Știri
Știri din categoria Diverse
Aleksandr Lukașenko își întărește mesajul de aliniere la Rusia, susținând că Belarus este „nevoit” să fie „în prima linie” alături de Moscova, într-un context regional tensionat care menține riscuri ridicate de sancțiuni și incertitudine pentru fluxurile comerciale și investiționale din zonă, potrivit Digi24.
Declarațiile au fost făcute la Minsk, pe 24 august, în timpul unei întâlniri cu guvernatorul regiunii ruse Arhanghelsk, Alexander Tsybulsky, conform agenției de stat BELTA, citată de publicație. Lukașenko a afirmat că „capacitățile” Belarusului „au crescut în ultima perioadă în raport cu Rusia” și că „importanța Belarusului crește” pe fondul evenimentelor din jur.
„Astăzi, suntem nevoiți să ne aflăm în prima linie alături de voi. Nu avem cum să evităm acest lucru.”
În același cadru, liderul belarus a legat „succesul” rolului pe care Belarus „trebuie să-l joace în lume” de relațiile cu Federația Rusă și a susținut că autoritățile de la Minsk reușesc „să descurajeze potențiali adversari”, insistând asupra ideii de vigilență permanentă.
Materialul amintește că, în iulie, Lukașenko a promis că nu va trimite militari belaruși pe frontul din Ucraina, declarație făcută la o ceremonie dedicată absolvenților instituțiilor militare și ofițerilor de rang înalt.
„Subliniez încă o dată, stimați tovarăși, nimeni nu vă va trimite în acest măcel.”
Totodată, opoziția belarusă din exil a anunțat că pregătește un „set consolidat de probe” pe care intenționează să îl transmită autorităților ucrainene, susținând că regimul Lukașenko a sprijinit agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, mai notează Digi24.
Recomandate
România își leagă sprijinul pentru Ucraina de securizarea Mării Negre și a rutelor comerciale , iar tema a fost reluată la nivel politic în cadrul „ Coaliției de Voință ”, potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan spune că România va continua să sprijine Ucraina și să mențină presiunea asupra Rusiei până la obținerea unei „păci juste și durabile”, într-un context în care sunt invocate riscuri directe la granițele NATO și în bazinul Mării Negre. Ce s-a discutat: garanții de securitate și riscuri la granițele NATO În mesajul publicat pe rețeaua X, Nicușor Dan a precizat că reuniunea a avut loc de Ziua Independenței Ucrainei și a fost „constructivă”, fiind folosită pentru reafirmarea sprijinului pentru Kiev și pentru continuarea discuțiilor privind „finalizarea unui cadru solid de garanții de securitate”. Totodată, președintele a indicat două teme de securitate cu potențial impact operațional în regiune: „numărul tot mai mare de incidente cu drone la granițele NATO”; „alte activități hibride desfășurate de Rusia”. De ce contează pentru economie: navigația și rutele comerciale din Marea Neagră Dincolo de dimensiunea politică, mesajul pune accent pe „necesitatea de a securiza navigația și rutele comerciale din Marea Neagră” – un punct sensibil pentru fluxurile de transport și comerț din regiune, inclusiv pentru România, ca stat riveran și nod logistic. În același mesaj, Nicușor Dan afirmă că participanții au rămas hotărâți să mențină presiunea asupra Rusiei pentru a se ajunge la o pace „durabilă și justă” și că au condamnat „cu fermitate” atacurile recente împotriva populației civile ucrainene. „Rămânem hotărâți să menținem presiunea asupra Rusiei, astfel încât să se poată ajunge la o pace durabilă și justă.” [...]
Cehia condiționează orice „normalizare” cu Rusia de oprirea războiului, ceea ce prelungește presiunea economică în UE , potrivit Digi24 . Ministrul ceh de Externe, Petr Macinka , spune că Praga nu poate reveni la relații normale cu Moscova atât timp cât Rusia continuă războiul împotriva Ucrainei și susține menținerea instrumentelor de presiune economică . Declarațiile au fost făcute la reuniunea șefilor misiunilor diplomatice ale Republicii Cehe în străinătate, iar atribuirea este făcută de agenția Ukrinform , citată în articol. „Rusia a afectat fundamental securitatea europeană prin invazia sa în Ucraina. Revenirea la relații normale cu Rusia este imposibilă atât timp cât această agresiune continuă.” Presiunea economică rămâne pe masă Macinka afirmă că, atât timp cât războiul continuă, „nu există motive” pentru renunțarea la instrumentele de presiune economică asupra Rusiei și că Republica Cehă, împreună cu aliații săi, va continua să le folosească acolo unde se dovedesc eficiente. Mesajul are relevanță directă pentru dezbaterea europeană despre durata și intensitatea sancțiunilor și a altor măsuri economice, în condițiile în care unele state discută scenarii de recalibrare a relației cu Moscova. „Războiul Rusiei în Ucraina reprezintă o problemă fundamentală de securitate europeană (...)” Politica externă: războiul, dar nu doar războiul Ministrul ceh avertizează, totodată, că politica externă și de securitate a Cehiei nu trebuie să se concentreze exclusiv pe Ucraina, pentru ca „o singură amenințare” să nu le eclipseze pe celelalte. El enumeră printre riscurile de securitate migrația în masă necontrolată, dependența energetică și decalajul tehnologic. În acest cadru, Macinka indică trei principii pentru politica externă a noului guvern: realismul, reciprocitatea și diversificarea, în contextul în care statele europene continuă discuțiile despre viitorul relațiilor cu Rusia și despre menținerea presiunii economice atât timp cât războiul din Ucraina continuă. [...]
Programul de lucru al premierului Japoniei ridică semne de întrebare despre capacitatea de guvernare , după ce Sanae Takaichi a descris public nopți cu „zero până la trei ore de somn” și o rutină în care își reduce deliberat echipa din jur, potrivit Digi24 . Într-o serie de postări pe rețelele sociale, Takaichi a relatat că, în timpul orelor lungi petrecute la reședința oficială, a avut „un tovarăș neașteptat”: un gândac de bucătărie pe care nu l-a omorât, invocând ideea reîncarnării, și despre care a spus că i-a accentuat sentimentul de singurătate după ce personalul l-a îndepărtat. Povestea este prezentată de The Independent, citat de Digi24. De ce insistă să lucreze din reședința oficială Premierul a explicat că preferă să lucreze de la reședința oficială, nu de la biroul prim-ministrului, pentru a ușura „sarcina personalului” și pentru a limita numărul de oameni implicați, inclusiv personalul de securitate. Într-o postare pe X, ea a scris că își propune să folosească activ reședința prim-ministrului tocmai pentru a „reduce la minimum numărul de angajați și de personal de securitate” care trebuie implicați. Semnale politice: mai puține ședințe și scădere de sprijin Relatările despre modul de lucru au venit pe fondul unor acuzații că ar evita ședințele parlamentare și că își petrece mult timp la reședința personală. Potrivit ziarului Nikkei, citat în articol, Takaichi și-a petrecut mai mult de jumătate dintre weekenduri și sărbătorile legale la reședința sa de când a devenit prim-ministru. În același context, Bloomberg a constatat că Takaichi a ținut cel mai mic număr de ședințe de cabinet dintre toți prim-miniștrii japonezi din 2012 până în prezent, conform informațiilor preluate de Digi24. Articolul notează și o scădere a sprijinului public: un sondaj de opinie realizat luna trecută arată un nivel de 41%, în scădere cu 10 puncte procentuale într-o lună și sub 50% pentru prima dată de la alegerile generale din februarie. Contextul politic menționat include promovarea unor măsuri privind menținerea liniei de succesiune imperială exclusiv masculină și amânarea politicilor care ar atenua creșterea prețurilor. [...]
Calendarul pentru desemnarea premierului mută presiunea pe buget și deficit , într-un moment în care partidele sunt împinse să iasă din blocajul politic pentru a forma o majoritate, potrivit Digi24 . Eugen Tomac , consilier al președintelui Nicușor Dan , a spus la Antena 3 CNN că „în această toamnă” ar urma să se formeze o majoritate parlamentară care să voteze un nou Guvern. În opinia sa, negocierile politice trebuie să ducă la o formulă de guvernare care să poată trece de votul Parlamentului. De ce contează: bugetul și țintele de deficit nu pot aștepta Tomac a argumentat că „economia nu poate aștepta” prelungirea negocierilor și că este nevoie de „discuții serioase despre repornirea economiei”. În același timp, el a indicat explicit miza fiscal-bugetară: România ar avea nevoie de un guvern care să pregătească „un buget credibil” pentru atingerea „țintelor de deficit asumate” și să implementeze proiectele mari aflate în derulare. Ce urmează în septembrie: consultări și o propunere de premier Consilierul prezidențial a afirmat că, după negocierile pe care președintele le va convoca cu partidele, în luna septembrie șeful statului va desemna o persoană „pregătită să fie învestită” de o majoritate parlamentară. „Sunt absolut convins că în luna septembrie, președintele, după negocierile pe care le va convoca cu partidele politice, va desemna persoana pregătită să fie învestită de către o majoritate parlamentară.” Tomac a subliniat că formula finală depinde de rezultatul negocierilor dintre partide. Anticipatele, scenariu „de evitat”, dar posibil constituțional Întrebat despre alegeri anticipate, Tomac a spus că un astfel de scenariu ar menține „haos și tensiune politică” și ar trebui evitat, deși a admis că este o soluție „constituțională și democratică”. Numele premierului, secundar față de majoritate Tomac nu a exclus o eventuală nouă nominalizare pentru funcția de prim-ministru, dar a evitat să spună dacă ar accepta. Mesajul său a fost că prioritatea este formarea unei majorități capabile să susțină învestirea Guvernului și un program de reforme, „indiferent de numele premierului”. [...]
Ministerul Finanțelor va decide dacă prelungește CASS la pensiile peste 3.000 de lei, după ce măsura a redus deficitul CNAS , iar discuția are miză bugetară directă pentru finanțarea sănătății, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , a spus că Ministerul Finanțelor va analiza „dacă și cum ar trebui să prelungească” perioada în care pensionarii cu pensii de peste 3.000 de lei plătesc contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS). În prezent, măsura este în vigoare până la 31 decembrie 2027. Pîslaru a legat discuția de efectul asupra bugetului Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), afirmând că deficitul a „scăzut simțitor” ca urmare a acestor măsuri. El a adăugat că, în lipsa lor, deficitul ar fi fost „semnificativ”, estimat „de circa 4 miliarde de lei”. Ce înseamnă, concret, CASS pentru pensiile peste prag În forma actuală, pensionarii care încasează pensii mai mari de 3.000 de lei plătesc CASS doar pentru partea din venit care depășește acest prag, nu pentru întreaga pensie. Miza de reglementare: decizia rămâne la București, nu la Bruxelles Ministrul a respins ideea că o eventuală prelungire ar fi „dictată” de Comisia Europeană, în contextul în care Comisia a propus, într-o corespondență tehnică cu autoritățile române, ca posibilă măsură „extinderea contribuției CASS asupra pensiilor”. „Dar în niciun caz nu ne spune Bruxelles-ul ce trebuie să facem noi cu bugetul Casei de Asigurări de Sănătate.” În același timp, Pîslaru a indicat că viitorul Guvern va trebui să evalueze situația financiară a sistemului de sănătate și sustenabilitatea bugetului de asigurări de sănătate, sugerând că decizia privind continuarea sau ajustarea măsurii va depinde de această analiză. [...]
Dragoș Pîslaru acuză PSD că „torpilează” Guvernul și apoi îi reproșează blocajele , comparând situația cu „culmea nesimțirii” dintr-un banc, potrivit Digi24 . Mesajul vine după moțiunea de cenzură , în contextul în care PSD a ajuns în opoziție, iar Ilie Bolojan este premier. În intervenția de luni seară la B1 TV, Pîslaru – ministru interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene și, totodată, ministru interimar al Muncii – a susținut că partidele care au contribuit la blocarea guvernării încearcă acum să demonstreze că aceasta „nu funcționează” și că premierul „nu face, de fapt, lucruri bune pentru România”. „E ca în bancul ăla cu, dacă vă aduceți aminte, culmea nesimțirii când eram copii: să împingi o bătrânică și să o întrebi de ce se grăbește. Exact asta se întâmplă în acest moment!” Miza politică: cine își asumă funcționarea guvernării după moțiune Pîslaru a argumentat că, odată „torpilat” Guvernul prin moțiune, interesul politic al partidelor ajunse în opoziție ar fi să arate că executivul nu livrează rezultate, deși – în versiunea sa – tocmai acțiunile lor ar fi contribuit la blocaje. În același timp, el a criticat lipsa unei „soluții alternative” după demersul de demitere. Legea salarizării, „provocare” pentru guvernele viitoare În același context, ministrul interimar a spus că legea salarizării va rămâne o provocare pentru orice guvern care va urma, descriind proiectul drept un „cartof fierbinte”. Pîslaru a susținut că ar fi „cel mai corect” ca legea să fie votată în actualul context, fără a detalia un calendar sau pași concreți în materialul citat. [...]
