Știri
Știri din categoria Externe
Rusia își ajustează apărarea în Crimeea pe scenarii de debarcare ucraineană, inclusiv prin exerciții de comandament și „jocuri de război” care simulează o operațiune modernă cu drone și lovituri de precizie, potrivit Antena 3. Miza practică este una operațională: Moscova tratează peninsula ca pe un punct vulnerabil la o posibilă încercare de recucerire și își pregătește din timp răspunsul.
Informația pleacă de la o relatare a The Moscow Times, preluată de Antena 3, potrivit căreia Kremlinul ar lua în calcul scenariul unei debarcări ucrainene în Crimeea, anexată ilegal de Rusia în 2014. În acest context, un expert militar rus, Viktor Murahovski (colonel în rezervă), spune că a participat la un exercițiu operativ de comandament și stat major, intitulat „Deșteptarea Crimeei”, dedicat unui posibil desant și măsurilor de respingere.
„Partea «albastră» a acționat neconvențional, folosind pe scară largă cele mai noi mijloace de detectare și lovire. Partea «roșie» a fost nevoită să acționeze defensiv.”
The Insider notează că Murahovski a publicat o hartă topografică a Crimeei și a apelor din jurul peninsulei, cu rute marcate dinspre Odesa și nord-vestul Mării Negre către Crimeea, plus poziții defensive în jurul Sevastopolului și în nordul și estul peninsulei, inclusiv zona Kerci și Strâmtoarea Kerci.
Aceeași sursă susține că scenariul nu ar fi unul „clasic”, de tipul debarcărilor din Al Doilea Război Mondial, ci ar simula o operațiune contemporană, cu utilizarea pe scară largă a:
În paralel, Antena 3 arată că Ucraina a intensificat atacurile asupra logisticii militare din Crimeea. Sunt menționate lovituri din iunie asupra podurilor care leagă regiunea Herson de Crimeea și asupra podului feroviar peste Canalul Crimeei de Nord, iar pe 30 iunie armata ucraineană a anunțat lovirea unui pod rutier lângă localitatea Azovske (regiunea Zaporojie, ocupată de Rusia) și a unui pod feroviar din localitatea Iciki, din Crimeea.
Ministrul ucrainean al apărării, Mihailo Fedorov, a vorbit despre planuri de „izolare” a Crimeei și transformarea peninsulei „într-o insulă”. Totodată, comandantul Forțelor Sistemelor Fără Pilot, Robert Brovdi, a invocat penurii de resurse și compromiterea sezonului turistic în peninsulă.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat pe 24 iunie că o operațiune în Crimeea ar urmări să constrângă Rusia să accepte pacea și că ar fi „calculată cu precizie”. Ulterior, el a aprobat pentru SBU o operațiune de 40 de zile de presiune asupra Rusiei, fără detalii suplimentare.
Materialul nu oferă confirmări independente privind existența unor planuri concrete și imediate de debarcare, ci descrie pregătiri și scenarii discutate în spațiul public rusesc și ucrainean. Cert este că, pe fondul atacurilor asupra infrastructurii și logisticii, Rusia își configurează apărarea Crimeei și își exersează reacția la o posibilă operațiune de tip desant, într-un format adaptat războiului cu drone și lovituri la distanță.
Recomandate
Ucraina estimează un deficit de 27 mld. dolari la apărare în 2026 , pe fondul intensificării războiului aerian și al nevoii de muniție antiaeriană, potrivit Economica , care redă declarații ale președintelui Volodimir Zelenski . Zelenski spune că deficitul de finanțare a apărării a apărut după cheltuieli mai mari decât se anticipase în prima jumătate a anului. În acest context, el indică necesarul pentru 2027: cel puțin 8 miliarde de dolari (aprox. 36 mld. lei) pentru „un început normal” al anului, plus încă aproximativ 20 de miliarde de dolari (aprox. 91 mld. lei) pentru salariile militarilor, plăți către familiile celor decedați și alte cheltuieli. Presiune pe apărarea antiaeriană: mai puține interceptoare Patriot în 2026 Pe plan operațional, Zelenski leagă presiunea bugetară de intensificarea atacurilor aeriene rusești asupra orașelor ucrainene și de o „penurie critică” de rachete de interceptare Patriot ( sistem american de apărare antiaeriană ). Potrivit lui, Ucraina se așteaptă să primească în 2026 un total de 264 de interceptoare, în scădere față de 364 în 2025 și 675 în 2023. În perspectiva unei ierni dificile, marcată de atacuri asupra rețelei energetice, forțele aeriene ucrainene ar fi cerut 360 de rachete de interceptare pentru sezonul rece, conform declarațiilor președintelui. Acorduri pentru sisteme și muniție, dar livrările se întind până în 2028 Zelenski afirmă că a ajuns la un acord cu Franța pentru cel puțin un sistem de apărare antiaeriană SAMP/T în acest an și cu Germania pentru furnizarea a aproximativ 600 de rachete interceptoare PAC-2 și PAC-3 până în 2028 (variante de muniție pentru sistemul Patriot). Tot el susține că Rusia urmărește să-și dezvolte capacitatea de a produce până la 1.300 de rachete balistice pe an, ceea ce ar menține presiunea pe necesarul de interceptare și, implicit, pe buget. Context militar: Donbas, pierderi mari și mobilizare în Rusia În paralel, Zelenski afirmă că forțele ruse continuă ofensiva pentru a cuceri restul Donbasului, cu un „cost uman foarte mare”, și că în jurul orașului strategic Konstiantinivka Rusia ar suferi pierderi „enorme” în încercarea de a avansa în „centura de fortărețe” din estul Ucrainei. Pe partea de resurse umane, el spune că Rusia ar putea recruta mai multe trupe în 2027 pentru a ajunge la un obiectiv total de 500.000 de soldați, în cadrul unei mobilizări în regiunile periferice ale Rusiei, și că „nu se va întâmpla în orașele centrale”. În Rusia sunt preconizate alegeri parlamentare în perioada 18–20 septembrie. Ucraina a intensificat, totodată, atacurile cu drone asupra infrastructurii economice ruse (inclusiv rafinării de petrol și depozite ale comercianților online), iar Vladimir Putin a acuzat Kievul că a deschis „cutia Pandorei” și a amenințat cu lovirea „celor mai sensibile sectoare economice” ale Ucrainei. [...]
Atacurile ucrainene cu drone au început să lovească direct infrastructura de retail și logistică din Rusia , cu efecte operaționale imediate pentru companii și lanțuri de aprovizionare, potrivit HotNews . Oficialii ruși susțin că loviturile din cursul nopții au ucis cel puțin opt civili și au afectat inclusiv un depozit deținut de retailerul online Ozon și un centru industrial din regiunea Samara. Valul de atacuri a venit după ce Rusia a lovit vineri un centru comercial din Krivoi Rog , orașul natal al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, unde au fost ucise cel puțin 16 persoane și au fost rănite peste 130, conform informațiilor citate de publicație. (Detalii despre atacul asupra centrului comercial: HotNews .) Ozon, o țintă nouă, cu impact imediat asupra operațiunilor Ozon, al doilea cel mai mare retailer online din Rusia, a transmis pe Telegram că activitatea centrului său logistic din regiunea Samara, în orașul Ceapaievsk, a fost oprită după atac și că există răniți. Este primul atac raportat asupra Ozon după săptămâni în care dronele ucrainene au vizat Wildberries , rivalul mai mare, într-o campanie pe care Ucraina a descris-o ca fiind îndreptată împotriva infrastructurii economice care susține efortul de război al Rusiei. Samara: rafinărie lovită și pagube la instalații industriale Guvernatorul regiunii Samara, Veaceslav Fedorișcev, a afirmat că o femeie în vârstă a fost ucisă într-un atac asupra orașului Novokuibîșevsk și că au existat pagube la instalații industriale. Separat, armata ucraineană a declarat că a lovit rafinăria de petrol a orașului, provocând un incendiu. Victime raportate și în alte regiuni Potrivit oficialilor locali citați în material: în Krasnodar, guvernatorul Veniamin Kondratiev a spus că trei persoane, inclusiv doi copii, au fost ucise în orașul portuar Yeysk (Marea Azov) și că a izbucnit un incendiu la o instalație din port; în Belgorod, guvernatorul regiunii a raportat doi morți și 13 răniți; în Briansk, guvernatorul local a indicat patru răniți; în Lugansk (provincie din estul Ucrainei controlată aproape în întregime de Rusia), guvernatorul instalat de Moscova, Leonid Pasechnik, a declarat că doi civili, inclusiv un băiat de 16 ani, au fost uciși și nouă persoane au fost rănite. Dincolo de bilanțurile umane, atacul asupra unui hub logistic precum cel al Ozon indică o extindere a presiunii asupra infrastructurii comerciale și de distribuție, cu potențial de întreruperi punctuale în livrări și operațiuni, pe fondul escaladării loviturilor reciproce. [...]
Estimarea Ucrainei urcă pierderile rusești la 1.475.270 de militari , un nivel care indică o presiune operațională tot mai mare asupra capacității de luptă și de înlocuire a efectivelor, potrivit news.ro , care citează raportarea Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. În raportul publicat sâmbătă, Statul Major ucrainean susține că Rusia a înregistrat 1.240 de victime în ultima zi , iar totalul pierderilor de personal de la începutul invaziei pe scară largă, la 24 februarie 2022, ar fi ajuns la 1.475.270 de soldați . Pierderi raportate la tehnică și echipamente Pe lângă pierderile de personal, raportarea ucraineană include și următoarele cifre cumulate privind echipamentele rusești pierdute: 12.292 de tancuri 25.176 de vehicule blindate de luptă 137.804 de vehicule și cisterne de combustibil 48.382 de sisteme de artilerie 2.054 de sisteme de lansare multiplă a rachetelor 1.584 de sisteme de apărare aeriană 439 de avioane și 354 de elicoptere 474.641 de vehicule aeriene fără pilot (drone) 2.344 de sisteme terestre fără pilot 5.049 de rachete de croazieră 35 de nave și ambarcațiuni, două submarine 4.565 de echipamente speciale Context: lipsa datelor oficiale ucrainene și estimări occidentale Statul Major al Ucrainei nu își publică propriile pierderi, invocând secretul operațional, notează kyivindependent.com, citat de news.ro. În paralel, unele evaluări occidentale independente indică un raport al pierderilor în defavoarea Rusiei: Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) estimează un raport de „aproximativ 2,5:1 sau 2:1”. Un raport CSIS din ianuarie 2026 arată că Ucraina ar fi avut probabil între 500.000 și 600.000 de victime în intervalul februarie 2022 – decembrie 2025, dintre care între 100.000 și 140.000 ar fi fost uciși în luptă. Separat, președintele Volodimir Zelenski a declarat pentru France TV, pe 4 februarie, că cel puțin 55.000 de soldați ucraineni au fost uciși în luptă de la începutul războiului pe scară largă, pe lângă un număr mai mare de dispăruți în luptă. Publicația mai notează că intensitatea atacurilor cu drone rusești și a luptelor îngreunează recuperarea cadavrelor soldaților căzuți, necesară pentru confirmarea prin ADN. [...]
Atacul cu drone asupra unui centru comercial din Krivoi Rog , soldat cu cel puțin 16 morți și peste 130 de răniți, ridică riscuri operaționale suplimentare pentru intervențiile de urgență , după ce al doilea val a venit la circa 30 de minute și după sosirea salvatorilor, potrivit Mediafax . Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a condamnat atacul rusesc, care a lovit un centru comercial din orașul ucrainean. Maia Sandu a transmis pe platforma X un mesaj de solidaritate cu victimele și familiile acestora, menționând că printre răniți se află „atât de mulți copii”. Atac în două valuri și bilanț provizoriu Atacul a avut loc vineri, 21 august, în Krivoi Rog, orașul natal al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Conform autorităților ucrainene citate de publicație, dronele rusești au lovit centrul comercial în două valuri, la aproximativ 30 de minute distanță, iar al doilea atac s-a produs după ce echipele de intervenție ajunseseră la fața locului. Cele mai recente date indică: 16 persoane ucise; peste 130 de răniți; nouă persoane date dispărute în dimineața de 22 august, inclusiv doi minori. Reacții politice: Zelenski și UE Volodimir Zelenski a condamnat atacul și l-a numit „cinic”, afirmând că al doilea val de drone, lansat după sosirea salvatorilor, ridică suspiciuni că ținta ar fi inclus și echipele de intervenție. Atacul a fost condamnat și de Uniunea Europeană. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a descris acțiunea Rusiei drept „teroare prin design”. [...]
Numirea generalului Evgheni Hmara la Apărare mută accentul pe eficiența achizițiilor și pe extinderea atacurilor cu drone , într-un moment în care Kievul încearcă să stabilizeze conducerea ministerului după o demitere care a provocat tensiuni interne, potrivit Antena 3 . Hmara, generalul care a condus operațiunea de eliberare a Insulei Șerpilor , a devenit al cincilea ministru al Apărării al Ucrainei de la invazia pe scară largă a Rusiei. El a fost învestit miercuri de Parlament, cu 312 voturi „pentru” și două „împotrivă”, după ce președintele Volodimir Zelenski l-a numit interimar în urma demiterii lui Mihailo Fedorov, un ministru descris ca fiind foarte popular. Miza: achiziții, aprovizionare și producție, cu „baze eficiente” Într-un discurs adresat națiunii, Zelenski a indicat drept prioritate pentru noul ministru punerea „sistemului de apărare, sistemului de producție și achiziții, precum și aprovizionarea trupelor” pe baze „cu adevărat eficiente”, alături de continuarea extinderii campaniilor de atac cu drone în profunzimea și în zona intermediară a teritoriului Rusiei. „Trebuie să ne menținem pozițiile pe front, să desfășurăm operațiunile noastre și să lansăm atacuri pe care Rusia le va resimți, ca răspuns la teroarea sa.” Obiectivele sunt apropiate de cele anunțate de Fedorov, care preluase portofoliul în ianuarie cu o agendă de reformă: accelerarea inovației și producției de masă de drone și rachete, combaterea corupției și remedierea problemelor din sistemul de recrutare militară. De ce a fost schimbat Fedorov și ce încearcă să repare Zelenski Potrivit relatării preluate de Antena 3, demiterea lui Fedorov a fost legată de conflictele acestuia cu comandantul-șef al armatei, generalul Oleksandr Sîrski, pe care Zelenski l-a demis ulterior. Decizia de a-l înlătura pe Fedorov a scos oameni în stradă, iar tensiunile au fost alimentate și de faptul că fostul ministru a cerut organizarea de alegeri prezidențiale în timpul războiului, ceea ce ar fi determinat o parte dintre susținătorii săi să se distanțeze. În fața Parlamentului, Hmara a spus că își propune întărirea frontului, a forțelor armate și a industriei de apărare, insistând pe livrarea rapidă și în volume mari a armamentului și pe reducerea „birocrației inutile”. „Armata are nevoie de arme. În cantități mari, la timp, și mai ales are nevoie de arme care livrează rezultate.” El a mai afirmat că atacurile Ucrainei vor continua și că vor deveni mai precise. Reacția Moscovei și provocările operaționale Moscova a reacționat rapid, iar Alexander Borodai, membru al Dumei de Stat, a susținut, potrivit agenției TASS (citată în material), că Hmara ar urma să încerce „acțiuni de sabotaj” în interiorul Rusiei, inclusiv „atacuri teroriste” și operațiuni „ideologice”. Pe plan intern, Hmara intră într-un minister cu probleme structurale. Mikola Bielieskov, analist militar și cercetător la Institutul Național pentru Studii Strategice al Ucrainei, spune că noul ministru va trebui să asigure „o gestionare strategică de înaltă calitate” prin planificare și achiziții de echipamente militare, inclusiv reforma achizițiilor cu trecerea la licitații, „care a rămas în aer”. Tot el indică drept test major continuarea reformei procesului de recrutare, în contextul fugii a „mii de bărbați” pentru a evita serviciul militar și al epuizării trupelor de pe linia frontului. Profilul lui Hmara și sprijinul politic Hmara nu a mai avut funcții politice și a renunțat la cariera militară pentru a prelua portofoliul. În plan militar, materialul menționează participarea sa la bătălia pentru Kiev (primăvara 2022) și rolul în eliberarea Insulei Șerpilor, operațiune care a permis Ucrainei să redeschidă calea de acces către portul Odesa. De asemenea, el ar fi condus campania de atacuri în profunzimea teritoriului rus ca șef al unei unități de operațiuni speciale și ca șef interimar al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), din ianuarie 2023. În plan politic, David Arakhamia, liderul partidului lui Zelenski, îl descrie drept un ofițer care „susține păstrarea evoluțiilor pozitive” din minister. Din opoziție, Roman Lozinski (Holos) spune că Hmara este „o soluție evident mult mai bună” decât alți potențiali candidați, iar Irina Gerashchenko (Solidaritate Europeană) afirmă că opoziția este pregătită să îl susțină. „Hmara știe cum să lovească Moscova.” [...]
Atacurile asupra infrastructurii portuare ucrainene încep să se traducă în presiuni de preț pe piețe externe , potrivit Mediafax , care relatează despre discuția dintre președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , și secretarul general al ONU, António Guterres , pe tema atacurilor rusești și a eforturilor de oprire a războiului. Convorbirea a avut loc vineri, 21 august, după atacul rusesc asupra unui centru comercial din Krîvîi Rih, soldat cu cel puțin 14 morți și peste 121 de răniți. Printre victime se află și copii, iar autoritățile continuă verificările pentru a stabili dacă mai sunt persoane prinse sub dărâmături. Zelenski a spus că l-a informat pe Guterres despre „atacurile continue ale Rusiei”, iar președintele ucrainean a precizat că secretarul general al ONU „a condamnat atacurile la scară largă” asupra Kievului și a altor orașe și comunități ucrainene. Cei doi au discutat și despre continuarea eforturilor internaționale pentru identificarea unei soluții care să ducă la oprirea războiului; Zelenski a afirmat că au convenit să caute în continuare soluții și că ONU „se va alătura efortului comun”. Miza economică: efecte în lanț prin porturi și transport maritim Potrivit declarațiilor citate, în discuția cu Guterres a fost abordat și impactul atacurilor asupra infrastructurii portuare și asupra navelor ucrainene. Zelenski a susținut că efectele „se resimt deja” în mai multe regiuni, inclusiv: Africa Orientul Mijlociu Asia În aceste zone, „prețurile au început să crească”, a afirmat președintele Ucrainei, fără a oferi în material date sau indicatori cantitativi. Reacția Kievului după atacul din Krîvîi Rih După lovirea centrului comercial, Zelenski a acuzat Rusia că a vizat deliberat un obiectiv civil și a cerut partenerilor Ucrainei să răspundă prin „exercitarea unei presiuni reale asupra agresorului”. „Rușii au lansat un atac extrem de cinic și abject asupra unui centru comercial obișnuit.” „Astfel de atacuri sunt acte de terorism.” Ulterior, Zelenski a revenit cu o formulare și mai dură: „Aceasta este o brutalitate absolută din partea rușilor. Sunt pur și simplu niște animale. Vom riposta.” [...]
