Știri
Știri din categoria Diverse
Ilie Bolojan propune un „guvern de armistițiu” sau unul minoritar ca soluție rapidă pentru ieșirea din blocajul politic, cu un mandat limitat și ținte punctuale precum respectarea angajamentelor din PNRR și reducerea deficitului bugetar, potrivit Libertatea. Miza, dincolo de formula politică, este capacitatea executivului de a livra reforme și măsuri fiscale într-un calendar strâns, în condițiile în care România nu are un guvern „plin” de două luni.
Într-o intervenție în podcastul „Friendly Fire”, liderul PNL a susținut că negocierile sunt complicate de „lipsa de încredere în PSD” și a pus sub semnul întrebării posibilitatea refacerii vechii coaliții. În acest context, Bolojan a descris drept „realiste” două variante: un guvern minoritar sau un „guvern de armistițiu”, construit pe baza unui acord politic, nu prin declarații publice.
Conform aceleiași surse, Bolojan a conturat ideea unui executiv cu mandat limitat și obiective „bine definite”, între care a menționat explicit:
Mesajul central este că, în lipsa unei majorități stabile, o formulă temporară ar putea fi folosită pentru a debloca decizii considerate urgente, cu accent pe reforme și pe țintele bugetare.
Bolojan a afirmat că Sorin Grindeanu ar urmări funcția de premier nu doar pentru cariera politică, ci și pentru a proteja interese ale unor primari și ale unor persoane din conducerea companiilor de stat, relatare atribuită de Libertatea publicației Biziday. Liderul PNL a mai spus că Grindeanu și-ar fi schimbat poziția față de ideea unei rotative guvernamentale, fiind acum deschis la „o propunere de guverne succesive”.
În paralel, președintele PSD a declarat la Parlament că social-democrații acceptă rotativa, dar cu condiția să înceapă cu PSD, potrivit Agerpres. Declarația lui Grindeanu include și disponibilitatea de a semna „pe loc” un acord cu PNL, USR și UDMR, dacă liberalii ar vota mai întâi un guvern PSD.
„Eu am spus că sunt de acord cu această rotativă atât timp cât începe cu PSD.” „Stop! Acum, pe loc, îl semnez. Să vină Bolojan să-l semneze şi el.”
Libertatea reamintește că criza politică a început pe 20 aprilie, când PSD a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, iar pe 23 aprilie miniștrii PSD au demisionat. Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut, iar Guvernul Bolojan a căzut după 11 luni de la învestire; PNL a anunțat ulterior trecerea în opoziție.
În același interval, un premier desemnat (Eugen Tomac) și-a depus mandatul după ce nu a obținut o majoritate, iar un alt guvern (Adrian Veștea) a picat la vot în Parlament. Cum de la 1 iulie a început vacanța parlamentară, scenariul menționat este că Ilie Bolojan ar putea rămâne premier până în toamnă, odată cu reluarea sesiunii la 1 septembrie.
Recomandate
Premierul interimar Ilie Bolojan pune sub semnul întrebării refacerea coaliției și spune că, în actuala criză politică, opțiunile realiste ar fi guverne minoritare sau formule „de tip armistițiu”, cu durată limitată, pentru deblocarea situației, potrivit Digi24 . Declarațiile vin după ce Sorin Grindeanu a transmis că va semna un acord politic, iar Bolojan a interpretat mesajul drept o schimbare de ton față de discuțiile anterioare, care s-ar fi blocat pe condiția ca partidele de dreapta să susțină un premier PSD. Bolojan a spus că, mai recent, Grindeanu ar fi acceptat ideea unor guverne succesive, însă cu solicitarea ca primul să fie un guvern PSD. Miza: un acord care să poată fi aplicat, nu doar semnat Bolojan a indicat că principala dificultate în negocierea unui acord politic este „pierderea încrederii” între partide, pe care o plasează „în principal în PSD”. În acest context, el a afirmat că, atunci când ți se cere din nou un vot de încredere pentru un guvern PSD, trebuie analizate „cât se poate de serios” condițiile care pot fi impuse. În aceeași logică, premierul interimar a spus că a fost solicitat un „acord de reciprocitate”, valabil „în două sensuri”, și a ridicat problema garanțiilor care pot fi puse în practică astfel încât instalarea unui guvern să ducă efectiv la implementarea măsurilor de care România are nevoie. De ce nu ar mai funcționa refacerea coaliției Bolojan a susținut că este „greu de presupus” că un guvern în care se reface din nou coaliția ar mai putea funcționa „în această perioadă”, având în vedere evoluțiile recente dintre partenerii politici. În consecință, el a conturat două variante: guverne minoritare , care să poată trece punctual măsuri în Parlament; guverne „de tip armistițiu” , cu o durată cât se poate de clară , orientate spre ieșirea din blocaj. Bolojan a mai avertizat că simpla depășire a unui „hop” legat de absorbția fondurilor europene nu ar garanta stabilizarea automată a situației și a insistat că un acord poate conține orice clauze, dar devine inutil dacă semnatarii nu îl respectă. Ce urmează, în logica lui Bolojan Premierul interimar a indicat că o formulă de înțelegere ar trebui construită prin negocieri reale, nu „în emisiuni televizate”, și că este nevoie de o analiză în interiorul fiecărui partid privind susținerea măsurilor, împreună cu președintele României, care „are și el o responsabilitate” în acest domeniu. [...]
Riscul de a pierde bani din PNRR a devenit miza unui nou conflict politic, după ce Sorin Grindeanu a acuzat că blocajele din Parlament și întârzierea formării unui guvern „cu puteri depline” pot pune în pericol adoptarea legilor necesare pentru accesarea fondurilor, potrivit Stirile Pro TV . Grindeanu a spus că este gata să convoace o sesiune extraordinară a Parlamentului pentru votarea proiectelor de lege necesare ca România să primească banii rămași din PNRR, în condițiile în care, de la 1 iulie, parlamentarii au intrat în vacanță, iar activitatea ar putea fi suspendată până pe 31 august, dată indicată în articol ca moment-limită. Cu o zi înainte, premierul interimar Ilie Bolojan atrăsese atenția că mai sunt cinci proiecte de lege care trebuie supuse votului și că va discuta cu liderii partidelor pentru convocarea unei sesiuni extraordinare. Ce legi au rămas în blocaj și de ce contează Președintele PSD afirmă că „ceasul ticăie” pentru reformele din PNRR și îl acuză pe Ilie Bolojan că ar întârzia și bloca „în mod deliberat” formarea unui guvern cu puteri depline. În relatarea sa, Grindeanu spune că a primit „șase proiecte vitale” pentru PNRR, dintre care patru erau la Camera Deputaților și două la Senat. El susține că la Camera Deputaților au fost aprobate toate proiectele solicitate, împreună cu alte acte normative legate de PNRR, iar pachetul de reforme și măsuri ar însuma „aproximativ 3 miliarde de euro” (aprox. 15 miliarde de lei) pentru România. În schimb, potrivit lui Grindeanu, Senatul – condus de PNL – nu ar fi reușit să voteze cele două proiecte rămase, despre care spune că vizează: o propunere legată de decarbonizare; una privind codul urbanismului. Sesiune extraordinară: scenariul anunțat de Grindeanu Grindeanu a declarat că a transmis că rămâne disponibil să sprijine adoptarea proiectelor necesare și că nu va ezita să convoace o sesiune extraordinară „atunci când situația o va impune”. El a mai spus că PSD și-a anunțat parlamentarii să fie pregătiți să revină la muncă în acest scenariu. În același context, liderul PSD a legat prelungirea crizei politice de efecte economice, afirmând că un blocaj politic prelungit ar „sabota economia României” și ar putea avea consecințe severe. [...]
Tensiunile PNL–Cotroceni complică negocierile pentru guvernare potrivit Digi24 , după ce vicepreședintele liberal Dragoș Pîslaru a acuzat că nominalizarea lui Adrian Veștea ca premier, fără consultarea conducerii partidului, a fost o „ingerință directă” în viața PNL și a afectat relația cu președintele Nicușor Dan. Pîslaru a legat episodul de o „ruptură” vizibilă în partid și de apariția unor „demersuri în instanțe” pe care le descrie drept „extrem de bizare” în contextul interferenței în viața politică a partidelor. El a spus că nu poate susține că „puciștii din PNL” ar fi aliniați cu președintele, dar a adăugat că aceste demersuri au ajuns să transforme PNL „într-o țintă” în ultima perioadă. În același timp, vicepreședintele PNL a făcut distincția între tensiunile politice și relațiile instituționale, afirmând că, în perioada în care a coordonat PNRR, a avut „o relație instituțională excelentă” cu Administrația Prezidențială și cu președintele. El a mai spus că nu vede „ostilitate” între Nicușor Dan și PNL și a susținut că va exista „o colaborare corectă” cu șeful statului, în logica echilibrului puterilor și a unei administrații prezidențiale puternice. „Nu așa se construiește încrederea”: mesajul PNL despre episodul Veștea O poziție similară a fost exprimată și de președintele PNL, Ilie Bolojan, care a declarat într-un podcast că președintele „a generat niște acțiuni” care, „cel puțin cu nominalizarea domnului Veștea”, „nu au fost de natură a crește încrederea” între PNL și Nicușor Dan. Întrebat dacă partidul a trecut peste acel moment, Pîslaru a răspuns că întâmplarea este „o dovadă” că „nu așa se construiește încrederea” și că „ce urmează” ține de responsabilitatea politicienilor de a găsi „un viitor proeuropean pentru România”. Ce rol vede Pîslaru pentru președinte în perioada următoare Pe fondul discuțiilor despre o soluție de guvernare, Pîslaru a spus că președintele ar trebui să se implice, dincolo de rolul de mediator, invocând „responsabilitatea” acestuia după „două alegeri” care „nu au fost neapărat cele mai bune”. El a mai afirmat că, dacă se ajunge la un acord politic, acesta ar trebui „parafat în prezența președintelui țării”, nu lăsat la nivelul unei formule de tipul „duceți-vă, descurcați-vă și veniți cu niște opțiuni”, precizând însă că aceasta este o opinie personală, nu neapărat poziția oficială a PNL. [...]
Disputa PNL–PSD pe „acordul politic” prelungește incertitudinea formării guvernului , într-un moment în care partidele încearcă să deblocheze negocierile pentru o majoritate parlamentară. Potrivit Digi24 , prim-vicepreședintele PNL Dan Motreanu a reacționat la declarația liderului PSD, Sorin Grindeanu , că ar semna „pe loc” un acord politic. Motreanu a pus sub semnul întrebării utilitatea unui document semnat dacă nu este și respectat, invocând experiențe anterioare de colaborare între partide. Mesajul său, publicat pe Facebook, a fost formulat ca o întrebare directă către Grindeanu: dacă îl semnează, „îl și respectă?”. Ce a spus Sorin Grindeanu despre acord În declarațiile la care a răspuns Motreanu, Grindeanu a indicat că PSD ar accepta semnarea unui acord politic cu PNL și USR și a cerut ca Ilie Bolojan să semneze, la rândul lui, și să voteze un guvern minoritar PSD, conform informațiilor prezentate de Digi24 (care trimite la declarațiile anterioare ale liderului PSD: Digi24 ). De ce contează: acordul nu mai este doar o formalitate Schimbul de replici arată că blocajul nu ține doar de semnarea unui document, ci de încrederea între parteneri și de garanțiile politice privind aplicarea lui. În practică, o astfel de dispută poate întârzia conturarea unei majorități care să asigure învestirea unui guvern, ceea ce menține incertitudinea politică. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre pașii următori ai negocierilor, rămâne neclar dacă reacția PNL va duce la o renegociere a condițiilor sau la o nouă rundă de discuții pentru deblocarea acordului. [...]
Șase legi rămase neadoptate pot bloca accesul la bani din PNRR , iar premierul interimar Ilie Bolojan cere convocarea de sesiuni extraordinare în Parlament în a doua jumătate a lunii iulie, potrivit Digi24 . Miza, din perspectiva Guvernului, este una de finanțare: Bolojan a spus că cele șase proiecte de lege au asociate „sume foarte mari de bani”, într-un interval indicat de el între 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei) și un miliard de euro (aprox. 5,1 miliarde lei), în contextul închiderii PNRR. Ce legi sunt în joc și unde se blochează Bolojan a dat ca exemplu Codul urbanismului, despre care a afirmat că este blocat din decembrie în Comisia de Administrație din Camera Deputaților. Tot ca proiect cu miză de „un miliard” a menționat legea salarizării, descrisă drept „delicată” și susceptibilă să genereze nemulțumiri indiferent de forma finală. Premierul interimar a mai spus că există și alte legi „mai puțin importante”, dar cu impact semnificativ, fără a le nominaliza în materialul citat. De ce cere sesiuni extraordinare și ce urmează Solicitarea de sesiuni extraordinare vizează accelerarea traseului legislativ în ambele Camere, astfel încât proiectele adoptate de o Cameră să ajungă rapid la cealaltă pentru vot, într-o procedură scurtată. Bolojan a condiționat adoptarea de existența unui acord politic și a precizat că Guvernul lucrează la aceste proiecte, inclusiv la „ultimele negocieri cu Comisia Europeană ” pe componenta de salarizare. El a indicat ca pas următor transmiterea proiectelor către liderii politici, președinții de comisii și liderii de grup, pentru studiu și, eventual, ședințe de comisie înainte de plen. [...]
Negocierile pentru viitorul Guvern rămân blocate de disputa pe numele premierului , iar această incertitudine prelungește riscul de întârziere a deciziilor executive, într-un moment în care partidele încearcă să contureze o majoritate. Într-o intervenție la Digi24 , ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene și al Muncii, Dragoș Pîslaru , spune că este „legitim” ca PSD să îl propună pe Sorin Grindeanu pentru funcția de prim-ministru, dar critică felul în care social-democrații au gestionat discuțiile pentru formarea Executivului. Pîslaru afirmă că nu înțelege de ce PSD nu a avansat de la început varianta Grindeanu, susținând că, în momentul în care „au dărâmat guvernul”, ar fi trebuit „imediat să-și asume responsabilitatea”. În aceeași logică, el acuză PSD că ar fi încercat anterior să „croșeteze două guverne”, menționând numele Tomac și Veștea, și că ar fi avut „o contribuție însemnată” la eșecul acelor formule. „Recunosc că sunt un pic neclar de ce n-au propus-o de la început, pentru că atunci când au dărâmat guvernul, trebuia imediat să-și asume responsabilitatea pentru acele lucruri”, a declarat Pîslaru. Miza: premierul și condițiile de negociere În paralel, ministrul interimar reafirmă susținerea alianței PNL–USR–UDMR pentru eurodeputatul Siegfried Mureșan ca propunere de premier și spune că această opțiune este „extrem de legitimă”. Pîslaru își argumentează poziția prin experiența de lucru cu Mureșan la nivel european și prin rolul acestuia în negocieri privind bugetul UE 2028–2034, în contextul în care stabilitatea guvernamentală este prezentată ca obiectiv. „Este o propunere care nu poate fi refuzată dacă obiectivul, într-adevăr, este stabilitatea și punerea României pe un traiect în care să beneficiam de avantajele europene”, a mai spus Pîslaru. „Linii roșii” și deficitul de încredere între partide Întrebat dacă liberalii ar putea reveni asupra poziției, în cazul în care candidatura lui Mureșan ar face imposibilă colaborarea cu PSD, Pîslaru evită să avanseze scenarii, dar avertizează că negocierile nu pot porni cu condiții impuse unilateral. El critică ideea ca o parte să acuze „linii roșii” și, în același timp, să înceapă discuția cu o condiție de tipul „nu acceptă nicio formă de guvernare decât cu PSD la guvernare”. În plus, Pîslaru indică o problemă de încredere între partide, despre care spune că este deja „fărâmată”, invocând nerespectarea unui acord politic anterior. [...]
