Știri
Știri din categoria Diverse
SUA au obținut de la Ucraina limitarea atacurilor în Marea Neagră, pentru a reduce riscul unor noi întreruperi ale exporturilor de petrol din Kazahstan, un flux considerat critic pentru piața globală și pentru rafinăriile europene, inclusiv din România, potrivit Digi24, care citează Bloomberg.
Înțelegerea vizează atât infrastructura Consorțiului Conductelor de la Marea Caspică (CPC), cât și petrolierele non-ruse care se îndreaptă spre terminalul CPC din Novorossiisk (Rusia), cu condiția ca navele să nu fie sancționate de Ucraina și să nu transporte mărfuri rusești. Un reprezentant al guvernului SUA, citat de Bloomberg, a spus că Ucraina a acceptat aceste restricții și a creat puncte de contact pentru schimb de informații cu transportatorii comerciali, pentru a sprijini trecerea în siguranță a navelor.
Terminalul CPC este descris ca esențial pentru livrarea petrolului din Kazahstan, în condițiile în care statul din Asia Centrală nu are capacități semnificative de export pe rute alternative. În mod obișnuit, aproximativ 2% din livrările mondiale de țiței trec prin CPC, iar rafinăriile europene – inclusiv din România – depind în mare măsură de volumele din această zonă, potrivit informațiilor din articol.
Acordul este prezentat ca un pas care ar putea susține creșterea livrărilor în regiune, după ce atacuri recente asupra navelor din apropierea terminalului CPC au redus activitatea: operațiunile de încărcare au fost întrerupte, iar o parte dintre armatori au început să evite zona.
Conform termenilor descriși, Kievul ar furniza expeditorilor instrucțiuni care stabilesc ce nave pot deveni ținte. Înțelegerea presupune că navele protejate de atacuri:
O altă sursă, „la curent cu situația”, a declarat că Ucraina rămâne în contact strâns cu companiile americane și cu administrația Trump pe teme de securitate și protecție a navigației comerciale.
Materialul notează că, deși transporturile au fost reluate, ele rămân sub nivelul obișnuit din cauza intensificării atacurilor cu drone în apropierea orașului Novorossiisk, iar autoritățile ruse suspendă de regulă încărcarea când există avertismente privind prezența dronelor.
În același timp, articolul plasează discuția într-un context mai larg de tensiuni pe piața petrolului, menționând că războiul din Iran și reducerea livrărilor prin Strâmtoarea Ormuz au contribuit la un deficit pe piață, iar scumpirea petrolului și a combustibililor s-a propagat în economie. În plan politic intern american, textul indică faptul că prețurile la pompă au devenit un subiect sensibil înaintea alegerilor intermediare din noiembrie.
Separat, publicația amintește că Turcia a cerut Rusiei și Ucrainei măsuri pentru siguranța navigației în Marea Neagră, după ce o navă turcească a fost avariată într-un atac cu drone lângă portul Novorossiisk, iar trei membri ai echipajului au fost grav răniți.
Recomandate
Secretarul de stat al SUA spune că finalul războiului va fi negociat, nu decis pe front , iar mesajul indică o presiune diplomatică în creștere pentru un acord care să reducă pierderile și distrugerile, potrivit Digi24 . Marco Rubio a declarat, într-un interviu acordat postului de radio WABC, că „în prezent nu există” niciun acord privind un armistițiu energetic între Ucraina și Rusia. În același timp, el a susținut că războiul nu se va încheia printr-o „victorie militară” a uneia dintre părți, ci printr-un acord obținut prin negocieri, relatare atribuită de Digi24 publicației ucrainene Ukrainska Pravda . „Nu se va încheia printr-o victorie militară zdrobitoare a uneia sau alteia dintre părți. Se va încheia printr-un acord obținut pe calea negocierilor. Și cu cât se va întâmpla asta mai repede, cu atât vor muri mai puțini oameni și cu atât vor fi mai puține distrugeri”. Armistițiul energetic: „în prezent nu există” Rubio a insistat că, deși „este perfect logic” ca războiul să fie oprit pentru că „nu este în beneficiul niciuneia dintre părți”, acest lucru nu se întâmplă automat în politica externă. „Așadar, este perfect logic să-i punem capăt. Dar, din păcate, în politica externă și în chestiuni de acest gen, uneori ceea ce este logic nu se întâmplă neapărat”. Ce urmează pe canalul diplomatic SUA–Ucraina–Rusia În același context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că SUA vor transmite rușilor propunerea Ucrainei privind un armistițiu în domeniul energetic. Digi24 mai notează că președintele american Donald Trump a avut marți după-amiază o întâlnire bilaterală cu Zelenski, la New York, în marja Adunării Generale a ONU , iar liderul ucrainean a spus după întrevedere că Kievul și Washingtonul vor ca războiul să se încheie „înainte de iarnă”. [...]
Rusia a transmis SUA că își menține obiectivele de război în Ucraina , în discuțiile directe dintre secretarul de stat american Marco Rubio și ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, desfășurate la New York, potrivit Digi24 . Mesajul reduce spațiul de negociere pentru un acord rapid, în timp ce Washingtonul și Kievul încearcă să împingă discuțiile de pace înainte de iarnă. Întâlnirea Rubio–Lavrov a avut loc miercuri, în marja Adunării Generale a ONU , în aceeași zi cu discursul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la ONU. Cei doi oficiali s-au văzut într-un hotel din New York și nu au răspuns întrebărilor jurnaliștilor, inclusiv despre posibilitatea unui moratoriu al atacurilor asupra instalațiilor energetice. Pe teren, tensiunea a rămas ridicată: Rusia a atacat Kievul miercuri dimineața cu drone, lovind infrastructura feroviară, depozite și benzinării, la câteva ore după întâlnirea dintre Zelenski și președintele american Donald Trump, dedicată eforturilor de pace. Moratoriul energetic, condiționat de reciprocitate Kievul și Washingtonul vor ca războiul să se încheie înainte de iarnă, potrivit unui comunicat al președintelui ucrainean, publicat marți în marja Adunării Generale a ONU. Zelenski a indicat că a discutat cu Trump despre măsuri de „dezescaladare” și despre un posibil moratoriu privind atacurile asupra infrastructurii energetice, condiționat de un angajament similar din partea Moscovei. „Am discutat cu președintele american despre un moratoriu energetic”, a declarat marți șeful statului ucrainean. Versiunea Moscovei: obiectivele rămân, dar „soluția politico-diplomatică” nu e exclusă Potrivit publicației ua.news, citată de Digi24, Rusia a prezentat propria versiune a discuțiilor, susținând că și-a confirmat intenția de a-și atinge obiectivele războiului împotriva Ucrainei, „fără a exclude” o soluție „politico-diplomatică”. În același cadru, părțile ar fi discutat și despre relațiile bilaterale și agenda internațională, inclusiv dosare din Orientul Mijlociu, Caucazul de Sud, America Latină și Caraibe, precum și pregătirile pentru viitorul summit G20. Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a indicat, totodată, că există un acord pentru continuarea contactelor la nivelul ministerelor de Externe. G20 la Miami: Putin, invitat oficial, spune Rubio Marco Rubio a confirmat că Vladimir Putin a fost invitat oficial la summitul G20, programat în decembrie, la Miami. În contextul în care Rusia își reafirmă public obiectivele de război, invitația și discuțiile la nivel înalt sugerează că următoarele săptămâni vor aduce mai degrabă negocieri dificile decât o apropiere rapidă de un compromis. [...]
Rusia respinge ideea unui armistițiu energetic, iar mesajul transmis de Serghei Lavrov la ONU indică o prelungire a riscului operațional pentru infrastructura din Ucraina și, implicit, pentru stabilitatea energetică regională, potrivit Digi24 . Ministrul rus de Externe a declarat miercuri, în Consiliul de Securitate al ONU, că Moscova „nu va face pauză” în ceea ce Kremlinul numește „operațiunea militară specială”, respingând astfel perspectiva unei opriri temporare a ostilităților. Declarația vine la o zi după ce Kievul și Washingtonul evocaseră un „moratoriu” privind atacurile asupra infrastructurii energetice. „Nu vom face pauză în operaţiunea noastră militară specială.” Lavrov a susținut că „Europa vrea să obţină o pauză pentru a se aprovizoona cu armament”, fără a indica vreo condiție concretă în care Rusia ar accepta o suspendare a acțiunilor militare. Ce înseamnă pentru discuțiile despre „moratoriu” energetic În același context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus marți că este „pregătit” pentru un „moratoriu” al atacurilor împotriva instalațiilor energetice, dacă Moscova ar face la fel. Din informațiile prezentate, poziția exprimată de Lavrov la ONU contrazice această direcție și reduce, cel puțin pe termen scurt, șansele unui acord limitat pe energie. Contextul diplomatic: presiune pentru un acord rapid Tot marți, președintele american Donald Trump a afirmat, într-un discurs la Adunarea Generală a ONU, că un acord între Ucraina și Rusia ar urma să se întâmple „mai repede decât am crede”. Declarația lui Lavrov introduce însă un semnal de rigiditate din partea Moscovei, care complică scenariul unei dezescaladări rapide, inclusiv pe componenta energetică. [...]
Administrația Trump pregătește o interdicție de 90 de zile la exporturile de motorină din SUA, o măsură care poate distorsiona piața și riscă să împingă prețurile în sus pe termen lung , pe fondul presiunilor politice interne înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, potrivit Digi24 , care citează o relatare POLITICO . Planul vizează reducerea rapidă a prețului la pompă în SUA, într-un moment în care costul combustibilului a devenit o vulnerabilitate pentru republicani, înaintea scrutinului care va decide dacă partidul își păstrează controlul asupra Congresului în a doua parte a mandatului lui Donald Trump . În discuțiile din culise, măsura a produs o ruptură în interiorul administrației, între tabere pro și anti-embargo, au declarat pentru POLITICO mai multe persoane cu acces la informații despre negocieri. Un director din industria petrolieră, citat de publicație, susține că Trump ar fi hotărât să anunțe interdicția până la finalul săptămânii. De ce motorina a devenit „punctul sensibil” Motorina este prezentată ca principalul factor de tensiune deoarece alimentează o gamă largă de activități economice, de la transportul rutier la agricultură și construcții, ceea ce amplifică efectul scumpirilor în lanțul de aprovizionare. În acest context, prețul motorinei a crescut mai mult decât cel al benzinei, ajungând la peste 6,50 dolari pe galon (aprox. 1,72 dolari pe litru, adică aproximativ 7,7 lei/litru). Creșterea a determinat o parte dintre republicani, în special reprezentanți ai statelor cu profil agricol, să ceară public măsuri „drastice” pentru ieftinirea motorinei. Reacția industriei: risc de scumpiri pe termen lung Potrivit POLITICO, reacția negativă vine din partea directorilor din industria petrolului și a gazelor naturale, dar și a unor oficiali din administrație, care avertizează că un embargo la export ar putea avea efect invers în timp, prin creșterea prețurilor la combustibil pe termen lung. Contextul politic este legat și de promisiunea din campania din 2024 de a reduce prețurile la benzină, însă Digi24 notează că evoluțiile geopolitice invocate în material — inclusiv conflictul SUA–Iran și perturbarea unor rute de transport al petrolului — au contribuit la scumpiri. În lipsa unor detalii publice despre mecanismul exact și condițiile interdicției, rămâne de urmărit dacă administrația va confirma oficial măsura și cum va reacționa piața, inclusiv prin ajustări ale producției și ale fluxurilor comerciale. [...]
Acordul SUA–Danemarca–Groenlanda introduce filtre pentru investițiile în sectoare sensibile , limitând controlul investitorilor din afara NATO, a partenerilor NATO și a Uniunii Europene, potrivit Digi24 . Măsura vine în pachet cu prevederi de securitate în Arctica și urmează să fie validată politic, prin aprobarea parlamentelor din Groenlanda și Danemarca. În zona economică, documentul nu reglementează direct interesele sau investițiile Statelor Unite în sectorul minier și al resurselor din Groenlanda. În schimb, stabilește o restricție de principiu: investitorii din afara statelor membre NATO, a partenerilor NATO sau a UE nu pot deține controlul ori o influență majoră asupra „sectoarelor sensibile”. Aplicarea acestor reguli ar urma să fie făcută printr-un mecanism de verificare a investițiilor, Groenlanda având rolul de a controla tranzacțiile pentru a se asigura că restricțiile sunt respectate. În practică, un astfel de filtru poate influența accesul la capital și structura acționariatului în proiecte considerate strategice. Ce mai include acordul și de ce contează pentru regiune Acordul de securitate, semnat marți de Statele Unite, Danemarca și Groenlanda, este prezentat ca o încercare de a închide luni de tensiuni legate de teritoriul autonom danez, după amenințările repetate ale președintelui american Donald Trump privind preluarea controlului asupra insulei. Reuters, citată de Digi24, arată că documentul se adaugă pactului americano-danez din 1951 privind apărarea Groenlandei. Pe componenta militară, acordul permite: înființarea a două noi baze militare americane (la Narsarsuaq și Mestersvig); extinderea Bazei Spațiale Pituffik (în prezent singura bază americană activă de pe insulă); drepturi pentru aparate americane (avioane și nave) de survol, aterizare și operațiuni submarine în toată Groenlanda, inclusiv în apele teritoriale. Documentul nu precizează numărul de trupe și nici termene-limită. Ce urmează Acordul trebuie aprobat de parlamentele Groenlandei și Danemarcei înainte să intre în vigoare. Nu are o dată de expirare și poate fi modificat doar prin acord reciproc între părți. [...]
UE condiționează noi fonduri pentru Ucraina de ritmul reformelor , iar acest lucru a ieșit la suprafață într-o întâlnire descrisă ca „tensionată” între Volodimir Zelenski și Ursula von der Leyen , la New York, potrivit Digi24 , care citează Bloomberg și o sursă familiarizată cu discuțiile. Miza imediată: sprijin financiar și militar suplimentar, pe fondul îngrijorărilor Kievului privind intensificarea atacurilor rusești în iarnă și deficitul de rachete pentru apărarea antiaeriană. Ucraina a cerut un sprijin european mai consistent, în condițiile riscului unor atacuri asupra infrastructurii și sistemului energetic în sezonul rece. În același timp, potrivit relatării Bloomberg, tensiunile au fost alimentate de discuțiile despre ritmul reformelor din Ucraina și condițiile atașate de UE pentru acordarea unor noi fonduri. Un alt punct sensibil a fost reacția Kievului la decizia UE de a ridica sancțiunile împotriva a doi oligarhi ruși, măsură luată ca parte a unui acord privind extinderea regimului mai amplu de sancțiuni. Ce bani sunt în joc și cum sunt legați de reforme După întâlnire, Ursula von der Leyen a transmis pe X că Europa își intensifică sprijinul pentru apărarea Ucrainei și a legat explicit sprijinul bugetar de avansul reformelor în Parlamentul ucrainean (Rada): „Noul nostru program antibalistic poate contribui la creșterea rapidă a producției. Urmează mai mult sprijin în domeniul apărării. Și, pe măsură ce reformele din Rada (n.r. Parlamentul ucrainean) avansează, va veni și mai mult sprijin bugetar. Mai avem 37 de miliarde de euro disponibile în acest an calendaristic.” Separat, Comisia Europeană anunțase deja în septembrie noi fonduri pentru apărarea Ucrainei: pe 11 septembrie, o finanțare suplimentară de 6,1 miliarde de euro pentru achiziția de sisteme de apărare aeriană și antirachetă, muniție, drone și echipamente pentru războiul electronic; pe 18 septembrie, plata a 3,3 miliarde de euro pentru achiziții în domeniul apărării, inclusiv drone și rachete. De ce contează: condiționalitatea poate încetini fluxul de finanțare Discuțiile despre reformele interne au loc în paralel cu negocierile privind sprijinul financiar european. Potrivit unei relatări Bloomberg, oficialii UE vor să vadă progrese înainte de a aproba fonduri suplimentare, în special în: legislația privind economia subterană; colectarea veniturilor fiscale; alinierea legislației ucrainene la normele europene. În acest context, la 22 septembrie, viceprim-ministrul Ucrainei pentru integrare europeană și euro-atlantică, Vsevolod Chentsov, a prezentat Grupului de lucru pentru extindere și țărilor care negociază aderarea la UE stadiul îndeplinirii obligațiilor asumate de Ucraina în procesul de negociere pentru aderare. Totodată, von der Leyen a indicat și o direcție de cooperare pe termen mai lung: dezvoltarea împreună cu Ucraina a unui sistem modular de apărare antirachetă, în cadrul proiectului Freya. [...]
