Știri
Știri din categoria Diverse

Rusia încearcă să transforme negocierile cu SUA într-o validare a „realităților de pe teren” din Ucraina, potrivit Digi24, care relatează declarațiile ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, despre continuarea discuțiilor cu Washingtonul pe fondul respingerii aderării Ucrainei la NATO.
Lavrov a spus la postul Pervii Kanal că partea americană „pornește” în contacte de la „realitățile” din Ucraina, lucru care, în versiunea Moscovei, ar însemna acceptarea anexărilor invocate de Rusia. El a legat această „acceptare” de referendumurile organizate în regiunile Donețk, Lugansk, Herson, Zaporojie și în Peninsula Crimeea, pe care Rusia le folosește ca argument pentru controlul asupra teritoriilor.
În același registru, șeful diplomației ruse a susținut că președintele american Donald Trump ar fi considerat „închisă” tema unei eventuale aderări a Ucrainei la NATO după revenirea la Casa Albă, în ianuarie 2025. Lavrov i-a menționat și pe emisarii Casei Albe, Steve Witkoff și Jared Kushner, despre care a afirmat că „recunosc aceste puncte fundamentale” și încearcă să joace „un rol constructiv”.
Dincolo de formula diplomatică, mesajul central este că Rusia condiționează utilitatea negocierilor de recunoașterea, fie și implicită, a situației militare și teritoriale create prin război. În acest cadru, discuțiile cu SUA sunt prezentate ca un canal prin care Moscova caută să obțină legitimitate pentru controlul asupra zonelor anexate și să blocheze, pe termen nedefinit, perspectiva Ucrainei de a intra în NATO.
Lavrov a respins drept „speculații” afirmațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski potrivit cărora mediatorii americani ar fi propus măsuri de reducere a intensității luptelor înaintea și în timpul iernii.
Materialul notează că principalul rezultat al discuțiilor de la finalul săptămânii trecute, purtate de Witkoff și Kushner cu liderii de la Moscova și Kiev, a fost reluarea contactelor după o pauză de peste șase luni, pusă pe seama războiului din Iran. Totuși, nu au fost obținute rezultate concrete, iar atacurile asupra Moscovei și Kievului au fost reluate după un armistițiu de 72 de ore.
SUA ar spera să convoace „în curând” o reuniune tripartită, similară celei de la Geneva din februarie, însă articolul subliniază că, în paralel, luptele continuă, iar pozițiile rămân divergente.
Potrivit unor experți independenți citați de EFE, președintele rus Vladimir Putin și-ar fi înăsprit poziția în ultimele luni, inclusiv pe fondul unor atacuri ucrainene reușite pe teritoriul Rusiei. Aceiași experți apreciază că Putin tratează consultările cu SUA ca parte a efortului de război și nu ar urma să negocieze „serios” până când nu va prelua controlul asupra întregului Donbas.
În acest context, declarațiile lui Lavrov funcționează ca un semnal că Moscova vrea discuții, dar în parametri care consolidează obiectivele sale militare și politice, nu ca un pas spre compromis rapid.
Recomandate

Ucraina mizează pe o rundă tehnică de negocieri la Abu Dhabi până la 10 noiembrie , însă calendarul depinde de Washington, iar escaladarea din Orientul Mijlociu ar putea complica organizarea întâlnirii, potrivit Digi24 . Mesajul transmis de Volodimir Zelenski indică faptul că următorul pas în discuțiile de pace rămâne condiționat de prioritățile și disponibilitatea SUA, nu doar de pozițiile Kievului și Moscovei. Președintele ucrainean a spus, într-o conferință de presă comună cu premierul olandez Rob Jetten, că sunt în curs pregătirile pentru o întâlnire trilaterală „programată la Abu Dhabi” și că așteptarea Kievului este ca aceasta să aibă loc „până pe 10 noiembrie”. „Ne aşteptăm ca întâlnirea să aibă loc până pe 10 noiembrie şi sperăm din tot sufletul ca procesele de escaladare din Orientul Mijlociu (...) să nu o împiedice.” Ce ar urma să fie pe agenda discuțiilor Zelenski a indicat că formatul ar putea include mai multe întâlniri tehnice și a detaliat temele pe care Ucraina le vede ca prioritare, cu accent pe măsuri punctuale, nu pe un acord politic final. Pe agendă ar urma să fie, între altele: armistițiu în sectorul energetic; armistițiu pe mare; schimb de prizonieri; „multe chestiuni umanitare”. În privința teritoriilor, liderul ucrainean a spus că Ucraina este pregătită să discute subiectul, dar „numai la nivel de lideri”. Europenii, în afara formatului Consilierul lui Vladimir Putin, Iuri Ușakov , a declarat că partea europeană nu va participa la negocierile tehnice trilaterale dintre SUA, Ucraina și Federația Rusă, programate pentru luna următoare. El a susținut că există un acord ca discuțiile să aibă loc fără europeni și a ironizat posibilitatea prezenței acestora. Ușakov nu a confirmat însă data avansată de Zelenski (10 noiembrie), afirmând că momentul întâlnirii va fi anunțat în curând. Tot el a spus anterior că Rusia este pregătită să reia negocierile trilaterale după 4 noiembrie. De ce contează: controlul calendarului rămâne la Washington Dincolo de data vehiculată, elementul cu impact imediat este faptul că Zelenski leagă explicit desfășurarea întâlnirii de „partea americană”. Asta sugerează că, în această etapă, ritmul negocierilor este determinat în primul rând de decizia și capacitatea SUA de a susține un format de discuții, într-un context internațional în care atenția diplomatică poate fi deturnată de crize paralele, precum tensiunile din Orientul Mijlociu. [...]

Prezența lui Serghei Lavrov la reuniunea G20 din SUA poate influența coordonarea diplomatică într-un moment de tensiuni geopolitice. Potrivit Digi24 , ministrul rus de Externe urmează să efectueze o vizită în Statele Unite vineri și sâmbătă, pentru a participa la reuniunea miniștrilor de Externe ai țărilor membre G20, programată la Atlanta . Informația a fost anunțată miercuri de diplomația de la Moscova, potrivit AFP. Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a declarat că Lavrov „va conduce delegația noastră” la reuniunea G20. Ce se știe despre reuniunea de la Atlanta Întâlnirea miniștrilor de Externe ai Grupului celor 20 de mari puteri are loc în acest weekend la Atlanta, în statul american Georgia. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre agenda discuțiilor sau despre eventuale întâlniri bilaterale ale șefului diplomației ruse în marja reuniunii. De ce contează Participarea la nivel înalt a Rusiei la un format precum G20 menține deschis canalul de dialog într-un cadru multilateral care reunește economii majore și actori-cheie ai politicii globale. În lipsa altor detalii în sursă, rămâne neclar ce obiective punctuale urmărește Moscova la această reuniune și dacă vor exista rezultate anunțate public după întâlnire. [...]

Discuțiile SUA–Rusia despre revenirea companiilor petroliere americane pe piața rusă riscă să se lovească de barierele de reglementare din UE , care nu pot fi ocolite doar printr-un acord bilateral, potrivit Digi24 . În joc sunt propuneri ce vizează atât proiecte de producție, cât și reluarea unor fluxuri de export către Europa, pe fondul negocierilor legate de încheierea războiului declanșat de Moscova împotriva Ucrainei. Informația a fost relatată de Financial Times, „conform Kyiv Post”, iar propunerile invocate includ reluarea producției comune în Sahalin și implicarea companiilor petroliere americane în restabilirea exporturilor de țiței rusesc către Europa prin conducta Drujba. În același pachet de idei apar și reluarea exporturilor de titan din Rusia către SUA, respectiv redeschiderea spațiului aerian rus pentru companiile aeriene americane, cu argumentul reducerii costurilor cu combustibilul. Nu există, deocamdată, o decizie definitivă. Ce proiecte economice sunt pe masă Pe lângă Sahalin și Drujba, discuțiile ar extinde un dialog economic care s-a derulat în paralel cu eforturile de relansare a negocierilor de pace. Kremlinul a confirmat discuțiile privind Lukoil după întâlnirea din 21 octombrie dintre Vladimir Putin și trimisul special al SUA, Steve Witkoff, la Sankt Petersburg. Iuri Ușakov, consilier pentru politică externă al Kremlinului, a spus că cele două guverne analizează „numeroase proiecte comerciale”, inclusiv viitorul participațiilor din străinătate ale unei companii petroliere aflate sub sancțiuni. Miza Lukoil: active externe și o autorizație temporară a Trezoreriei SUA În material este detaliat cazul Lukoil, ale cărei active externe au fost scoase la vânzare după sancțiunile impuse de Washington în octombrie 2025. Portofoliul, evaluat inițial la aproximativ 22 de miliarde de dolari (aprox. 99 miliarde lei), include participații în producția de petrol, rafinării și distribuție de combustibili în Europa, Orientul Mijlociu, Africa și Asia Centrală. Ulterior, Trezoreria SUA a prelungit autorizația pentru negocierile privind vânzarea până pe 21 noiembrie. Autorizația permite verificări prealabile și acorduri condiționate de cumpărare, însă finalizarea tranzacției ar necesita o aprobare separată din partea SUA. Condițiile impun ca vânzarea să rupă legăturile cu entitatea sancționată și să blocheze beneficiile financiare imediate; sumele datorate Lukoil trebuie să rămână blocate până când sancțiunile vor permite deblocarea lor. De ce UE poate bloca o parte din scenariu O parte dintre beneficiile economice discutate depind de decizii ale guvernelor și instituțiilor europene, notează Digi24. În ianuarie, țările UE au adoptat un plan obligatoriu juridic de eliminare treptată a importurilor de gaze naturale din Rusia: livrările pe termen lung de gaze naturale lichefiate ar urma să înceteze din ianuarie 2027, iar importurile pe termen lung prin conducte mai târziu în același an. În plus, Germania se opune redeschiderii conductei Nord Stream, care este sub sancțiuni atât din partea SUA, cât și a UE. Nord Stream 1 s-a oprit în 2022, Nord Stream 2 nu a intrat în exploatare comercială, iar în septembrie 2022 trei din patru conducte ale sistemului au fost avariate în urma unor explozii. O eventuală relansare ar necesita decizii de reglementare și măsuri legate de infrastructura avariată, iar Washingtonul și Moscova „nu pot garanta în mod independent” accesul la piața energetică europeană. Reacția Kievului: riscul ca stimulentele comerciale să slăbească presiunea asupra Moscovei Ucraina a avertizat că extinderea relațiilor comerciale ar putea avantaja Rusia înainte de încetarea invaziei. Într-o declarație publicată pe 28 octombrie, președintele Volodimir Zelenski a susținut că Moscova ar putea propune Washingtonului un „mariaj economic” bazat pe resurse naturale și control centralizat asupra industriilor-cheie. „Cred că «acordul privind motorina» le deschide rușilor calea către adoptarea unor măsuri similare în viitor” Zelenski a indicat că eventuale acorduri viitoare ar putea viza îngrășăminte, gaze, active înghețate și ridicarea sancțiunilor pentru persoane fizice și juridice, avertizând asupra unor costuri pe termen lung care nu sunt vizibile imediat. În acest context, ordinea în care ar fi acordate concesiile economice rămâne un punct de dispută: oficiali americani descriu proiectele ca parte a unui acord „postbelic”, în timp ce Kievul avertizează împotriva acordării de stimulente comerciale înainte ca pacea să fie asigurată. [...]

Dominic Fritz cere AUR să rupă ambiguitatea față de Rusia , după ce partidul a condamnat public o acțiune de sabotaj „coordonată din Federația Rusă”, pe fondul informațiilor SRI despre o rețea care ar fi vizat obiective strategice din România, potrivit Digi24 . Liderul USR a reacționat pe Facebook la mesajul AUR, susținând că formațiunea „a aflat abia azi cine e agresorul” și că „următorul pas e simplu: să nu mai ducă mai departe mesajele Kremlinului”, „dacă chiar țin cu România”. În postare, Fritz a invocat și un episod anterior, afirmând că AUR ar fi așteptat „raportul de expertiză” pentru a condamna agresorul după ce „o dronă rusească a lovit un bloc din Galați”. El a adăugat că, în cazul incendiului din septembrie de la Carfil Brașov (filială Romarm), „n-a fost un accident”, iar SRI ar fi confirmat „ieri” un sabotaj coordonat din Rusia. Context: ce au comunicat autoritățile despre cazul Carfil AUR a reacționat marți după anunțul SRI privind identificarea unei rețele de sabotaj coordonate din Federația Rusă, despre care instituția spune că a fost implicată în incendiul produs la 14 septembrie 2026 pe platforma industrială Carfil din Brașov, notează News.ro, preluat de Digi24. Conform informațiilor prezentate, autoritățile române au documentat activitatea infracțională a doi cetățeni bieloruși și a unui cetățean ucrainean, rezidenți în state UE, membri ai rețelei, implicați într-un incendiu suspect care a afectat sedii ale mai multor firme din județul Brașov, în apropierea CARFIL SA, filială a CN ROMARM, unde sunt fabricate și drone militare. Doi dintre suspecți au fost arestați în Germania, în timp ce pregăteau fapte similare, iar al treilea a fost localizat în Polonia; aceștia sunt cercetați pentru tentativă la acte de diversiune. SRI a mai precizat că rețeaua ar fi vizat mai multe facilități militare și industriale din România și regiune și ar fi urmărit „intimidarea, afectarea capacităților de apărare și slăbirea contribuției statelor vizate la securitatea europeană și regională”. De ce contează Schimbul de replici mută discuția din zona declarațiilor politice în cea a consecințelor de securitate: dacă acuzațiile autorităților se confirmă în anchetele DIICOT, cazul Carfil devine un test pentru modul în care partidele își asumă public riscurile de sabotaj și război hibrid, inclusiv în raport cu industria de apărare. [...]

Mesajul Kremlinului că Rusia nu va face compromisuri pe Donbas prelungește incertitudinea de securitate în Europa , cu efect direct asupra riscului geopolitic pe care îl prețuiesc piețele și companiile, potrivit Digi24 . Publicația relatează, citând UNN, care la rândul său citează Reuters, că președintele rus Vladimir Putin nu intenționează să renunțe la planurile de a cuceri integral Donbasul (Donețk și Lugansk) și că nu dorește „compromisuri” care nu corespund intereselor sale. Discuții telefonice cu lideri nordici, fără semnal de concesii O sursă apropiată de Kremlin a declarat pentru Reuters că președintele francez Emmanuel Macron ar fi fost ultimul lider din Uniunea Europeană care a discutat telefonic cu Putin, într-o convorbire care ar fi avut loc în iulie și care nu a fost făcută publică, fără rezultate, potrivit aceleiași surse. În același timp, sursa citată a afirmat că Putin le-a transmis președintelui finlandez Alexander Stubb și premierului norvegian Jonas Gahr Store că Rusia nu va face compromisuri privind obiectivul de a cuceri întreaga regiune Donbas. Cei doi lideri europeni ar fi răspuns că este necesară o pace „dreaptă”. Poziția oficială a Kremlinului: „pace justă” doar în condițiile Moscovei Kremlinul a transmis că o pace „justă și durabilă” este posibilă doar dacă „interesele legitime ale Federației Ruse” sunt luate în considerare „pe deplin și necondiționat”. „S-a subliniat că realizarea unei păci juste și de lungă durată este posibilă numai dacă interesele legitime ale Federației Ruse sunt luate în considerare pe deplin și necondiționat”, a declarat Kremlinul. „În același timp, s-a atras atenția asupra politicilor conflictuale ale țărilor din UE și NATO, care contribuie la prelungirea ostilităților”. Reacții în Europa: critică din Danemarca În material este menționat că prim-ministrul danez Mette Frederiksen a criticat decizia Finlandei și a Norvegiei de a purta discuții cu Putin, afirmând că nu există semne că Rusia ar dori pacea. Contextul este convorbirea telefonică „sinceră și substanțială” pe care Alexander Stubb și Jonas Gahr Store au avut-o marți cu liderul de la Kremlin, pe tema războiului din Ucraina, potrivit unui comunicat al cabinetului președintelui finlandez. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a scris pe rețelele sociale că liderii Finlandei și Norvegiei l-au informat despre discuție. [...]

Criticile lui Barack Obama vizează riscul unei schimbări de politică externă a SUA care ar putea aduce beneficii economice Rusiei , prin relaxarea temporară a unor sancțiuni și printr-un acord privind livrările de motorină, într-un context în care Washingtonul încearcă să medieze o înțelegere între Moscova și Kiev, potrivit Digi24 . Fostul președinte american a vorbit la un miting în statul Georgia, înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului programate săptămâna viitoare, susținând că SUA „are nevoie de oameni serioși la Washington”, relatează Sky News . Obama a acuzat Casa Albă că „îngenunchează” în fața președintelui rus Vladimir Putin și că „îi trădează pe ucraineni”, adăugând că SUA se îndepărtează de aliați-cheie precum Canada. „În timp ce ne îndepărtăm de aliați cheie precum Canada, Casa Albă îngenunchează în fața lui Vladimir Putin din Rusia și îi trădează pe ucraineni, care luptă pentru libertatea și democrația lor.” În același discurs, Obama a mai spus că țara pare să „tolereze în mod constant lipsa de seriozitate” și că „cei care se află în prezent la conducere nu își fac temele”. Declarațiile sunt plasate de Digi24 în contextul campaniei democraților pentru alegerile de la jumătatea mandatului din 3 noiembrie. Miza economică: sancțiuni relaxate și acord pe motorină Pe fond, disputa politică se leagă de modul în care administrația Trump gestionează dosarul Rusia–Ucraina. Digi24 notează că Washingtonul a continuat eforturile de mediere, însă abordarea a fost criticată, inclusiv după ce Casa Albă a anunțat în această lună: un acord privind livrările de motorină din Rusia; relaxarea temporară a unor sancțiuni. Criticii citați de publicație susțin că aceste decizii ar putea aduce beneficii economice Moscovei și, în același timp, nu ar reduce prețurile la combustibil pe piața internă americană, așa cum se dorea. Prețurile la combustibil și disputa cu Zelenski Digi24 mai arată că Donald Trump l-a criticat frecvent și public pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, reluând recent atacurile și încercând să mute vina pentru creșterea prețurilor la combustibil. Trump atribuie scumpirile atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor rusești, însă „majoritatea experților” invocați de publicație consideră că războiul purtat de SUA în Iran a avut un impact mai mare asupra costurilor. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul sau conținutul exact al măsurilor privind sancțiunile și acordul pe motorină, rămâne de urmărit dacă aceste decizii vor fi extinse sau retrase și ce efecte vor avea atât asupra pieței energetice, cât și asupra sprijinului american pentru Ucraina. [...]