Știri
Știri din categoria Diverse

Ilie Bolojan propune un „guvern de armistițiu” sau unul minoritar ca soluție rapidă pentru ieșirea din blocajul politic, cu un mandat limitat și ținte punctuale precum respectarea angajamentelor din PNRR și reducerea deficitului bugetar, potrivit Libertatea. Miza, dincolo de formula politică, este capacitatea executivului de a livra reforme și măsuri fiscale într-un calendar strâns, în condițiile în care România nu are un guvern „plin” de două luni.
Într-o intervenție în podcastul „Friendly Fire”, liderul PNL a susținut că negocierile sunt complicate de „lipsa de încredere în PSD” și a pus sub semnul întrebării posibilitatea refacerii vechii coaliții. În acest context, Bolojan a descris drept „realiste” două variante: un guvern minoritar sau un „guvern de armistițiu”, construit pe baza unui acord politic, nu prin declarații publice.
Conform aceleiași surse, Bolojan a conturat ideea unui executiv cu mandat limitat și obiective „bine definite”, între care a menționat explicit:
Mesajul central este că, în lipsa unei majorități stabile, o formulă temporară ar putea fi folosită pentru a debloca decizii considerate urgente, cu accent pe reforme și pe țintele bugetare.
Bolojan a afirmat că Sorin Grindeanu ar urmări funcția de premier nu doar pentru cariera politică, ci și pentru a proteja interese ale unor primari și ale unor persoane din conducerea companiilor de stat, relatare atribuită de Libertatea publicației Biziday. Liderul PNL a mai spus că Grindeanu și-ar fi schimbat poziția față de ideea unei rotative guvernamentale, fiind acum deschis la „o propunere de guverne succesive”.
În paralel, președintele PSD a declarat la Parlament că social-democrații acceptă rotativa, dar cu condiția să înceapă cu PSD, potrivit Agerpres. Declarația lui Grindeanu include și disponibilitatea de a semna „pe loc” un acord cu PNL, USR și UDMR, dacă liberalii ar vota mai întâi un guvern PSD.
„Eu am spus că sunt de acord cu această rotativă atât timp cât începe cu PSD.” „Stop! Acum, pe loc, îl semnez. Să vină Bolojan să-l semneze şi el.”
Libertatea reamintește că criza politică a început pe 20 aprilie, când PSD a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, iar pe 23 aprilie miniștrii PSD au demisionat. Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut, iar Guvernul Bolojan a căzut după 11 luni de la învestire; PNL a anunțat ulterior trecerea în opoziție.
În același interval, un premier desemnat (Eugen Tomac) și-a depus mandatul după ce nu a obținut o majoritate, iar un alt guvern (Adrian Veștea) a picat la vot în Parlament. Cum de la 1 iulie a început vacanța parlamentară, scenariul menționat este că Ilie Bolojan ar putea rămâne premier până în toamnă, odată cu reluarea sesiunii la 1 septembrie.
Recomandate

PNL lasă deschisă renegocierea „liniilor roșii” față de PSD , pe fondul presiunii de a forma rapid un guvern cu puteri depline, după desemnarea lui Luca Niculescu ca premier, potrivit Libertatea . Mesajul vine de la Marilen Pirtea, președinte interimar al PNL Timiș și consilier onorific al lui Ilie Bolojan , care spune că decizia partidului de a nu vota un guvern din care face parte PSD este „perfectibilă”. Pirtea susține că, în actualul context, partidele pro-europene ar trebui să evite poziționările de tip „linie roșie” încă de la începutul negocierilor și să caute o formulă comună pentru învestirea executivului. În viziunea sa, prioritatea este un guvern „votat cât mai repede”, acceptat de zona pro-europeană și transatlantică. Miza: majoritate parlamentară și guvern cu puteri depline Întrebat cum ar putea trece guvernul Niculescu fără voturile PSD, în condițiile în care atât USR, cât și PNL au anunțat că nu votează un guvern cu PSD, Pirtea afirmă că „PNL va discuta” și că nu exclude nicio variantă, inclusiv revenirea la masa negocierilor a partidelor din fosta coaliție. În același timp, el admite existența unor decizii interne în PNL privind excluderea PSD de la guvernare, dar insistă că „totul e perfectibil” și că discuția ar trebui să pornească de la ce poate ține partidele la masă, nu de la ce le separă. Reacții din PSD și USR: tehnocrați, legitimitate și „consolidare fiscală” Din PSD, Alfred Simonis (președinte PSD Timiș) critică desemnarea lui Luca Niculescu și avertizează că „liniile roșii” ale PNL și USR împing spre un guvern tehnocrat, pe care îl consideră o soluție proastă pentru această perioadă. Simonis spune că, fără legitimitate politică și susținere parlamentară pentru reforme, un guvern cu puteri depline poate ajunge „mai prost decât un guvern demis”. USR, prin Sorin Șipoș (președinte USR Timiș), condiționează discuțiile de respectarea limitelor votate intern, menționând explicit criteriul „fără miniștri PSD sau în spatele cărora se află PSD-ul”. Șipoș pune accent pe continuarea reformelor și pe „ consolidarea fiscală ” – adică reducerea dezechilibrelor bugetare – invocând și mesajele agențiilor de rating privind nevoia de a continua consolidarea și absorbția fondurilor europene. În lipsa unor detalii despre componența viitorului cabinet și despre sprijinul parlamentar concret, rămâne de văzut dacă apelul PNL la flexibilitate se va traduce într-o majoritate de învestitură sau într-un scenariu de guvern tehnocrat, contestat de PSD. [...]

Calendarul învestirii Guvernului Niculescu se împinge dincolo de această săptămână , după ce premierul desemnat, Luca Niculescu , a avut primul contact direct cu liderul PSD, Sorin Grindeanu , iar o întâlnire față în față ar urma să aibă loc joi, potrivit Digi24 , care citează surse politice. Conform acelorași surse, cei doi ar fi vorbit la telefon, iar în urma convorbirii s-ar fi stabilit o întâlnire „a doua zi”, însă locația nu este cunoscută în acest moment. Un detaliu relevant pentru negocieri este că social-democrații nu și-ar dori ca la această primă întâlnire să se discute despre împărțirea ministerelor, potrivit surselor citate. Condiția PSD și miza pentru votul din Parlament Digi24 reamintește că Sorin Grindeanu a spus public că susținerea PSD pentru Guvernul propus de Luca Niculescu depinde de o condiție politică pe care a numit-o „linia roșie”: „Ne dorim să vedem dacă există o dorință reală a premierului desemnat de a decupla România de la politicile falimentare marca Bolojan sau marca PNL-USR.” În același timp, votul de învestitură ar depinde de momentul în care Luca Niculescu va depune în Parlament programul de guvernare și lista de miniștri, potrivit acelorași surse. Ce urmează: procedura parlamentară nu se face în această săptămână Sursele citate indică faptul că „nu există șanse” ca procedura parlamentară să fie organizată în această săptămână. Luca Niculescu are, conform Constituției, 10 zile pentru a ajunge în Parlament cu programul și echipa guvernamentală. În textul Digi24 apare și o neconcordanță de calendar: se menționează că termenul „curge de marți” și „va expira joi, 15 septembrie”, deși articolul este publicat la 7 octombrie 2026. În lipsa unei clarificări în sursă, data exactă a expirării termenului nu poate fi confirmată din informațiile disponibile. [...]

Schimbarea de poziție a PSD privind „liniile roșii” complică negocierile pentru formarea Guvernului , într-un moment în care voturile din Parlament devin decisive pentru instalarea cabinetului condus de premierul desemnat Luca Niculescu , potrivit Digi24 . Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan îl acuză pe liderul PSD, Sorin Grindeanu , că a transmis mesaje contradictorii despre condițiile de negociere ale partidului, la distanță de o zi. Mureșan susține că PSD „nu poate fi luat în serios” dacă își schimbă discursul „de la o zi la alta, ca la grădiniță”, într-un mesaj publicat marți pe Facebook. Ce spune PNL că s-a schimbat în poziția PSD Mureșan indică două declarații consecutive ale lui Sorin Grindeanu: cu o zi înainte, după consultările de la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan, Grindeanu ar fi spus că PSD nu are „linii roșii” în negocierile pentru formarea viitorului Guvern și că este dispus să susțină soluții din care să facă parte; marți, după desemnarea unui nou premier, liderul PSD a vorbit despre existența unei „linii roșii” în negocieri. Care este „linia roșie” invocată de Sorin Grindeanu Într-o conferință de presă de marți, întrebat dacă vor fi miniștri PSD în Guvernul Luca Niculescu, Sorin Grindeanu a spus că vrea să vadă „că există dorință din partea lui Luca Niculescu să schimbe direcția țării, de administrare”. În lipsa acestei dorințe, PSD „nu va vota”, a precizat el, numind această condiție „linia roșie”. Tot în declarațiile citate, Grindeanu a criticat „austeritatea” pe care ar fi impus-o Ilie Bolojan și a afirmat că PSD își dorește „schimbarea direcției de administrare a țării”. De ce contează: semnal de impredictibilitate în negocieri În logica negocierilor parlamentare, trecerea de la mesajul „nu avem linii roșii” la formularea unei condiții explicite de vot ridică semne de întrebare privind stabilitatea poziției PSD și predictibilitatea discuțiilor pentru susținerea viitorului Guvern. Din informațiile prezentate, disputa se poartă în jurul criteriilor pe care PSD le pune pentru a vota cabinetul propus de Luca Niculescu. [...]

Prețul grâului românesc a coborât la 273 dolari/tonă , deși riscurile de securitate din Marea Neagră au împins în sus cotațiile la Paris, potrivit Libertatea . Mișcarea arată o decuplare temporară între piața fizică din Portul Constanța și bursa Euronext, cu implicații directe pentru exportatori și fermieri. În Portul Constanța, grâul de panificație românesc în condiție FOB (livrare „free on board”, adică prețul include încărcarea pe navă) a scăzut cu 15 dolari, până la o medie de 273 dolari/tonă. În același timp, pe Euronext Paris cotațiile au trecut de 247 euro/tonă, pe fondul atacurilor asupra navelor din Marea Neagră. De ce scade prețul local, în pofida tensiunilor din regiune Principalul factor indicat pentru ieftinirea din piața fizică este nivelul ridicat de aprovizionare al marilor cumpărători din Orientul Mijlociu și Nordul Africii, care și-au acoperit necesarul pe termen scurt și au încetinit achizițiile. În acest context, presiunea de cumpărare s-a redus, iar prețul din Constanța a mers în jos, chiar dacă riscurile logistice au crescut. Pe termen scurt, articolul notează totuși un potențial de ajustare în sus, dacă vor fi confirmate contracte rezultate din licitații internaționale, inclusiv în Arabia Saudită, care a cumpărat recent 683.000 de tone de grâu. Cotații la zi în Portul Constanța: grâu, porumb, oleaginoase La un curs de 5,35 lei/euro, cotațiile DAP (livrare la punctul convenit) din Constanța au indicat o „consolidare” a pieței: grâu de panificație DAP: 234 euro/tonă (1.254 lei/tonă), stabil; grâu furajer: 220 euro/tonă (1.176 lei/tonă), +1 euro; orz furajer: 215 euro/tonă (1.150 lei/tonă), în creștere; porumb: 227 euro/tonă (1.213 lei/tonă), ușoară scădere, pe fondul așteptărilor legate de raportul lunar USDA; floarea-soarelui: 476 euro/tonă (2.547 lei/tonă), stabilizare; rapiță: 517 euro/tonă (2.766 lei/tonă), scădere, pe fondul ieftinirii petrolului. Context regional: exporturile Rusiei și competiția pe piețele externe Evoluția regională este influențată și de logistica exporturilor rusești. Cotațiile pentru grâul rusesc (12,5% proteină) au scăzut la 266 dolari/tonă FOB pentru livrări din a doua jumătate a lunii noiembrie, din porturile baltice Vysotsk și Ust-Luga, după ce blocarea porturilor din sud a forțat redirecționarea fluxurilor spre nord. În paralel, estimările de export ale Rusiei pentru septembrie și octombrie sunt de 2,4–2,5 milioane de tone lunar, însă totalul exportat în iulie–septembrie este de 6,8 milioane de tone, sub cele 11,3 milioane de tone din perioada similară a anului trecut. Potrivit materialului, această reducere a disponibilității de grâu rusesc de calitate ar putea crea oportunități suplimentare pentru grâul românesc în a doua parte a sezonului agricol. [...]

Finlanda a cerut suspendarea temporară a unor lucrări la centrele de date Google , după ce autoritățile de mediu au deschis o anchetă privind respectarea procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului, potrivit Știrile Pro TV . Miza este una de reglementare: proiecte de infrastructură cu consum energetic ridicat pot fi blocate dacă nu parcurg pașii legali înainte de intervenții care modifică semnificativ mediul. Agenția guvernamentală finlandeză a cerut companiei Google să suspende construcția de noi centre de date în două municipalități, Muhos și Kajaani (nord-vestul țării), până la 23 octombrie 2026, în așteptarea unei evaluări de mediu. Solicitarea vizează „toate măsurile pregătitoare” care ar putea schimba semnificativ mediul în legătură cu proiectele planificate. Ancheta: suspiciuni de defrișare fără evaluare obligatorie Autoritatea a deschis o anchetă și suspectează Tuike Finland , companie care reprezintă Google, că ar fi defrișat peste 300 de hectare de pădure în Muhos fără a realiza în prealabil evaluarea obligatorie a impactului asupra mediului. În cazul în care solicitarea de suspendare nu este respectată, agenția spune că ia în calcul „măsuri coercitive”. Google, printr-un mesaj transmis AFP, a recunoscut că „în acest caz specific” nu s-a ridicat la propriile standarde și a transmis că va studia constatările agenției și va urma recomandările acesteia. Context: investiții mari în centre de date și presiune publică pe consumul de energie Proiectele din Muhos și Kajaani fac parte dintr-o investiție de 13 miliarde de euro în Finlanda, descrisă ca cea mai mare investiție individuală a companiei americane în Europa în domeniul inteligenței artificiale, conform materialului citat. Finlanda a atras în ultimii ani investiții în centre de date pe fondul climatului răcoros și al energiei electrice relativ stabile și ieftine, produsă în mare parte din nuclear, completată de eolian și hidro. În paralel, au crescut și controversele legate de prețurile energiei, capacitatea rețelei și impactul asupra mediului, într-un moment în care sunt în construcție zeci de centre mari consumatoare de energie, iar altele sunt în dezvoltare, inclusiv de către Microsoft și TikTok. O petiție a cetățenilor care cere reguli mai stricte privind utilizarea energiei în centrele de date și consecințele asupra mediului a strâns aproape 84.000 de semnături și urmează să fie dezbătută în Parlamentul Finlandei. [...]

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , spune că România trebuie să-și apere „interesele economice legitime” la următoarea reuniune ECOFIN , pe fondul unor dosare europene unde pozițiile statelor membre pot intra în conflict, potrivit Digi24 . Nazare anunță că s-a întâlnit miercuri, la Ministerul Finanțelor, cu reprezentanți ai Băncii Naționale a României (BNR) și ai Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) pentru a pregăti poziția României la reuniunea ECOFIN (formatul Consiliului UE pentru miniștrii de finanțe). Discuția a vizat „principalele teme de pe agenda europeană” și, în special, pozițiile pe care România ar urma să le susțină și interesele pe care trebuie să le protejeze. Miza: decizii UE cu efect direct asupra finanțării și sectorului financiar Ministrul indică faptul că, în perioada următoare, la nivel european urmează decizii „importante” care pot influența mai multe zone cu impact economic, între care: competitivitatea sectorului financiar; accesul la finanțare; funcționarea piețelor de capital; eficiența finanțelor publice; energia; cadrul de coordonare al politicilor economice. În acest context, Nazare susține că România nu este doar „parte din discuții”, ci participă cu poziții „clare, bine fundamentate” și coordonate între instituțiile care evaluează implicațiile pentru economia românească. Coordonare internă și „alianțe” înainte de negocieri Un element central al mesajului este că, în unele dosare europene, interesele statelor membre „nu sunt întotdeauna aceleași”, ceea ce face necesară definirea din timp a liniilor de negociere și a limitelor pe care România le poate accepta. „Sunt dosare în care interesele statelor membre nu sunt întotdeauna aceleași. Tocmai de aceea trebuie să știm foarte clar ce susținem, unde sunt interesele specifice ale României și care sunt limitele pe care trebuie să le apărăm.” Nazare mai afirmă că România trebuie să-și construiască „argumentele și alianțele” și să evite situația în care poziția țării „să fie definită de alții”, în ideea unei prezențe mai puternice „la masa deciziilor europene”. [...]