Știri
Știri din categoria Diverse
Moscova cere clarificări de la Washington privind linia SUA în Ucraina, după semnalele apărute la summitul G7 că Donald Trump și-ar fi schimbat poziția, potrivit Digi24. Mesajul, transmis de ministrul rus de externe Serghei Lavrov, indică o posibilă reașezare a canalelor de negociere și a așteptărilor Rusiei față de SUA, într-un moment în care G7 discută perspectivele unui acord de pace.
Președintele francez Emmanuel Macron, gazda summitului G7 organizat la Evian-les-Bains, a afirmat că Trump ar fi recunoscut în discuțiile de acolo că Rusia „nu dorește pacea în Ucraina”, ceea ce ar reprezenta „o schimbare reală de abordare” din partea SUA. În același timp, Trump a îndemnat Rusia să colaboreze cu Ucraina, după o întâlnire pe care a descris-o drept „foarte bună” cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, comentarii care au alimentat un „optimism prudent” în rândul liderilor G7, conform relatării Reuters preluate de Digi24.
Lavrov a spus că Rusia vrea să înțeleagă „ce s-a întâmplat la Evian” și a susținut că partea americană nu a comunicat încă Moscovei ce concluzii a tras după summit și „care va fi direcția” de acțiune în continuare.
Șeful diplomației ruse a invocat și afirmația lui Macron potrivit căreia înțelegerile la care ar fi ajuns Trump și Vladimir Putin în august anul trecut, la Anchorage (Alaska), au fost „îngropate” la Evian. Oficialii ruși fac referire frecvent la așa-numitul „spirit de la Anchorage”, o formulare care, potrivit analiștilor citați de Reuters, ar descrie baza unui posibil acord: retragerea forțelor ucrainene din restul Donbasului controlat de Kiev, în schimbul înghețării liniilor frontului în alte zone.
Kievul a declarat în repetate rânduri că nu va ceda teritorii Rusiei „fără luptă”, notează Reuters, citată de News.ro.
În contextul frustrării crescânde la Moscova, Lavrov a sugerat că summitul din Alaska ar fi putut fi o „manevră a SUA” pentru a câștiga timp în vederea reînarmării Ucrainei, iar alți oficiali ruși de rang înalt au acuzat Washingtonul că nu și-a respectat „înțelegerile” de la Anchorage.
Lavrov a mai afirmat că Putin ar fi acceptat atunci o propunere americană, descriind poziția Rusiei ca pe un compromis, după care SUA ar cere acum „o altă concesie”.
Pe termen scurt, Moscova spune că vrea să continue dialogul cu SUA și așteaptă următoarea vizită la Moscova a emisarilor lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, pentru a afla care este linia americană după G7.
Recomandate
O recompensă de 10 milioane de dolari (aprox. 45 milioane lei) pusă pe Barron Trump a împins familia prezidențială într-un regim de protecție mult mai strict , iar costurile și constrângerile operaționale ale securității au ajuns să-i definească viața de zi cu zi, potrivit Bild . Barron Trump, în vârstă de 20 de ani, student la New York University, ar trăi „aproape complet izolat” și ar apărea rar în public, în timp ce măsurile de protecție ar include bodyguarzi și geamuri antiglonț, notează publicația, citând un material „exclusiv” al New York Post. De ce s-a întărit securitatea Motivul invocat este escaladarea amenințărilor la adresa familiei Trump după mai multe tentative de atac asupra președintelui SUA, Donald Trump, începând din iulie 2024. Conform articolului, Trump ar fi fost împușcat în Butler (statul Pennsylvania), iar alte atacuri ar fi fost oprite la timp în West Palm Beach și la dineul corespondenților din Washington. În paralel, Barron ar fi devenit el însuși o țintă: „hardlineri iranieni” ar fi publicat un videoclip de propagandă intitulat „Where to kill Barron Trump” și ar fi anunțat o recompensă de 10 milioane de dolari pentru el, susține materialul. Efecte operaționale: izolare și control al informațiilor Potrivit New York Post, citat de Bild , persoane din anturaj îl descriu pe Barron ca fiind „destul de retras” și că „nu mai iese”. În același context, biroul Primei Doamne ar fi cerut presei să evite publicarea de detalii private „din cauza amenințărilor recente”. Articolul mai menționează că moartea activistului și influencerului Charlie Kirk (septembrie 2025) l-ar fi afectat puternic pe Barron. Jurnaliștii Maggie Haberman și Jonathan Swan descriu într-o carte o scenă în care Barron i-ar fi transmis tatălui său, după împușcături, mesajul: „Asta se întâmplă când ieși afară!”, relatare despre care New York Post afirmă că ar fi fost confirmată ulterior. Notă: Bild își bazează relatarea pe informații atribuite New York Post și pe o carte semnată de Haberman și Swan; articolul nu oferă detalii verificabile independent despre originea sau mecanismul „recompensei” menționate. [...]
Schimbul de informații SUA–Ucraina despre contactele de la Moscova indică o coordonare mai strânsă pe riscul NATO , într-un moment în care la nivel public persistă mesaje divergente despre intențiile Rusiei, potrivit Digi24 . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a spus că Washingtonul a furnizat Kievului informații despre „o serie de întâlniri” care au avut loc la Moscova în ultimele zile. Mesajul a fost transmis pe Telegram, fără detalii despre participanți sau conținutul discuțiilor. Zelenski a mulțumit părții americane „pentru informații și pentru tonul necesar al conversației cu Rusia”, din nou fără a preciza ce anume a fost discutat. Context: vizita șefului CIA la Moscova și tema unui posibil atac asupra NATO În același cadru, publicația Wall Street Journal a relatat că directorul CIA, John Ratcliffe , ar fi călătorit la Moscova pentru a avertiza Rusia în legătură cu orice atac asupra unui stat membru NATO. Kremlinul a respins informația. Președintele american Donald Trump a declarat că Vladimir Putin „nu va ataca o țară NATO”, minimalizând relatările despre deplasarea lui Ratcliffe, potrivit Reuters, citată de Agerpres. Două surse au spus pentru Reuters că, în timpul întâlnirii, Ratcliffe a ridicat posibilitatea unei operațiuni rusești împotriva unui membru NATO, însă nu este clar dacă acesta a fost scopul principal al călătoriei. Discuțiile ar fi inclus și sprijinul Rusiei pentru Iran, conform uneia dintre sursele citate de Reuters. [...]
Redenumirea „Lake America” arată cum disputa tarifară SUA–Canada se mută și în zona administrativă , după ce Donald Trump a semnat un decret care schimbă, pentru uzul oficial american, numele Lacului Ontario în „Lake America”, potrivit Bild . Măsura se aplică în „registrul oficial american al denumirilor geografice”, fără a obliga Canada să adopte noua denumire. Decizia vine pe fondul tensiunilor dintre cele două țări, alimentate de tarifele impuse de SUA: publicația notează că Washingtonul a introdus taxe vamale de 50% pentru multe bunuri canadiene, iar Ottawa a anunțat tarife de retorsiune. În acest context, Trump spusese cu două zile înainte că ia „în serios” schimbarea numelui și a susținut că SUA „abia vor mai face comerț” cu provincia Ontario. Ce schimbă concret decretul și ce nu poate impune Conform informațiilor din articol, decretul are efect în documentele și uzul oficial din SUA . În același timp, o astfel de redenumire: este posibilă în SUA „fără acordul statelor riverane” pentru uz intern; nu poate obliga alte state să folosească noua denumire. Lacul Ontario are o suprafață de 19.000 km² și este unul dintre cele cinci Mari Lacuri de la granița SUA–Canada; Toronto se află pe malul lacului, în provincia Ontario. Escaladare politică pe fondul tarifelor Bild relatează că premierul provinciei Ontario, Doug Ford , a reacționat dur la disputa comercială și a amenințat cu un suprapreț la exporturile de electricitate . În paralel, Trump ar fi alimentat în repetate rânduri controverse cu declarații despre posibile revendicări teritoriale, inclusiv ideea ca Canada să devină „al 51-lea stat” al SUA și discuții despre Groenlanda. În același registru, articolul amintește că Trump a redenumit anterior, prin decret, Golful Mexic în „Golful Americii”, o schimbare pe care Mexicul nu o acceptă. [...]
Rusia cere reluarea contactelor militare cu NATO pentru a reduce riscul unei escaladări neintenționate , pe fondul diminuării dialogului oficial după 2022 și al unei serii de incidente de securitate în spațiul aerian european, potrivit Digi24 . Mesajul vine de la ambasadorul Rusiei în Norvegia, Nikolai Korciunov , într-un interviu acordat Politico, preluat de News.ro. Korciunov susține că „riscurile și pericolul unei confruntări militare” cresc „semnificativ” din cauza lipsei de dialog și cere „consolidarea încrederii” și a contactelor „la toate nivelurile”. El afirmă că riscul unui conflict militar este mai mare decât în perioada în care a fost ambasador adjunct al Rusiei la NATO (2009–2015), invocând o alianță pe care o descrie drept mai „imprevizibilă” și o înțelegere mai redusă a „intențiilor”. Contextul de securitate: incidente și avertismente privind un posibil atac Avertismentul este plasat în contextul tensiunilor dintre Rusia și Occident, după „incursiuni cu drone și rachete” în spațiul aerian european și incidente suspectate de sabotaj. În acest cadru, cancelarul german Friedrich Merz a declarat că Germania se află „sub amenințare” după un presupus atac cu drone asupra aeroportului din Leipzig, luna trecută. În paralel, contactele oficiale NATO–Rusia au fost reduse drastic după invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022, iar expulzările reciproce de diplomați au accentuat ruptura. În articol se menționează și avertismente occidentale potrivit cărora Rusia ar putea ataca teritoriul NATO până la sfârșitul deceniului, în timp ce informații recente ale serviciilor secrete americane ar sugera că un astfel de atac ar putea avea loc mai devreme. Ce canale de dialog sunt încă pe masă Din partea NATO, Martin O’Donnell, purtător de cuvânt al SHAPE (cartierul general militar al NATO), spune că există „o varietate de canale de comunicare interpersonale și între forțele armate” considerate deschise. Tot el afirmă că generalul american Alexus Grynkewich, comandantul suprem al forțelor aliate ale NATO pentru Europa, „rămâne dispus” la un dialog militar cu șeful Statului Major General al Federației Ruse, Valeri Gherasimov , pentru a evita erori de calcul și o escaladare neintenționată, fără a preciza dacă au avut loc discuții. Articolul reamintește că, în 2021, NATO și-a închis misiunea de legătură militară de la Moscova după expulzarea personalului de către Rusia, iar ulterior Alianța a suspendat dialogul politic oficial după invazia din 2022. În februarie, SUA au anunțat restabilirea „dialogului militar la nivel înalt” cu Moscova, ca mijloc de transparență și dezescaladare, însă rămâne neclar dacă „linia directă” a fost folosită de atunci, potrivit Politico. Linia roșie a Moscovei: fără dialog similar cu UE Deși se declară deschis către NATO, Korciunov afirmă că Rusia nu mai este deschisă la contacte diplomatice similare cu Uniunea Europeană și spune că nu va discuta cu liderii instituțiilor UE menționați în articol, acuzând că „Uniunea Europeană se află într-o fază de escaladare împotriva Rusiei”. În replică, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Anitta Hipper, afirmă că UE menține „contactul prin canale diplomatice”, inclusiv prin reprezentanța blocului la Moscova, deși „natura și nivelul” acestuia s-au schimbat semnificativ din 2022, iar canalele sunt folosite „după cum este necesar”. Factorul tehnologic: IA și sisteme autonome pot scurta timpul de decizie Korciunov avertizează și că utilizarea tot mai extinsă a sistemelor autonome și a inteligenței artificiale în scop militar poate crește riscul unei escaladări accidentale, prin reducerea timpului de luare a deciziilor. „Într-o situație în care algoritmii – IA, mai degrabă decât persoanele – (sunt folosiți în scopuri militare), s-ar putea să nu ai timp nici măcar să răspunzi la telefon.” În articol se menționează că aceste îngrijorări se suprapun cu apeluri recente pentru supraveghere umană sporită asupra utilizării IA pe câmpul de luptă, inclusiv din partea secretarului general al ONU, António Guterres, pe fondul informațiilor despre folosirea în Ucraina a dronelor ghidate de IA. [...]
Islanda își poate redeschide dosarul de aderare la UE , printr-un referendum care decide dacă negocierile cu Uniunea Europeană vor fi reluate sau nu, potrivit Știrile Pro TV . Votul de sâmbătă a împărțit societatea în două tabere cu argumente economice și de control asupra resurselor. Susținătorii reluării negocierilor spun că apartenența la UE ar aduce „mai multă protecție” și beneficii economice, în timp ce oponenții consideră că Islanda are deja acces la piața europeană fără să renunțe la controlul asupra propriilor resurse. Rezultat strâns, cu miză pe pașii următori Publicația notează că rezultatul este greu de anticipat, iar sondajele indică diferențe foarte mici între cele două opțiuni. Dacă opțiunea „Da” va câștiga, procesul nu se încheie aici: ar urma un al doilea moment decisiv, un nou referendum, de această dată asupra eventualului acord de aderare. [...]
Un panou solar termic care urcă până la 150°C ar putea reduce dependența fabricilor de gaz pentru o parte importantă din consumul de căldură industrială, potrivit Libertatea . Sistemul, dezvoltat de cercetătorul Luca Thommen la ETH Zürich , este gândit din materiale „simple și ieftine” și încălzește direct apă sau aer, țintind procese unde astăzi se arde frecvent gaz. De ce contează pragul de 150°C în industrie În multe fabrici, nevoia de căldură nu ajunge la temperaturile extreme din producția de oțel sau ciment, ci se încadrează între aproximativ 100 și 150°C. În această plajă intră, conform articolului, utilizări precum: industria alimentară: pasteurizare și uscare; industria textilă: vopsirea materialelor; alte procese industriale care folosesc căldură „medie”. În prezent, această căldură este obținută adesea prin arderea gazului sau a altor combustibili, ceea ce face ca o alternativă solară la 150°C să fie relevantă economic și operațional. Ce aduce diferit panoul: simplificare și cost potențial mai mic Colectoarele solare termice există, însă soluțiile care trec de 100°C tind să devină mai complicate și mai scumpe, din cauza cerințelor legate de conducte, izolație și funcționarea la temperaturi și presiuni ridicate. Abordarea lui Thommen, descrisă în material, urmărește să reducă numărul componentelor: sistemul este „simplificat într-un singur panou”, folosește puțin metal (în special unde sunt necesare conducte rezistente la presiune), iar carcasa are rol atât structural, cât și de izolație termică. În interior sunt integrate suprafețe reflectorizante care concentrează lumina către zona de captare a căldurii. Publicația PiataAuto.md, citată de Libertatea, notează că rezultatul ar fi un panou mai ușor și, potrivit cercetătorului, „mult mai ieftin” de produs decât sistemele convenționale, iar greutatea redusă ar permite inclusiv montarea pe acoperișurile unor fabrici existente. Stadiul proiectului și limitele: soarele nu acoperă tot Prototipul testat la ETH Zürich a atins temperatura-țintă de până la 150°C. Pentru funcționare, panoul trebuie conectat la un circuit prin care circulă apa, menținută în stare lichidă prin presiunea din instalație chiar și la temperaturi ridicate. Sistemul nu ar elimina complet nevoia unei surse alternative de căldură: pentru funcționarea pe timp de noapte, fabricile pot folosi rezervoare de stocare a căldurii sau pot păstra un boiler care pornește când energia solară nu este suficientă. Ca alternativă, articolul menționează pompele de căldură industriale, care pot ajunge la temperaturi apropiate de 150°C și pot funcționa permanent. În continuare, miza principală rămâne prețul: cercetătorul urmărește o soluție suficient de ieftină încât energia solară să devină atractivă economic pentru fabrici și intenționează ca, în aproximativ un an, să ajungă la o versiune pregătită pentru producția la scară mai mare. [...]
