Știri
Știri din categoria Diverse
Schimbul de informații SUA–Ucraina despre contactele de la Moscova indică o coordonare mai strânsă pe riscul NATO, într-un moment în care la nivel public persistă mesaje divergente despre intențiile Rusiei, potrivit Digi24.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus că Washingtonul a furnizat Kievului informații despre „o serie de întâlniri” care au avut loc la Moscova în ultimele zile. Mesajul a fost transmis pe Telegram, fără detalii despre participanți sau conținutul discuțiilor.
Zelenski a mulțumit părții americane „pentru informații și pentru tonul necesar al conversației cu Rusia”, din nou fără a preciza ce anume a fost discutat.
În același cadru, publicația Wall Street Journal a relatat că directorul CIA, John Ratcliffe, ar fi călătorit la Moscova pentru a avertiza Rusia în legătură cu orice atac asupra unui stat membru NATO. Kremlinul a respins informația.
Președintele american Donald Trump a declarat că Vladimir Putin „nu va ataca o țară NATO”, minimalizând relatările despre deplasarea lui Ratcliffe, potrivit Reuters, citată de Agerpres.
Două surse au spus pentru Reuters că, în timpul întâlnirii, Ratcliffe a ridicat posibilitatea unei operațiuni rusești împotriva unui membru NATO, însă nu este clar dacă acesta a fost scopul principal al călătoriei. Discuțiile ar fi inclus și sprijinul Rusiei pentru Iran, conform uneia dintre sursele citate de Reuters.
Recomandate
Donald Trump își justifică acordul cu Rusia pe motorină ca măsură economică , într-un moment în care decizia riscă să tensioneze regimul de sancțiuni și relația cu aliații occidentali, potrivit Digi24 . Președintele SUA a susținut că a acționat „pentru poporul american” și a invocat, într-o postare pe Truth Social, faptul că Uniunea Europeană ar fi plătit Rusiei „250 de miliarde de dolari” pentru energie. În același mesaj, Trump a afirmat că a luat „decizia corectă” și a reiterat sloganul „America pe primul loc”, relatează European Pravda. Decizia vine după ce, vineri, Trump a anunțat un acord cu Vladimir Putin care permite exporturile de motorină din Rusia , deși există sancțiuni occidentale impuse Moscovei după invazia Ucrainei. În articol este menționat că Rusia ar urma să furnizeze imediat „peste 300.000 de tone” de motorină pieței americane și mondiale. Reacția Ucrainei: „bani în plus pentru acest război” Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a criticat public decizia SUA, numind-o „o decizie slabă a unor parteneri puternici”. El a argumentat că astfel de exporturi ar aduce Rusiei resurse suplimentare care ar alimenta efortul de război. „Aceştia sunt bani în plus pentru acest război, pentru suferinţă şi, bineînţeles, împotriva noastră.” Critici din Europa: prețuri și unitate transatlantică Acordul a generat reacții și în rândul liderilor europeni. Ministrul lituanian de Externe, Kęstutis Budrys, a criticat planul administrației americane, susținând că nu ajută nici la reducerea prețurilor la produsele petroliere și nici la menținerea unității transatlantice. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a reamintit responsabilitatea Rusiei pentru declanșarea conflictului. „Rusia a început acest război. Nu ar trebui să uităm acest lucru.” În lipsa unor detalii suplimentare despre mecanismul acordului și modul în care se raportează la sancțiunile existente, rămâne de urmărit dacă înțelegerea va produce efecte concrete pe piața combustibililor sau va amplifica disputa politică între Washington, Kiev și capitalele europene. [...]
Zelenski condiționează un „ armistițiu energetic ” de garanții, cu efecte directe pe piața motorinei potrivit Digi24 , președintele ucrainean propunând Washingtonului un „acord privind motorina” care ar muta presiunea de pe sancțiuni pe controlul operațional al fluxurilor: capacitatea Ucrainei de a lovi infrastructura petrolieră și de a influența dacă rafinăriile rusești funcționează și dacă livrările ies din țară. Într-o intervenție prin videoconferință la Forumul de Securitate de la Varșovia (12 octombrie), Zelenski a pus sub semnul întrebării justificarea economică a deciziei SUA de a permite accesul motorinei rusești pe piețele americane și mondiale, în contextul unui acord anunțat de Donald Trump cu Vladimir Putin privind exporturile de motorină din Rusia, în pofida sancțiunilor occidentale. Digi24 notează că relatarea este atribuită publicației Kyiv Post . În logica propusă de Kiev, Ucraina ar suspenda atacurile asupra infrastructurii petroliere și de motorină a Rusiei dacă Washingtonul ar putea garanta că Moscova încetează atacurile asupra rețelei electrice ucrainene. Zelenski a legat explicit această condiție de nevoia de „garanții cu caracter executoriu”, adică angajamente care să poată fi impuse, nu doar declarate. De ce contează: impactul asupra prețurilor și asupra securității energetice europene Zelenski a susținut că volumele pe care Rusia le-ar putea introduce pe piață ar fi prea mici pentru a influența semnificativ prețurile globale. El a estimat exporturi rusești între 300.000 și 500.000 de tone de motorină pe lună, față de un consum mondial de aproximativ 120 de milioane de tone lunar, concluzionând că impactul ar fi „niciunul”. Separat, a avansat o influență totală a Rusiei asupra pieței mondiale a motorinei de 2,2%, fără să indice sursa sau metodologia. Pe componenta europeană, Zelenski a argumentat că menținerea integrității sistemului energetic ucrainean ar avea și o dimensiune economică regională: rețeaua electrică a Ucrainei este conectată la rețeaua europeană, iar un sistem funcțional ar putea furniza energie mai ieftină statelor europene care se confruntă cu penurii, potrivit declarațiilor sale. Ce urmează: armistițiul anunțat de Trump, fără termene și fără mecanism de monitorizare Trump a anunțat duminică un „armistițiu energetic” imediat între Rusia și Ucraina, însă fără termen, calendar sau mecanism de monitorizare. Zelenski a spus că Ucraina a aflat despre presupusul acord din mass-media și că nu a primit confirmare că Moscova l-ar fi acceptat. Potrivit liderului ucrainean, Kievul s-a abținut să atace rafinăriile rusești peste noapte, în timp ce Rusia a continuat atacurile asupra instalațiilor energetice ucrainene, inclusiv o centrală termoelectrică din Harkov. În acest context, Ucraina se declară dispusă să respecte un armistițiu energetic doar dacă Rusia face același lucru și acceptă garanții aplicabile. Avertisment suplimentar: blocajul din Marea Neagră și riscul de criză alimentară În aceeași intervenție, Zelenski a avertizat că discuția despre prețurile la motorină poate eclipsa o criză potențial mai gravă, legată de perturbarea traficului maritim în Marea Neagră și blocarea exporturilor de cereale ucrainene. El a spus că efectele s-ar putea vedea în una-două luni, cu risc de penurie alimentară în țări din Africa, unele state asiatice și Orientul Mijlociu. Totodată, Zelenski a afirmat că perturbările transportului maritim au dus deja la creșterea prețurilor la grâu la cele mai ridicate niveluri din ultimii trei ani și că Rusia a respins propuneri de relansare a acordului privind cerealele din Marea Neagră. [...]
NATO este împinsă să-și definească pragurile de reacție la atacuri hibride , pe fondul riscului ca sabotajele atribuite Rusiei să producă victime, potrivit Digi24 . Mesajul vine de la ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski , care cere Alianței să pregătească un răspuns „ferm” dacă un astfel de atac ar deveni mortal. Sikorski a spus, într-un interviu acordat Financial Times , că probabilitatea ca „cineva să fie ucis” crește pe măsură ce Rusia își intensifică operațiunile menite să perturbe și să destabilizeze societățile europene. În același timp, el a admis că NATO va trebui să ia o decizie privind modul de răspuns, în lipsa unei definiții agreate dinainte despre ce anume „constituie un atac” în zona acțiunilor hibride. „Întrebarea este ce anume constituie un atac, un atac transfrontalier, și atâta timp cât este vorba doar de pagube materiale (...) este una, dar dacă încep să moară oameni, atunci va trebui să purtăm o altă discuție foarte serioasă în cadrul NATO”. De ce contează: de la consultări (Articolul 4) la apărare colectivă (Articolul 5) Ministrul polonez a indicat că Polonia și Estonia au invocat deja Articolul 4 al NATO – mecanismul de consultări la nivel înalt – după încălcări ale spațiului aerian de către drone și avioane de vânătoare rusești, sugerând că ar putea fi necesare măsuri suplimentare. În paralel, articolul reamintește că Articolul 5, clauza de apărare reciprocă, se aplică în cazul unui „atac armat” asupra unui stat membru și a fost invocat o singură dată, de SUA, după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001. Contextul invocat de Varșovia: sabotaj, drone, atacuri cibernetice Polonia și țările vecine își justifică îngrijorarea prin creșterea numărului de atacuri cibernetice, încălcări ale spațiului aerian și tentative de sabotaj împotriva unor ținte europene, pe care le consideră parte a unei campanii ruse menite să submineze sprijinul pentru Ucraina. În material este menționat și un incident din iulie, când o rachetă de croazieră rusă Kh-101 s-a prăbușit într-un câmp și a explodat în estul Poloniei. Totodată, Financial Times citează reprezentanți ai cinci agenții de informații europene care susțin că agenți ruși ar fi vizat asasinarea unor înalți responsabili din companii europene din domeniul apărării. În Germania, serviciile de informații au avertizat că „războiul din umbră” al Rusiei ar intra într-o fază nouă, potențial mortală. Berlinul a acuzat Moscova că ar fi orchestrat un atac cu drone asupra aeroportului Leipzig/Halle, în august; dispozitivul exploziv nu a detonat, potrivit articolului. Ce măsuri propune Polonia: restricții pentru diplomați și vize mai puține Sikorski cere aliaților europeni să răspundă la atacurile atribuite Kremlinului printr-un pachet de măsuri, inclusiv: închiderea consulatelor ruse; limitarea libertății de mișcare a diplomaților ruși în țările unde sunt acreditați; reducerea numărului de diplomați ruși (Polonia spune că a aplicat deja această măsură). El a mai susținut ca toți cetățenii ruși care intră în UE să fie obligați să aibă pașaport biometric, pentru a reduce riscul folosirii identităților false, și a sprijinit ideea diminuării numărului de vize turistice acordate cetățenilor ruși. În articol se menționează că anul trecut au fost eliberate aproape 500.000 de vize. Miniștrii de Externe ai UE urmează să discute, luni, la Luxemburg, despre restricții la nivelul Uniunii privind circulația diplomaților ruși și despre posibile restricții pentru vizele turistice. [...]
Vizita lui Igor Dodon la Moscova reaprinde suspiciunile privind influența rusă în politica de la Chișinău , pe fondul unei ședințe secrete a Parlamentului în care a fost analizată structura și efectivul Armatei Naționale, potrivit Digi24 . Fostul președinte al Republicii Moldova, lider al Partidului Socialiștilor, a anunțat că se află într-o vizită de două zile la Moscova, alături de mai mulți colegi, la invitația Dumei de Stat a Rusiei. Informația despre deplasare a fost relatată de TVRMoldova, menționează publicația. În mesajul său, Dodon susține că scopul vizitei este „consolidarea relațiilor interparlamentare și a dialogului politic” dintre Republica Moldova și Federația Rusă, în cadrul unor întâlniri cu partide partenere ale PSRM. El amintește că formațiunea are acorduri de colaborare cu „Rusia Unită” și „Rusia Justă”. Reacții la Chișinău: momentul ales, pus sub semnul întrebării Deplasarea a generat critici din partea politicienilor proeuropeni. Liviu Vovc, președintele Platformei DA, a catalogat drept suspectă plecarea la Moscova la scurt timp după ședința cu ușile închise a Parlamentului, în care a fost examinată structura Armatei Naționale. „Nu știu ce s-a discutat la ședința secretă a Parlamentului, dar curios este faptul că Dodon și alți membri ai socialiștilor astăzi sunt deja la Moscova. Trebuia raportare directă la curatori…” Acuzații din partea experților: „bani și indicații” Potrivit Digi24, critici și mai dure au venit din partea unor experți, care susțin că socialiștii ar fi mers în Rusia pentru finanțare și instrucțiuni politice. Anatol Șalaru, fost ministru al Apărării, a afirmat că socialiștii ar fi plecat „după bani și după indicații” și a criticat public gestul lui Dodon în contextul relației istorice tensionate cu Rusia și al războiului din Ucraina. Context: contacte repetate cu Moscova în 2026 Nu este prima vizită a lui Igor Dodon la Moscova în acest an, mai notează publicația. Digi24 amintește că, pe 7 octombrie, cu cinci zile înaintea deplasării, Dodon i-a transmis lui Vladimir Putin un mesaj de felicitare de ziua de naștere, pe fondul continuării războiului Rusiei împotriva Ucrainei și al încălcărilor repetate ale spațiului aerian al Republicii Moldova de către drone rusești. [...]
Planul lui Donald Trump de a importa motorină din Rusia riscă să slăbească regimul de sancțiuni și să fractureze coordonarea transatlantică pe energie, în condițiile în care mai multe guverne europene avertizează că banii plătiți pentru combustibili ruși ajung să finanțeze războiul, potrivit Digi24 . Trump a anunțat în weekend intenția de a importa motorină rusească, cu câteva săptămâni înaintea alegerilor intermediare din SUA, pe fondul presiunilor legate de prețurile la energie și costul vieții. În același timp, el a susținut că Rusia și Ucraina ar fi convenit asupra unui „armistițiu energetic” și i-a cerut președintelui ucrainean Volodimir Zelenski să demisioneze, afirmații care au generat scepticism în Europa și la nivelul UE. Reacția Europei: sancțiuni și „presiune” asupra Moscovei, nu achiziții de energie Mai mulți lideri europeni au criticat public inițiativa, argumentând că ea nu ajută nici piața, nici obiectivul politic de a menține presiunea economică asupra Kremlinului: Ministrul lituanian de Externe, Kestutis Budrys, a spus că planul nu contribuie nici la reducerea prețurilor produselor petroliere, nici la unitatea transatlantică și „nu este în spiritul european”. „Acest acord nu ajută nici prețul produselor petroliere, nici unitatea comunității transatlantice” Ministrul irlandez de Externe, Helen McEntee, a numit anunțul „îngrijorător”. Ministrul de stat german pentru Europa, Gunther Krichbaum, a avertizat că banii cheltuiți pe energie rusească finanțează războiul împotriva Ucrainei. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a reamintit că Rusia este responsabilă pentru declanșarea conflictului. „Rusia a început acest război. Nu ar trebui să uităm acest lucru” Ministrul leton de Externe, Baiba Braze, a reiterat că „presiunea asupra Rusiei, sancțiunile, sprijinul acordat Ucrainei și izolarea Rusiei” rămân calea către pace. Marea Britanie, prin ministrul de stat Stephen Doughty, a transmis că nu intenționează să urmeze exemplul Washingtonului și că va intensifica presiunea economică asupra Moscovei. Kievul: „Nu știam despre asta”, iar impactul pe piață ar fi limitat Zelenski a declarat că Ucraina nu a fost informată despre presupusul „armistițiu energetic” invocat de Trump. „Nu, nu știam despre asta. Am aflat și noi asta din mass-media.” La Forumul de Securitate de la Varșovia, liderul ucrainean a pus sub semnul întrebării și relevanța economică a volumului anunțat (300.000 de tone), comparându-l cu un consum mondial lunar de aproximativ 120 de milioane de tone și sugerând că ar exista „alte motive” în spatele deciziei. Totodată, el a propus ca SUA să încheie un acord de achiziție de motorină din Ucraina. „Armistițiul energetic”, contestat de fapte: atacurile au continuat Afirmația privind un armistițiu a produs confuzie la Kiev și în rândul aliaților europeni. Zelenski a spus că Ucraina ar susține o astfel de înțelegere dacă și Rusia ar respecta-o, însă, la câteva ore după anunț, atacuri rusești au lovit centrale electrice din Ucraina, provocând întreruperi extinse ale alimentării cu energie. În acest context, Ucraina se pregătește pentru a cincea iarnă de la invazia pe scară largă începută în februarie 2022, pe fondul atacurilor aproape constante asupra infrastructurii energetice. Miza financiară: deficit estimat de FMI și discuții la Bruxelles Nevoile de finanțare ale Ucrainei urmează să fie discutate joi, la Bruxelles, la reuniunea liderilor UE. Fondul Monetar Internațional estimează că Ucraina s-ar putea confrunta anul viitor cu un deficit de finanțare între 30 și 35 de miliarde de dolari (aprox. 135–158 miliarde lei). Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că Ucraina va fi „în centrul atenției” la Consiliul European din această săptămână și a avertizat că războiul intră într-o „nouă fază, mai sumbră”. [...]
SUA transmit Europei că trebuie să preia mai mult din povara apărării , în timp ce Washingtonul își reevaluează prezența militară pe continent pentru a evita „dispersarea excesivă” a resurselor, potrivit Digi24 . Mesajul are implicații directe asupra bugetelor de apărare și asupra investițiilor în infrastructură militară în UE și NATO, inclusiv în Europa de Est. Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker , a declarat la o masă rotundă organizată în cadrul Forumului de Securitate de la Varșovia că Europa este abia a patra prioritate strategică pentru Washington, după securitatea internă, emisfera vestică și Pacific. Declarațiile sunt relatate de Politico , citat de Digi24. Ce se schimbă în practică: mobilitate militară și infrastructură Whitaker a spus că NATO trebuie să-și modernizeze infrastructura militară pentru a putea deplasa forțe și echipamente din Europa de Vest către Europa de Est, „unde ne-am aștepta să aibă loc orice conflict viitor”. În acest context, el a indicat mai multe zone care ar necesita atenție în revizuirea în curs a poziționării forțelor și bazelor americane: baze militare învechite; lanțuri de aprovizionare cu combustibil; acorduri care reglementează staționarea trupelor americane în Europa. Oficialul american a insistat pe ideea „deplasării resurselor de la vest la est”, menționând discuții cu comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius. În același cadru, este amintit și avertismentul unor oficiali europeni că Rusia ar putea fi pregătită să atace o țară NATO până la sfârșitul acestui deceniu. Fără decizii anunțate, dar cu presiune pe cheltuieli Whitaker nu a anunțat decizii privind relocarea sau retragerea forțelor americane, însă a precizat că Washingtonul își reevaluează angajamentele globale pentru a evita suprasolicitarea militară. „Statele Unite nu fac un pas înapoi. Vă cerem doar să faceți un pas înainte.” El a criticat și statele care nu își respectă angajamentele privind cheltuielile de apărare, dând exemplul Cehiei, despre care a spus că a primit un „mesaj foarte ferm”. Potrivit declarațiilor sale, cheltuielile de apărare ale Cehiei sunt la aproximativ 1,8% din PIB, sub pragul actual de 2% stabilit de NATO. Poziția UE și miza pentru Europa de Vest Andrius Kubilius a susținut, la rândul său, reducerea dependenței militare a Europei față de Washington, indicând eforturi ale UE de a dezvolta sisteme proprii de apărare împotriva dronelor, precum și capacități de comunicații prin satelit și de supraveghere. Consilierul prezidențial polonez Marcin Przydacz a cerut aliaților din Europa de Vest să accelereze creșterea cheltuielilor pentru apărare, subliniind totodată că NATO, nu UE, trebuie să rămână responsabilă pentru apărarea colectivă a Europei. [...]
