicat și o direcție de cooperare pe termen mai lung: dezvoltarea împreună cu Ucraina a unui sistem modular de apărare antirachetă, în cadrul proiectului Freya. [...]
Kremlinul condiționează o nouă întâlnire Putin–Trump de un acord oficial , semnal care menține incertitudinea diplomatică în jurul dosarului Ucraina, potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Vladimir Putin „rămâne pregătit” pentru o nouă întrevedere cu președintele american Donald Trump , însă doar dacă se ajunge la „un acord concret” privind organizarea unor discuții oficiale. În acest moment, a precizat Peskov, nu există detalii concrete despre o astfel de întâlnire. Mesajul Moscovei este că discuțiile la vârf nu pot avea loc fără o înțelegere formală prealabilă, ceea ce sugerează că o eventuală reluare a contactelor directe ar depinde de un cadru negociat și acceptat de ambele părți, nu de inițiative ad-hoc. Legătura cu negocierile privind Ucraina În același context, Peskov a reiterat că poziția Rusiei privind o posibilă întâlnire între Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski „rămâne neschimbată”. El a spus că Zelenski „poate veni la Moscova”, dar a susținut că o întâlnire înainte ca negocierile să se desfășoare la nivel de experți ar fi „inutilă” și, „se pare”, o pierdere de timp. Totodată, Peskov a afirmat că „în prezent nu există condiții prealabile” pentru a trece la „o cale a păcii” în negocierile privind Ucraina, deși Rusia ar rămâne deschisă la discuții. Acuzații către aliații Kievului și referire la Marea Britanie Peskov a reluat și criticile la adresa aliaților Ucrainei, susținând că aceștia aprovizionează activ forțele armate ucrainene cu arme și oferă sprijin financiar. În plus, a acuzat Marea Britanie că „alimentează sentimentele rusofobe”, afirmând că „Germania, Franța și multe alte țări europene” ar face același lucru. Trump declarase cu o zi înainte că s-ar putea întâlni din nou cu Putin, mai notează Digi24. [...]
