Știri
Știri din categoria Diverse
Schimbarea de limbaj a Kremlinului riscă să întărească narațiunea de „economie de război” și să justifice noi măsuri interne, după ce purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a vorbit despre un „război real” în Ucraina, potrivit Bild.
Peskov a făcut declarația într-un interviu acordat lui Pavel Zarubin pentru agenția de știri de stat Vesti, după ce, timp de peste patru ani, Kremlinul a evitat termenul „război” și a folosit aproape exclusiv formula „operațiune militară specială”. În Rusia, utilizarea cuvântului „război” în legătură cu Ucraina a fost, în mod oficial, interzisă și putea atrage pedepse cu închisoarea pentru cetățeni, notează publicația.
„Este război – un război real.”
În logica internă a regimului, trecerea de la „operațiune” la „război” poate funcționa ca o recalibrare a mesajului public: conflictul este prezentat ca fiind mai amplu și mai greu de „izolat” de viața de zi cu zi, ceea ce poate pregăti terenul pentru decizii mai dure și pentru acceptarea unor costuri economice mai mari.
În același timp, Peskov a pus explicit responsabilitatea pe sprijinul occidental pentru Kiev, susținând că, deși „totul a început ca o operațiune militară specială”, acum „merge mai departe ca război” deoarece mai multe capitale occidentale „stau în spatele Kievului”. El a mai afirmat că statele occidentale ar ajuta la identificarea țintelor „prin sateliți” și la ghidarea armelor străine către ținte rusești „folosind întreaga lor infrastructură”.
Bild leagă schimbarea de limbaj și de efectele tot mai vizibile ale războiului în interiorul Rusiei, pe fondul intensificării atacurilor ucrainene asupra instalațiilor de petrol și gaze. Publicația susține că aceste lovituri ating „inima economiei de război” a Rusiei și fac mai dificilă menținerea unei retorici care minimizează conflictul.
Concret, articolul menționează:
În paralel, Rusia continuă atacurile zilnice asupra Ucrainei, iar Bild citează o evaluare atribuită președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski: în decurs de o săptămână, Rusia ar fi folosit aproximativ 2.200 de drone de atac, peste 1.730 de bombe ghidate și 106 rachete de diferite tipuri împotriva Ucrainei. Tot potrivit aceleiași relatări, în aceeași perioadă ar fi fost uciși peste 70 de oameni, iar sute ar fi fost răniți.
Publicația enumeră zone aflate aproape zilnic sub atac, între care Sumî, Zaporijjea, Herson, Harkiv și Dnipro, precum și comunități de la graniță și din proximitatea frontului.
Dacă termenul „război” intră în vocabularul oficial al Kremlinului, miza nu este doar semantică: poate fi un pas spre normalizarea publică a unei stări de conflict prelungit, cu efecte directe asupra economiei și asupra vieții cotidiene din Rusia, pe măsură ce atacurile asupra infrastructurii și presiunea logistică se intensifică.
Recomandate
Convorbirea Putin–Trump mută presiunea pe summitul NATO de la Ankara , într-un moment în care Rusia își intensifică ofensiva în estul Ucrainei, potrivit Știrile Pro TV . Mesajele transmise de Moscova către Washington vizează direct rolul Europei și al Kievului și pot influența discuțiile despre sprijinul militar și politic pentru Ucraina. Consilierul Kremlinului Iuri Ușakov a declarat, într-un briefing, că Vladimir Putin i-ar fi spus lui Donald Trump că „Europa și Kievul mizează pe prelungirea conflictului și chiar pe escaladarea acestuia”, inclusiv prin „acte de terorism împotriva populației civile”, afirmații atribuite de sursă agenției ruse TASS. Tot Ușakov susține că Putin ar fi acuzat Kievul și capitalele europene că pornesc de la „o percepție falsă asupra situației de pe linia frontului”. Ce a comunicat Moscova despre discuție Potrivit Ministerului rus de Externe, citat de CNN în materialul preluat de Știrile Pro TV, convorbirea telefonică a durat aproape 90 de minute și a fost a patra discuție dintre cei doi lideri în acest an. Ministerul a descris dialogul drept „de lucru și extrem de constructiv” și a transmis că Trump „și-a reafirmat disponibilitatea de a facilita încetarea cât mai rapidă a ostilităților”. În același timp, partea rusă a reiterat că preferă „o soluționare politică și diplomatică” și a susținut că pe câmpul de luptă forțele ruse „avansează cu încredere”. Ministerul rus mai afirmă că Putin l-a felicitat pe Trump și „întregul popor american” cu ocazia împlinirii a 250 de ani de la Declarația de Independență a SUA. De ce contează momentul: înainte de summitul NATO Discuția are loc înaintea summitului NATO de la Ankara, considerat „crucial”, care începe marți și la care Trump intenționează să participe. Contextul este amplificat de intensificarea ofensivei ruse pentru ocuparea unei părți mai mari din regiunea Donețk, obiectiv indicat ca prioritar pentru Kremlin. Pentru aliați, sincronizarea convorbirii adaugă presiune asupra agendei summitului: poziționarea SUA, coeziunea europeană și calibrul sprijinului pentru Ucraina pot fi influențate de semnalele politice transmise public după discuția dintre cei doi lideri. Reacția Kievului: „determinarea americană va fi crucială” Și Kievul a anunțat o discuție telefonică între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și Donald Trump. Zelenski a descris conversația drept „foarte fructuoasă” și a spus că au discutat despre situația de pe front. „Există o perspectivă reală de a pune capăt acestui război, iar determinarea americană va fi crucială.” Materialul nu oferă detalii suplimentare despre eventuale angajamente concrete rezultate din aceste convorbiri, astfel că rămâne neclar ce pași ar urma să fie propuși la summitul NATO sau în format bilateral SUA–Rusia/SUA–Ucraina. [...]
O eventuală mobilizare în masă în Rusia ar muta direct costul războiului în economie și în piața muncii , prin scoaterea unui număr mare de bărbați de vârstă activă din circuitul civil și prin amplificarea tensiunilor interne, potrivit Digi24 . Publicația relatează, citând o analiză semnată de Mykola Bielieskov ( Atlantic Council ) și preluată de UNN, că președintele Vladimir Putin ar putea lua în calcul această opțiune pe fondul pierderilor de pe front, al atacurilor cu drone asupra infrastructurii logistice și al unei „grave crize de combustibil”. De ce contează: mobilizarea ar lovi în „contractul social” și ar crește presiunea pe resurse Analiza citată susține că o mobilizare în masă ar veni cu „riscuri enorme” pentru Kremlin, deoarece, de la începutul invaziei la scară largă, Putin ar fi încercat să limiteze impactul direct al războiului asupra populației. Ideea centrală este existența unui „contract social tacit”: cetățenii să nu se opună și să nu critice războiul, în schimbul menținerii unei relative distanțe față de costurile lui. În acest cadru, înrolarea unui număr mare de ruși ar putea destabiliza frontul intern, tocmai pentru că ar face războiul imposibil de „izolat” de viața de zi cu zi. Contextul operațional invocat: pierderi, lovituri asupra logisticii și criză de combustibil Motivația discutată pentru o astfel de decizie ține de deteriorarea situației operaționale: pierderi masive pe front și atacuri ucrainene cu drone asupra infrastructurii logistice. În plus, este menționată o criză severă de combustibil, care ar complica atât efortul militar, cât și funcționarea economiei. În logica analistului, dacă invazia se apropie de un eșec, amânarea deciziilor „dificile” devine tot mai costisitoare pentru conducerea de la Moscova. Ce alternative sunt menționate și de ce sunt considerate și mai riscante Bielieskov arată că mobilizarea nu ar fi singura opțiune, însă alternativele – precum un atac asupra NATO sau alte forme de escaladare – ar fi „și mai riscante”. În acest sens, mobilizarea apare ca o soluție internă de creștere a resursei umane, dar cu un preț politic ridicat. Precedentul din 2022: reacție negativă și plecări din țară Textul reamintește reacția la mobilizarea din septembrie 2022 , descrisă ca fiind în mare parte negativă, cu plecarea din Rusia a „până la un milion” de bărbați de vârstă de recrutare. Într-un context în care „oboseala de război” ar fi în creștere, o nouă mobilizare ar fi, „aproape cu siguranță”, întâmpinată cu critici și rezistență pe scară largă, potrivit aceleiași analize. În lipsa unor detalii despre un calendar sau o decizie oficială, scenariul rămâne la nivel de evaluare: o opțiune discutată ca răspuns la presiuni militare și logistice, dar care ar putea produce efecte interne greu de controlat, inclusiv asupra economiei prin tensiuni în piața muncii și consum. [...]
Disputa privind controlul asupra orașului Kostiantinivka ridică miza războiului informațional în estul Ucrainei, într-un moment în care Kievul încearcă să contracareze public afirmațiile Moscovei despre câștiguri teritoriale, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins declarația președintelui rus Vladimir Putin, care susținuse că orașul Kostiantinivka din regiunea Donețk ar fi trecut sub control rus. Zelenski a calificat afirmația drept „o minciună” menită să atragă atenția presei, relatare atribuită de Digi24 publicației Kyiv Independent. Într-o convorbire telefonică cu cancelarul german Friedrich Merz, desfășurată sâmbătă, 4 iulie, Zelenski a spus că informația nu este adevărată și a ironizat situația, sugerând că, dacă orașul ar fi într-adevăr controlat de Rusia, Putin „n-ar avea nicio problemă” să se întâlnească acolo cu el pentru a găsi o soluție diplomatică de încheiere a războiului. Ce spun armata ucraineană și partea rusă Maiorul Andrii Kovalev, purtător de cuvânt al Statului Major General, a declarat pentru Ukrainska Pravda că grupuri de infanterie ruse au pătruns în oraș și că situația este dificilă, însă Kostiantinivka ar rămâne sub controlul Forțelor Armate Ucrainene. Acesta a mai spus că trupele ucrainene își mențin pozițiile pe anumite linii, apără orașul și împrejurimile și desfășoară operațiuni de combatere a sabotajului. Kovalev a mai afirmat că, pe 3 iulie, au avut loc 11 atacuri în direcția menționată, fără succes, și a acuzat Rusia că răspândește „dezinformări flagrante și știri false” inclusiv prin oficiali de rang înalt. De partea rusă, generalul Valeri Gherasimov , șeful Statului Major General al Rusiei, a susținut, de asemenea, că orașul a trecut sub controlul Rusiei. El a descris Kostiantinivka, care avea odinioară 67.000 de locuitori, drept „unul dintre principalele noduri defensive” din zona fortificată Sloviansk–Kramatorsk–Kostiantinivka. De ce contează Kostiantinivka Orașul este parte a așa-numitei „centuri de fortărețe”, prezentată ca principala barieră în calea obiectivului Moscovei de a cuceri întregul Donbas. Potrivit informațiilor din articol, zona este scena unor lupte intense, iar forțele ruse ar fi intrat în Kostiantinivka luna trecută. La începutul lunii iunie, comanda Corpului 19 de Armată, responsabilă de apărarea orașului, declara că peste o sută de soldați ruși se aflau în zona urbană. Informațiile din sursă nu oferă o confirmare independentă a controlului efectiv asupra întregului oraș, iar evaluările părților rămân contradictorii. [...]
Atacurile ucrainene asupra rafinăriilor au scos din funcțiune o parte importantă din capacitatea de producție a benzinei din Rusia , iar Kremlinul încearcă să gestioneze efectele prin raționalizare și măsuri de urgență, în timp ce Vladimir Putin respinge ideea unei dezescaladări și indică faptul că războiul va continua, potrivit Digi24 . Deși Rusia se confruntă cu o penurie severă de combustibil, Putin a calificat impactul loviturilor asupra sectorului energetic drept „necritic” și a insistat că obiectivele militare rămân neschimbate, arată o analiză AP preluată de Digi24. În paralel, armata rusă a intensificat atacurile asupra Ucrainei, inclusiv un bombardament de 11 ore asupra Kievului, în noaptea de miercuri spre joi, soldat cu cel puțin 30 de morți. Efectul economic și operațional: producție mai mică, cozi și raționalizare De la începutul lunii martie au fost raportate peste 50 de atacuri ucrainene asupra rafinăriilor și altor instalații energetice din Rusia și Crimeea ocupată, iar liderii ucraineni au susținut că scopul este creșterea presiunii asupra Moscovei pentru a opri războiul. Consecințele interne descrise în material includ: oprirea a circa o treime din capacitatea de rafinare a Rusiei, potrivit lui Chris Weafer, director general al firmei de consultanță Macro-Advisory; scăderea producției de benzină cu aproximativ 17%, până la 850.000 de barili pe zi, conform statisticilor guvernamentale; introducerea raționalizării în mai multe regiuni și cozi de ore la alimentare; autorizarea, ca măsură temporară, a producției de benzină de calitate inferioară, cu conținut mai ridicat de sulf, până la sfârșitul anului. Materialul notează și cazul unei rafinării importante din Moscova, lovită de două ori, al doilea atac (18 iunie) provocând un incendiu și avariind echipamente esențiale; reparațiile ar urma să dureze, potrivit unor surse citate, până la sfârșitul anului. Crimeea, punctul cel mai vulnerabil Crimeea anexată ilegal de Rusia în 2014 este indicată drept regiunea cu cele mai grave penurii de combustibil. Potrivit articolului, vânzările de benzină către persoane fizice au fost periodic suspendate complet. Răspunsul Kremlinului: reparații accelerate, importuri „temporare” și mai multă apărare antiaeriană Putin a discutat penuria de combustibil într-o ședință cu oficiali guvernamentali și a recunoscut public că Rusia trece printr-o „perioadă dificilă”. El a spus că va accelera reparațiile instalațiilor energetice și că Rusia ar putea lua în calcul importuri de benzină pentru a compensa penurii descrise drept „temporare”. Totodată, a afirmat că industria de armament va crește producția de sisteme de apărare aeriană pentru a respinge viitoare atacuri ucrainene. În același timp, Putin a respins propunerile de încetare a focului și a condiționat orice armistițiu de cerințe respinse de Ucraina, inclusiv retrageri teritoriale și renunțarea la intenția de aderare la NATO. „Nu le vom oferi această șansă”, a spus el, referindu-se la ideea că atacurile ar urmări să forțeze negocieri în condiții favorabile Ucrainei. Pentru mediul economic, tabloul descris de Digi24 indică o presiune operațională în creștere asupra lanțului intern de aprovizionare cu carburanți, cu efecte directe asupra populației și costuri de reparație care, potrivit sursei, vor fi ridicate, în timp ce direcția politică de la Kremlin rămâne orientată spre continuarea conflictului. [...]
Zelenski spune că există „o perspectivă reală” de a opri războiul, iar miza este rolul SUA în negocieri , după o discuție telefonică avută cu Donald Trump de Ziua Independenței, potrivit Digi24 . Președintele Ucrainei a descris conversația drept „foarte bună” și a transmis că cei doi au convenit să continue discuțiile față în față la summitul NATO de la Ankara , informație relatată de UNN. În mesajul publicat pe X, Zelenski a mulțumit Statelor Unite pentru sprijinul acordat Ucrainei, de la rachetele Javelin și Patriot până la sprijinul politic, și a spus că apreciază faptul că America „ne stă alături în apărarea independenței noastre”. Ce a urmărit Kievul în discuția cu Trump Zelenski a precizat că a discutat cu Trump și despre situația de pe linia frontului. În același context, liderul ucrainean a indicat că „hotărârea Americii este decisivă” pentru încheierea războiului și că există „o perspectivă reală” de a pune capăt conflictului. Context: mesajul lui Putin către Trump Separat, Digi24 notează că președintele rus Vladimir Putin l-a felicitat pe Donald Trump, amintind episoade istorice în care cele două țări s-au aliat „împotriva nazismului” și susținând, într-un mesaj publicat pe site-ul Kremlinului, că Rusia i-ar fi sprijinit „necondiționat” pe coloniștii americani în lupta pentru independență. [...]
Rusia încearcă să submineze baza juridică a sancțiunilor occidentale , într-un moment în care UE pregătește un nou pachet de măsuri care vizează inclusiv sectoare-cheie ale economiei ruse, potrivit Digi24 . Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a susținut că restricțiile impuse Moscovei sunt „ilegale” și „nici măcar nu pot fi considerate sancțiuni”. Medvedev a afirmat, după o vizită în Iran, că aceste măsuri nu sunt prevăzute de Carta ONU sau de alte tratate internaționale și, din acest motiv, Rusia le tratează drept „restricții unilaterale”. „Ce sunt sancțiunile ilegale? Sunt măsuri care nu sunt prevăzute nici în Carta ONU, nici în alte tratate internaționale. Toate sancțiunile impuse Moscovei sunt, de fapt, măsuri ilegale. De aceea nici măcar nu le numim sancțiuni. Sunt doar restricții unilaterale ilegale.” Context: UE pregătește al 21-lea pachet de sancțiuni În paralel, la nivelul Uniunii Europene se discută al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Șefa diplomației UE, Kaja Kallas , a propus includerea unei interdicții de viză pentru patriarhul ortodox rus Kirill, descris ca aliat al lui Vladimir Putin și ca susținător al invaziei pe scară largă din Ucraina. Diplomații UE au discutat și o propunere de înghețare a plafonului de preț pentru vânzările de petrol rusesc, plafon stabilit în prezent la 44 de dolari pe baril (aprox. 200 lei). Potrivit informațiilor din articol, pachetul prezentat de Kallas la 9 iunie vizează sectoarele militar-industrial și financiar ale Rusiei, considerate relevante pentru susținerea războiului împotriva Ucrainei. Escaladare de mesaj: referire la Finlanda și ținte nucleare Digi24 notează că declarațiile despre sancțiuni vin la câteva zile după ce Medvedev a afirmat că Finlanda ar fi intrat pe lista țintelor potențiale ale unor atacuri cu arme nucleare, după ce țara a ridicat interdicția privind găzduirea acestor arme, în contextul aderării recente la NATO. [...]
